Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Chinándanu ejemplu stiʼ ca binni qué nixeleʼ de Dios

Chinándanu ejemplu stiʼ ca binni qué nixeleʼ de Dios

«Ti binni ni qué rusaana lii laaca qué zusaanaluʼ laa» (SALMO 18:25).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 18 NE 43

1, 2. Ximodo bisihuinni David qué lica nixeleʼ de Jiobá. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

MAʼ BITAGULISAA rey Saúl 3,000 soldadu para chiyubi David lu desiertu stiʼ Judá ne gunduuxeʼ laabe. Peru ti gueelaʼ, laga nisiaasiʼ Saúl ne guiráʼ ca soldadu stiʼ, yendá David ne Abisai dede ra nuu. Oraqueca gunabaʼ Abisai David gudii lugar laa guuti Saúl. Peru qué nudii David lugar laabe ne guníʼ: «Tu laa huasigaanáʼ luguiáʼ ti binni ni gulí Jiobá ne guiaana sin donda». De raqué laaca guníʼ David: «Qué zanda diʼ gusigaanayaʼ para gunenaʼyaʼ binni ni gulí Jiobá, purtiʼ cadi jneza diʼ ruuyabe ni» (1 Samuel 26:8-12).

2 Xiñee qué niná David ñuuti Saúl yaʼ. Purtiʼ nanna zaxeleʼ de Dios pa guni ni. Nánnabe biʼniʼ nombrar Jiobá Saúl para gaca rey stiʼ Israel, ne naquiiñeʼ guni respetarbe laa. Ngue runi qué lica niníʼ íquebe ñuninabe Saúl. Ca dxi riʼ, laaca rinabaʼ Jiobá guiráʼ ca xpinni cadi guixélecaʼ de laabe ne guni respetarcaʼ ca binni ni maʼ bisaanabe para guni mandar. Biblia na: «Ti binni ni qué rusaana lii laaca qué zusaanaluʼ laa; ne tuuxa ni qué rucheené lii laaca qué zusaanaluʼ laa» (Salmo 18:25).

3. Ximodo bisihuinni Abisai qué nixeleʼ de David.

3 Nabé runi respetar Abisai David purtiʼ nanna maʼ gulí Jiobá David para gaca rey. Peru biʼniʼ David caadxi cosa nabé malu dxi maʼ naca rey. Guyuunebe ti gunaa láʼ Bat-seba ne gucaláʼdxibe nucaachibe ni. Ximodo yaʼ. Gunábabe ti general láʼ Joab guʼyaʼ gatiʼ Uríaz, xheelaʼ Bat-seba, lu ti guerra (2 Samuel 11:2-4, 14, 15; 1 Crónicas 2:16). Cumu biʼchiʼ Abisai Joab la? zándaca Joab nga gudxi Abisai xi biʼniʼ David. Ne cumu laaca naca Abisai jefe stiʼ ti ejércitu la? ñanda niquiiñebe puestu stibe para nuyúbibe ximodo ñácabe rey. Peru qué ñúnibe ni, sínuque biʼniʼ respetarbe David, gucanebe laa ne gúpabe laa de ca enemigu stiʼ (2 Samuel 10:10; 20:6; 21:15-17).

4. a) Xiñee rininu qué lica nixeleʼ David de Jiobá biaʼ dxi bibani. b) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

4 Qué lica nixeleʼ David de Jiobá biaʼ dxi bibani. Dxi nahuiinibe, biitibe ti gigante láʼ Goliat purtiʼ cayuni burla gigante riʼ Jiobá ne xquidxi (1 Samuel 17:23, 26, 48-51). Ora bicheebe dxi maʼ nácabe rey, biseendaʼ Jiobá profeta Natán ra nuube para uguu jneza laabe. Bicaadiaga David conseju ne guca arrepentir (2 Samuel 12:1-5, 13). Ne dxi maʼ huaniisibe, bidiibe stale cosa risaca para cuiʼ yuʼduʼ stiʼ Jiobá guidxi Jerusalén (1 Crónicas 29:1-5). Dxandíʼ naroʼbaʼ ca pecadu biʼniʼ David, peru qué ñuu dxi nixeleʼ hombre riʼ de Dios (Salmo 51:4, 10; 86:2). Lu tema riʼ zuzéʼtenu de David ne de xcaadxi binni bibani tiempu stiʼ. Zadúʼyanu xiñee jma risaca gúninu ni na Jiobá ne cadi guixélenu de laa que gúninu ni na sti binni. Ne laaca zadúʼyanu gunáʼ nga ca guenda ni zacané laanu para cadi guixélenu de Dios.

TUU NDIʼ CADI NAQUIIÑEʼ GUIXÉLENU DE LAA

5. Ñee zanda guizíʼdinu xiixa de ni gucalaʼdxiʼ Abisai ñuni la?

