Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Chinándanu ejemplu stiʼ ca xhamigu Jiobá

Chinándanu ejemplu stiʼ ca xhamigu Jiobá

«Cani ridxibi Jiobá reeda gácacaʼ xhamígube» (SALMO 25:14).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 27 NE 21

1-3. a) Xiñee nánnanu zanda gaca xhamígunu Dios. b) Tuu nga ca binni chiguzéʼtenu lu tema riʼ.

CHONNA biaje rieeteʼ lu Biblia nabé guca xhamigu Abrahán Jiobá (2 Crónicas 20:7; Isaías 41:8; Santiago 2:23). Guirútiruʼ riníʼ Biblia zacá de laa. Ñee riníʼ nga guirútiruʼ zanda gaca xhamigu Dios la? Coʼ. Guiranu zanda gápanu ndaayaʼ ca. Xiñee nánnanu ni yaʼ.

2 Lu Biblia zeeda stale historia stiʼ hombre ne gunaa ni biʼniʼ stipa pur guzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá, gúpacaʼ fe laabe ne gúcacaʼ xhamígube. Biblia na: «Cani ridxibi Jiobá reeda gácacaʼ xhamígube, ne rúnibe ti pactu para gunibiaʼcaʼ ni» (Salmo 25:14). Laacabe nga guiráʼ ca binni biʼniʼ cré Dios dxiqué, cani bizeeteʼ apóstol Pablu (Hebreos 12:1).

3 Lu tema riʼ zadúʼyanu ejemplu stiʼ chonna binni ruzeeteʼ Biblia ni guca xhamigu Dios. Primé zaninu de Rut, ti baʼdudxaapaʼ viuda de guidxi Moab ni qué nusaana Jiobá. Despué zaninu de Ezequías, ti rey ni bizuuba diidxaʼ de guidxi Judá. Ne últimu la? zaninu de María, ti gunaa ni qué nudxiibaʼ laca laa, jñaa Jesús. Zadúʼyanu xi biʼniʼ cada tobi de laacabe para gúcacabe binni ni dxandíʼ guca xhamigu Dios.

QUÉ NUSAANA RUT JIOBÁ

4, 5. a) Xii nga ti cosa ni nabé nagana guca para Rut. b) Xiñee nabé nagana guca ni para laabe. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

4 Noemí nga ti gunaa israelita ni nabeza guidxi Moab. Yanna riʼ cayúnibe ti viaje para guibiguétabe guidxi Israel. Ziné ca xuaalídxibe laabe, Rut ne Orpá. Neza zécabe que gudixhe ique Orpá guibiguetaʼ. Peru Noemí naguixhe ique chindá Israel. Xi guni Rut yaʼ. Ñee zabiguétabe Moab para chúʼnebe familia stibe la? O zinebe Noemí lu viaje cayuni que (Rut 1:1-8, 14). Guca ndiʼ ti cosa nabé nagana para Rut. Xiñee yaʼ.

5 Pa niguixhe ique Rut nibiguetaʼ Moab la? ñanda nibiguétabe ra lídxibe ne ñándaca ñapa familia stibe laabe. Ne laaca nibánibe lu ti cultura ni maca runibiaʼbe ne niniʼbe diidxaʼ gulenebe. Qué zanda gudii Noemí laabe ca cosa riʼ ndaaniʼ guidxi Israel. Cumu qué ganna Noemí pa zanda guidxela ti xheelabe o ti yoo ra cuézabe ndaaniʼ guidxi Israel la? gúdxibe Rut guibiguetaʼ Moab. Casi maʼ bidúʼyanu ca, Orpá «bibiguetaʼ ra lidxi ne ra nuu ca dios stiʼ» (Rut 1:9-15). Peru gudixhe ique Rut cadi guibiguetaʼ xquidxi ne maʼ qué ziuuruʼ dxi guni adorar ca dios ni cadi dxandíʼ que.

