Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

Ti carru ni «guniʼné» millón binni

Ti carru ni «guniʼné» millón binni

«Ti carru si napa bocina nga cayuni xhiiñaʼ Señor Brasil, peru maʼ runibiáʼ millón binni ni. Laani nga “carru ni riníʼ stiʼ Watch Tower”» (Nathaniel Yuille, 1938).

NABÉ nanene careeche stiidxaʼ Reinu ndaaniʼ guidxi Brasil ra bizulú década stiʼ 1930. Peru lu iza 1935, gucuaa Joseph Rutherford ti carta, hermanu riʼ nga zaniruʼ lu dxiiñaʼ de guireeche diidxaʼ dxiqué. Nathaniel ne Maud Yuille nga bicaa carta que, ti guendaxheelaʼ ni naca precursor, raqué caníʼcabe rápacabe gana chigucheechecabe diidxaʼ «intiica lugar».

Nathaniel nga ti ingenieru civil ni maʼ guca jubilar ne napa 62 iza. Gúcabe director de servicio stiʼ ti congregación ndaaniʼ guidxi San Francisco (California). Biʼniʼ organizarbe ximodo guireeche diidxaʼ raqué ne biquiiñebe aparatu de sonidu para gúnibe dxiiñaʼ riʼ. Guca nombrarbe para gácabe siervu, o encargadu stiʼ sucursal ni nuu Brasil. Cumu nabé rápabe gana gúnibe dxiiñaʼ ne nápabe stale experiencia la? gucané ngue laabe para gacanebe stale binni de guidxi que, neca naroʼbaʼ ni ne riníʼcabe stale idioma raqué.

Yendá Nathaniel ne Maud Brasil lu iza 1936, ne zinécabe Antonio Andrade, ti precursor ni guca traductor stícabe. Canacaacabe stale cosa risaca: 35 gramófono ne ti carru ni napa ti equipu de sonidu. Neca Brasil nga tobi de ca gaayuʼ guidxi ni jma naroʼbaʼ nuu lu Guidxilayú, tiempu que nuu biaʼ sesenta si binni ni cucheeche stiidxaʼ Reinu. Peru biquiiñeʼ grupuhuiiniʼ riʼ tecnología nuu dxiqué para gunda guníʼnecaʼ millón binni lu chupa chonna si iza.

Ti beeu despué de yendá guendaxheelaʼ Yuille raqué, guca primé asamblea de servicio Brasil ndaaniʼ guidxi São Paulo (lu ca asamblea riʼ ribee ca hermanu tiempu para gucheechecaʼ diidxaʼ). Qué nindaa maʼ bizulú biʼniʼ carruhuiiniʼ napa bocina que dxiiñaʼ. Zándaca Maud nga zigusá ni, ne cayaca anunciar libana ni chitiidiʼ lu ti asamblea, guyé 110 binni raqué. Nabé gucané asamblea que ca hermanu ne guluuni gana laacaʼ gápacaʼ jma tiempu para gucheechecaʼ diidxaʼ. Biziidicabe iquiiñecabe tarjeta de testimonio, libru, revista, ne gramófono para gusiidicabe binni de Dios lu diidxaʼ alemán, diidxastiá, húngaro, inglés, polaco, despué laaca bíʼnicabe ni lu diidxaʼ portugués.

Yené carru napa bocina riʼ stiidxaʼ Reinu ra nuu millón binni ndaaniʼ guidxi Brasil.

Lu iza 1937 guca caadxi asamblea de servicio ndaaniʼ guidxi São Paulo, Río de Janeiro ne Curitiba. Ca hermanu ne ca hermana ni rié asamblea que, rigucheechecaʼ diidxaʼ de yoo pur yoo, ne atrá de laacabe maʼ zeeda carruhuiiniʼ que. Guidúʼyanu xi bicaa José Maglovsky despué, dxiqué ti solteruhuiiniʼ laabe: «Riguíxhedu ca libru ne ca revista stidu lu ti exhibidor, ne laga caxidxi ti mensaje ni nuu grabadu ndaaniʼ carru que, rinínedu ca binni ni riree de ra lidxi para gúʼyacaʼ xi cayaca».