5 Ora gucalaʼdxiʼ Abisai ñuuti Saúl, bisihuinni qué racalaʼdxiʼ guixeleʼ de David. Peru cadi cayene Abisai zusihuinni maʼ caxeleʼ de Dios pa guniná «binni ni gulí Jiobá». Peru David maʼ biene ni, ngue runi qué nudii lugar ñuuti Abisai Saúl (1 Samuel 26:8-11). Ñee zanda guizíʼdinu xiixa de ni gucalaʼdxiʼ Abisai ñuni la? Zanda pue. Ora cadi cayene chaahuinu tu binni ndiʼ cadi naquiiñeʼ guixélenu de laa la? naquiiñeʼ guyúbinu gunáʼ nga ca principiu stiʼ Biblia ni zanda gacané laanu gánnanu xii nga ni jma jneza gúninu.

6. Neca cadi malu gúninu stipa pur cadi guixélenu de ca binnilídxinu ne de ca xhamígunu, xiñee naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu.

6 Dxandíʼ qué racaláʼdxinu guixélenu de ca binni ni nadxiinu, casi ca binnilídxinu o ca xhamígunu. Peru naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu, purtiʼ binni ruchee laanu ne zándaca quite ladxidoʼno laanu ne gucaani laanu guixélenu de Dios (Jeremías 17:9). Guzéʼtenu ti ejemplu. Xi gúninu pa guni ti binnilídxinu o ti xhamígunu xiixa cosa malu ne pur laani gusaana Jiobá yaʼ. Naquiiñeʼ gánnanu jma risaca gúninu ni na Jiobá ne cadi guixélenu de laa (biindaʼ Mateo 22:37).

7. Ximodo bisihuinni ti hermana qué nixeleʼ de Jiobá ora gudiʼdiʼ lu ti guendanagana.

7 Ora gaca expulsar ti binnilídxinu de ra congregación, naquiiñeʼ gusihuínninu pa qué racaláʼdxinu guixélenu de Jiobá. Guidúʼyanu xi guca ti hermana láʼ Anne. [1] Ti dxi guniʼné jñaabe laabe pur teléfono, peru nuu jñaabe riʼ expulsada. Caníʼnebe Anne para guinabadiidxabe laa pa zanda chigánnabe laa. Gudxi jñaabe laabe nabé nuu triste purtiʼ nin ti binnilídxicabe qué riniʼné laa. Nabé guyuu Anne triste ne gudxi laabe zuseendaʼ ti carta ra nuube para gabi laabe xi caníʼ ique. Peru ante gucaa Anne carta que, guníʼ ique chaahuiʼ xiná caadxi textu zeeda lu Biblia (1 Corintios 5:11; 2 Juan 9-11). Né diidxaʼ nadóʼ bisiene Anne jñaa laa nga bixeleʼ de familia stiʼ ora bichee ne qué ñaca arrepentir. De raqué gudxi Anne laabe naquiiñeʼ guibiguétabe ra nuu Jiobá pa racaláʼdxibe guibánibe nayecheʼ sti biaje (Santiago 4:8).

8. Gunáʼ nga ca guenda ni zacané laanu cadi guixélenu de Jiobá.

8 Caadxi de ca xpinni Dios bibani tiempu stiʼ David qué nixélecaʼ de Jiobá purtiʼ qué nudxiibacaʼ laca laacaʼ, gúcacaʼ nachaʼhuiʼ ne nadxibalú. Guidúʼyanu ximodo zanda gacané ca guenda riʼ laanu para cadi guixélenu de Jiobá.

CADI GUDXÍʼBANU LACA LAANU, TI CADI GUIXÉLENU DE JIOBÁ

9. Xiñee gucalaʼdxiʼ Abner ñuuti David.

9 Jonatán nga xiiñiʼ rey Saúl. Ne Abner nga jefe stiʼ ejércitu stiʼ Saúl. Biiyaʼ Jonatán ne Abner ora biuuné David ique Goliat ra nuu Saúl. Nabé guca xhamigu Jonatán David ne qué ñuu dxi nixélebe de laa (1 Samuel 17:57–18:3). Peru Abner huaxa bidxiideche David. Dede bidaagube Saúl ora guzanándacabe David para guuticabe laa (1 Samuel 26:1-5; Salmo 54:3). Nanna Jonatán ne Abner maʼ gulí Dios David para gaca rey stiʼ Israel ora maʼ guiree Saúl. Peru guti si Saúl, qué niná Abner ñacané David para gaca rey, sínuque gucanebe sti xiiñiʼ Saúl láʼ Is-bóset. Dede zándaca laaca gucalaʼdxiʼ Abner ñaca rey, ngue runi guyuuné tobi de ca xheelaʼ rey Saúl (2 Samuel 2:8-10; 3:6-11). Xiñee guca xhamigu Jonatán David, peru xiñee gucalaʼdxiʼ Abner ñuuti David yaʼ. Purtiʼ qué rudxiibaʼ Jonatán laca laa ne qué nixeleʼ de Jiobá, peru Abner cadi zaqué diʼ laa.