6. a) Xi cosa galán gudixhe ique Rut guni. b) Xiñee guníʼ Boaz biyubi Rut guilá xaʼnaʼ xhiaa Jiobá.

6 Zándaca xheelaʼ Rut o Noemí nga gucané laa gunibiáʼ Jiobá. Biziidibe cadi naca Jiobá casi ca dios de guidxi Moab. Biénebe naquiiñeʼ gannaxhiibe Jiobá ne guni adorarbe laa. Ngue runi gudixhe íquebe gúnibe ni jneza. Gúdxibe Noemí: «Xquídxiluʼ zaca xquidxeʼ ne Dios stiluʼ zaca Dios stinneʼ» (Rut 1:16). Cadi dxandíʼ riéchenu guiníʼ íquenu pabiáʼ gunnaxhii Rut Noemí la? Peru jma riuʼnu nayecheʼ ora guiníʼ íquenu pabiáʼ gunnaxhii Rut Jiobá. Ngue runi bisisaca ti israelita láʼ Boaz Rut pur biyubi guilá xaʼnaʼ xhiaa Jiobá. Biblia na: «Jiobá uguu ndaayaʼ lii pur cani cayúniluʼ, ne quixe Jiobá, Dios stiʼ Israel lii purtiʼ bedayúbiluʼ laabe para gulabe lii, casi ñaca ñuuluʼ xaʼnaʼ xhiaabe» (Rut 2:12). Ni guníʼ Boaz riʼ rusietenalaʼdxiʼ ni laanu ora riuu ti manihuiiniʼ xaʼnaʼ xhiaa jñaa para guilá (Salmo 36:7; 91:1-4). Ne nga nga ni biʼniʼ Rut. Biyúbibe gannaxhii Jiobá laabe ne gapa laabe, ne guluu Dios ndaayaʼ laabe pur fe stibe. Qué ñuu dxi ñaca arrepentir Rut pur ni gudixhe ique guni.

7. Xi zanda gacané cani caʼruʼ quixhe ique gudii xquendanabani Jiobá.

7 Stale binni riziidiʼ de Jiobá peru qué riguixhe íquecaʼ guyúbicaʼ guilacaʼ xaʼnaʼ «xhiaabe». Qué riguixhe íquecabe gudiicabe xquendanabánicabe Jiobá ne chuʼnísacabe. Pa zacá runi sentirluʼ, xi zanda gacané lii yaʼ. Primé, guníʼ ique xiñee cadi cudiiluʼ xquendanabániluʼ Jiobá. Guiropa, bietenalaʼdxiʼ ti cosa: o rúninu ni na Jiobá la? o rúninu ni na tobi de ca dios stiʼ guidxilayú riʼ (Josué 24:15). Ni jma jneza nga gúninu ni na Dios ni dxandíʼ. Ne guionna, bietenalaʼdxiʼ ora rudii tuuxa xquendanabani Jiobá, rusihuinni napa fe zápabe laa ne zacanebe laa lu intiica guendanagana gapa. Ngapeʼ nga ni biʼniʼ Dios pur Rut.

GUDIXHE IQUE EZEQUÍAS GACA XHAMIGU JIOBÁ

8. Xi guiráʼ biʼyaʼ Ezequías dxi guca xcuidi.

8 Qué niniisi diʼ Ezequías ndaaniʼ ti guidxi cásica Rut, sínuque biniisibe ndaaniʼ ti guidxi ni guníʼ zuzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Peru cadi guiráʼ diʼ ca israelita que bizuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá. Casi bixhoze Ezequías la? guca ti rey nabé malu. Laabe qué ñuni respetarbe yuʼduʼ stiʼ Jiobá ne bicuudxibe guidxi que guni adorar dios ni cadi dxandíʼ. Dede bizaaquibe chupa chonna de ca xiiñibe para gudiibe laacaʼ casi sacrificiu para ti dios ni cadi dxandíʼ. Rihuinni dxíchica nabé feu modo bibani Ezequías dxi guca xcuidi (2 Reyes 16:2-4, 10-17; 2 Crónicas 28:1-3).