Ndaaniʼ guiiguʼ nga riuunisa ca hermanu dxiqué, nezalú ca binni zuba lu gubidxa ruaa guiiguʼ que. Guizáʼ galán rucheechedu diidxaʼ raqué ora maʼ chichuunisa ca hermanu. Libana para cani chichuunisa ni cudii hermanu Rutherford que, laaca caree ridxi stini lu bocina ne cayaca traducir ni lu diidxaʼ portugués. Ca binni nuu ganna xi cayaca, ridxíñacaʼ ra nuu carru que ne rucaadiágacaʼ ni caxidxi raqué. Ora maʼ biete ca hermanu que ndaaniʼ guiiguʼ para chuʼnísacaʼ la? rixidxi saa stiʼ Reinu lu diidxaʼ polaco. Ruundaʼ ca hermanu que lu gadxé gadxé idioma. Anuario 1938 ni biree lu diidxaʼ inglés, bizeeteʼ: «Ni guca riʼ, bisietenaláʼdxini laacabe ni guca lu saa Pentecostés, ra biene cada tobi diidxaʼ gulené».

Guiluxe si ca asamblea que, guiráʼ domingu, neca cayaba nisaguié o caxidxi rayu, riquiiñeʼ carru que para xhidxi ca libana ni maca guca grabar que ndaaniʼ parque ne barriu, ra nuu ca fábrica stiʼ São Paulo ne ndaaniʼ ca guidxihuiiniʼ nuu gaxha. Ti biaje cada beeu, ruxooñeʼ carru que 97 kilómetru, para gaca presentar ti programa ni biree lu Biblia ra nuu 3,000 binni napa lepra ni nabeza ndaaniʼ ti colonia ni nuu noroeste de São Paulo. Ra gudiʼdiʼ tiempu, guyuu ti congregación raqué ne nabé rié stale binni. Neca guizáʼ huará ca hermanu que, bidiicabe permisu laacaʼ para chigusiidicaʼ xcaadxi leproso ni nabeza ndaaniʼ sti colonia de Biblia ti gatadxí ladxidoʼcaʼ.

Ra ziluxe iza 1938 bedandá ca primé grabación lu diidxaʼ portugués. Cumu rié binni ra pantión dxi raca saa stiʼ ca gueʼtuʼ la? yenécabe carru que ra nuu cada baʼ, ne bicaadiaga jma de 40,000 binni ni maʼ guti familia stiʼ ca libana ni láʼ «¿Dónde están los muertos?», «Jehová» ne «Riquezas».

Bidxiichi stale xaíque yuʼduʼ xiñee cucheeche ca Testigu diidxaʼ guiráʼ ladu ne gunábacabe ca xaíque guidxi que «gusigánicaʼ» carru stidu. Hermana Yuille guníʼ xi biʼniʼ ti sacerdote: ti biaje bicaabe stale binni uguu golpe carru stidu. Beeda alcalde que ne caadxi puliciá, peru biaanacaʼ para gucaadiágacaʼ guidubi programa que; laaca gucuaa alcalde que caadxi libru. Maʼ qué ñápadu guendanagana dxi que. Neca bicaalú binni ca hermanu que, Anuario 1940 ni biree lu diidxaʼ inglés na guca iza 1939 «iza jma galán bíʼnicabe xhiiñaʼ Dios ne iza que nga jma bisiidicabe binni tu láʼ Dios».

Beeda gaca carru que tobi de cani jma biquiiñeʼ para bireeche diidxaʼ Brasil. Pur laani, millón de binni binadiaga ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu. Neca bidoo ni lu iza 1941, gayuaa mil testigu stiʼ Jiobá cucheecherucaʼ diidxaʼ ra nuu binni ni nayá ladxidóʼ guidubi naca guidxi Brasil. (Cani naguu chaahuiʼ xquidxi Dios guidxi Brasil).