9, 10. a) Xi ñándaca nucaa Ezequías ñapa xiana ndaaniʼ ladxidóʼ. b) Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxiichinenu Jiobá. c) Xiñee cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu bixhoze binni nga riníʼ gaca xiiñiʼ nachaʼhuiʼ o malu.

9 Cumu cadi galán ejemplu bidii bixhoze Ezequías laa la? ñándaca ñapa xiana ndaaniʼ ladxidóʼ o nidxiichiné Jiobá. Peru qué ñuni diʼ Ezequías zacá. Ca dxi riʼ, nuu de laanu qué huadiʼdiʼ cosa nagana casi gudiʼdiʼ Ezequías, peru riníʼ íquecaʼ nápacaʼ razón para gápacaʼ xiana ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ o guidxiichinecaʼ Jiobá ne xquidxi (Proverbios 19:3). Xcaadxi riníʼ ique sicaríʼ: «Cumu qué ruzuubaʼ familia stinneʼ stiidxaʼ Jiobá la? nga runi zabaneʼ cásica nabánicabe ne zucheeʼ cásica bixhozeʼ ne jñaaʼ» (Ezequiel 18:2, 3). Peru, ñee dxandíʼ zacá ni la?

10 Ejemplu stiʼ Ezequías rusihuinni cadi dxandíʼ ni. Gastiʼ nin ti razón para guidxiichinenu Jiobá. Qué gápabe donda pur ca cosa malu ni rizaaca binni (Job 34:10). Dxandíʼ zanda gusiidiʼ binni xiiñiʼ gaca nachaʼhuiʼ o malu (Proverbios 22:6; Colosenses 3:21). Peru cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu bixhoze binni nga riníʼ gaca xiiñiʼ nachaʼhuiʼ o malu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cada tobi de laanu nga maʼ bidii Jiobá lugar cuinu xi gúninu (Deuteronomio 30:19). Ximodo biquiiñeʼ Ezequías guenda riʼ yaʼ.

Stale solteruhuiiniʼ riguixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni na Jiobá neca cadi galán ejemplu stiʼ bixhózecaʼ. (Biiyaʼ párrafo 9 ne 10)

11. Xiñee guca Ezequías tobi de ca rey ni jma nachaʼhuiʼ guyuu Judá.

11 Dxandíʼ guca bixhoze Ezequías tobi de ca rey ni jma malu guyuu Judá, peru Ezequías nga tobi de ca rey ni jma nachaʼhuiʼ guyuu raqué. Biblia na: «Biʼniʼ crebe zacané Jiobá, Dios stiʼ Israel laabe; ante ne despué de laabe qué ñuu sti rey de Judá casi laabe. Qué ñuu dxi nixélebe de Jiobá. Qué ñuu dxi nusaanabe de ninándabe laa, sínuque bíʼnibe guiráʼ ni na ca mandamientu ni bidii Jiobá Moisés» (2 Reyes 18:5, 6). Xiñee gúcabe ti rey nabé nachaʼhuiʼ yaʼ. Purtiʼ gudixhe íquebe cadi chinándabe ejemplu malu ni bidii bixhózebe laabe. Gudixhe íquebe gucaadiágabe ca conseju ni bidii ca profeta stiʼ Jiobá laabe, casi Isaías, Miqueas ne Oseas. Pur ni bíʼnibe riʼ biʼniʼ chaahuibe stale cosa ni cadi jneza biʼniʼ bixhózebe. Bisiabe yuʼduʼ que, gunábabe perdón Jiobá pur ca pecadu stiʼ guidxi que ne binidebe ca bidóʼ nuu guidubi ndaaniʼ guidxi que (2 Crónicas 29:1-11, 18-24; 31:1). Despué, ora gucalaʼdxiʼ ti rey nucaalú guidxi Jerusalén, bisihuinni Ezequías nabé napa fe ne nadxibalú. Ne laaca gúdxibe guidxi que gapa confianza Jiobá purtiʼ laa zapa laacabe (2 Crónicas 32:7, 8). Ti biaje bidxiibabe laca laabe, peru bidiibe lugar uguu jneza Jiobá laabe ne despué maʼ qué ñúnirube zaqué (2 Crónicas 32:24-26). Casi maʼ bidúʼyanu ca, qué nudii Ezequías lugar ñuniná ejemplu malu stiʼ binnilidxi laa. Bisihuínnibe nácabe ti binni ni dxandíʼ xhamigu Jiobá. Naquiiñeʼ chinándanu ejemplu sicarú stibe.

12. Cásica Ezequías, xi huayuni stale xpinni Dios.

12 Nabáninu ndaaniʼ ti Guidxilayú ra nabé nuu binni malu. Nga runi, stale xcuidihuiiniʼ riniisicaʼ sin gannaxhiicabe laacaʼ ne qué riuucabe cuidadu laacaʼ (2 Timoteo 3:1-5). Stale xpinni Cristu maʼ biniisi ndaaniʼ familia ni napa guendanagana, peru huaguixhe íquecaʼ gaca xhamígucaʼ Jiobá. Cásica Ezequías, maʼ bisihuínnicabe ti cosa nabé risaca: cadi purtiʼ si bichee bixhózecabe, guiníʼcabe laaca zucheecabe cásica bichee. Maʼ bisaana Dios lu nanu cuinu xi gúninu, ne zanda iquiiñenu guenda riʼ para gaca xhamígunu laabe, guzúʼbanu stiidxabe ne gusisácanu laabe, cásica biʼniʼ Ezequías.

«RARÍ NUAA PARA GUNE NI NA DIOS»

13, 14. a) Xii nga ca cosa ni zándaca guluu xizaa María. b) Xi bicabi María ángel Gabriel.

13 Gayuaa iza despué de bibani Ezequías, guyuu ti baʼdudxaapaʼ láʼ María ndaaniʼ guidxi Israel ni qué nudxiibaʼ laca laa. Laabe laaca nabé guca xhamígube Jiobá. Nga runi bidii Dios laabe ti dxiiñaʼ nabé risaca. Gápabe Xiiñiʼ Dios ne gusiniisibe laa. Bidii Jiobá laabe ndaayaʼ riʼ purtiʼ nadxii laabe ne gupa confianza laabe. Peru, xi biʼniʼ María ora gunna xi dxiiñaʼ chiguni yaʼ.

«Rarí nuaa para gune ni na Dios». (Biiyaʼ párrafo 13 ne 14)

14 Gatigá ruzéʼtenu de dxiiñaʼ ni bidii Dios María. Peru, ñee huaníʼ íquenu de ca cosa ni zándaca guluu xizaa laabe la? Guzéʼtenu ti ejemplu. Gudxi ángel Gabriel laabe zaca xiiñibe sin gatanebe ti hombre. Peru qué ñabi diʼ ángel riʼ María pa zié ra nuu ca binnilídxibe ne ca xpecínube para gusiene laacabe ximodo chigaca xiiñibe. Nga runi zándaca guyuu María xizaa pur ni guiníʼ ique binni de laa. Ne ximodo gusiénebe José caʼruʼ gucheenebe laa yaʼ. Naroʼbaʼ dxiiñaʼ nga gusiniisibe ne gusiidibe Xiiñiʼ Dios. Qué gánnadinu xi guiráʼ guluu xizaa María. Peru nánnanu xi bicábibe ángel Gabriel. Gúdxibe laa: «Rarí nuaa para gune ni na Dios. Zaa gaca casi nouʼ ca» (Lucas 1:26-38).

15. Xiñee gupa María stale fe.

15 Rihuinni dxíchica naroʼbaʼ fe gupa María. Gudixhe íquebe gúnibe intiica cosa guinábacabe laabe casi runi ti esclava. Gúpabe confianza zapa Jiobá laabe. Xiñee gúpabe stale fe yaʼ. Nánnanu qué ñalenebe fe riʼ. Peru bíʼnibe stipa pur guiniisi fe stibe jma, ne guluu Dios ndaayaʼ laabe pur stipa ni bíʼnibe (Gálatas 5:22; Efesios 2:8). Ximodo nánnanu bíʼnibe stipa pur gaca fe stibe maʼ naguidxi yaʼ. Zánnanu ni ora guidúʼyanu modo bicaadiágabe ne pur ca cosa ni guniʼbe.

16. Xiñee nánnanu nabé bicaadiaga María.

16 Modo bicaadiágabe. Santiago 1:19 caníʼ xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu: «Lachuu para ucaa diaga tu, peru cadi nisi undaa ruaa si tu xiixa». Ne ngapeʼ nga ni biʼniʼ María. Biblia na nabé rucaadiágabe, jmaruʼ si ora riniʼnécabe laabe de Jiobá. Ne ribeebe tiempu para guiníʼ íquebe de ca cosa nabé risaca. Bíʼnibe ni bizéʼtenu riʼ dxi gule Jesús ora yetidxi caadxi pastor laabe xi gudxi ti ángel laacaʼ. Ne dxi maʼ napa Jesús 12 iza, guníʼ ti cosa ni bicaa María guidxagayaa. Guiropaʼ biaje riʼ bicaadiágabe, guníʼ íquebe de ni bicaadiágabe ne qué ñuu dxi ñaandaʼ ni laabe (biindaʼ Lucas 2:16-19, 49, 51).

17. Xi rizíʼdinu de cani guníʼ María.

17 Ca cosa ni guniʼbe. Huaxiéʼ si de ca diidxaʼ guníʼ María zeeda lu Biblia. Lucas 1:46-55 nga cuzeeteʼ jma stale de ca diidxaʼ guníʼ María. Relatu riʼ rusiidiʼ laanu runibiáʼ chaahuibe Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ hebreu. Xiñee rininu zacá yaʼ. Purtiʼ ca diidxaʼ guníʼ María riʼ rusietenaláʼdxicani laanu ca diidxaʼ ni guníʼ Ana, jñaa Samuel, lu ti oración (1 Samuel 2:1-10). Zándaca 20 biaje bizeeteʼ María ni cá lu Stiidxaʼ Dios dxi riʼ. Rihuinni dxíchica riuuláʼdxibe guiniʼbe xi caziidibe de Xhamígube, Jiobá.

18. Ximodo zanda chinándanu ejemplu de fe stiʼ María.

18 Pa chuʼ dxi gúninu ti dxiiñaʼ para Jiobá ne guidúʼyanu nagana ni para laanu, zándaca guni sentirnu casi biʼniʼ sentir María. Xi naquiiñeʼ gúninu yaʼ. Chinándanu ejemplu de fe bisaanabe. Ximodo yaʼ. Ra cadi gudxíʼbanu laca laanu ora gúninu dxiiñaʼ gudiicabe laanu ne gápanu confianza zacané Jiobá laanu. Gucaadiaga chaahuinu Jiobá ne guiníʼ íquenu lu guiráʼ ni maʼ bizíʼdinu de laa ne lu cani chiguni despué. Laaca güínenu binni de cani maʼ bizíʼdinu né stale gana (Salmo 77:11, 12; Lucas 8:18; Romanos 10:15).

19. Pa chinándanu ejemplu stiʼ ca xhamigu Jiobá, xi ndaayaʼ zacaanu.

19 Casi maʼ bidúʼyanu ca, Rut, Ezequías ne María guca xhamígucaʼ Dios, cásica Abrahán. Né laacabe nga nuucabe lade guiráʼ ca binni ni gupa fe, cani guca xhamígucaʼ Dios. Cadi gusaana de chinándanu ejemplu de fe stiʼ guirácabe (Hebreos 6:11, 12). Pa gúninu ni, laaca zápanu ndaayaʼ de gaca xhamígunu Jiobá.