10. Xiñee bixeleʼ Absalón de Jiobá.

10 Tobi de ca xiiñiʼ rey David nga Absalón. Bixeleʼ hombre riʼ de Jiobá purtiʼ bidxiibaʼ laca laa. Nánnabe maʼ biʼniʼ Jiobá bixhózebe rey ndaaniʼ guidxi Israel, peru laabe laca racaláʼdxibe gácabe rey. Guidúʼyanu xiná Biblia: «Biʼniʼ mandar Absalón gaca ti carru stiʼ, ne bidxela caballu ne cincuenta hombre para sániruʼ nezalú» (2 Samuel 15:1). Ne bicuudxibe stale israelita para guixélecaʼ de bixhózebe ne chuʼcaʼ pur laabe. Ne cásica Abner, laaca gucaláʼdxibe ñuutibe David, bixhózebe (2 Samuel 15:13, 14; 17:1-4).

11. Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Abner, Absalón ne Baruc laanu.

11 Ejemplu stiʼ Abner ne stiʼ Absalón rusiidicani laanu ti cosa: pa gácanu ti binni ni rudxiibaʼ laca laa ne guyúbinu puru si para laanu la? zándaca guixélenu de Jiobá. Peru pa nadxiinu Jiobá la? qué zuyúbinu puru si para laanu cásica biʼniʼ Abner ne Absalón. Laaca naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu ti cadi guiábanu lu trampa de guyúbinu gápanu stale bueltu o gápanu ti dxiiñaʼ galán purtiʼ si racaláʼdxinu gácanu ti binni nabé risaca. Zaxélenu de Jiobá pa gúninu zacá. Guiníʼ íquenu ni guca Baruc, secretariu stiʼ profeta Jeremías. Guyuu ti tiempu ra nabé gucuá íquebe gápabe stale cosa ni qué ganda gápabe, ngue runi maʼ qué ñuube nayecheʼ laga cayúnibe ni na Dios. Guidúʼyanu xi gudxi Jiobá laabe: «Cuxhiayaʼ ni maʼ bicueeʼ, ne cayaxhaʼ ni maʼ bizuhuaaʼ, guidubi guidxi riʼ laaca zaxhaʼ laa. Peru lii, dede yanna cuyubuʼ cosa risaca para lii. Maʼ cadi guyubuʼ» (Jeremías 45:4, 5). Qué nudxiibaʼ Baruc laca laa ne bicaadiaga ca conseju stiʼ Jiobá. Laanu laaca naquiiñeʼ gucaʼdiáganu ca conseju ca, purtiʼ maʼ cadi candaa diʼ para gunitilú Jiobá guidxilayú malu riʼ.

12. Biquiiñeʼ ti ejemplu para gusiéneluʼ xiñee zaxélenu de Jiobá pa guyúbinu puru si para laanu.

12 Yanna guzéʼtenu de Daniel, ti hermanu de México, laa gupa xidé guníʼ ique chaahuiʼ xi guni ti cadi guixeleʼ de Jiobá. Guca enamorarbe de ti baʼdudxaapaʼ ni cadi Testigu ne racaláʼdxibe guichaganabe laa. Guidúʼyanu xi guníʼ Daniel: «Rucaaʼ carta ra nuu baʼdudxaapaʼ que neca maʼ precursor naa». Peru óraque bidii Daniel cuenta maʼ cusaana Jiobá pur ni cayuni. Biiyabe cuyúbibe puru si para laabe ne naquiiñeʼ guiziidibe gácabe ti binni ni qué rudxiibaʼ laca laa. Ngue runi guníʼnebe ti ancianu de experiencia para gacané laabe. Daniel cusiene: «Gucané hermanu que naa guieneʼ naquiiñeʼ gusaanaʼ de gucaaʼ ra nuu baʼdudxaapaʼ que pa qué racalaʼdxeʼ guixeleʼ de Jiobá. Despué de bineʼ orar ne despué de biinaʼ stale biaje, gunda bixeleʼ de baʼdudxaapaʼ que. Qué nindaa maʼ bizulú guyuuladxeʼ gucheecheʼ diidxaʼ». Yanna riʼ, maʼ superintendente de circuito Daniel ne bichaganabe ti baʼdudxaapaʼ ni nadxii Jiobá.

GÁCANU NACHAʼHUIʼ, TI CADI GUIXÉLENU DE JIOBÁ

Pa gueeda gánnanu biʼniʼ ti xhamígunu ti cosa malu la? naquiiñeʼ guinínenu laabe ne gábinu laabe chebe ra nuu ca ancianu para gacanecaʼ laabe. (Biiyaʼ párrafo 14)

13. Xi biʼniʼ Natán para qué nixeleʼ de Jiobá ne de David.

13 Tuuxa ni qué rixeleʼ de Jiobá la? laaca qué zaxeleʼ de binni ne zacané laacabe. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ profeta Natán. Despué de guyuuné David Bat-seba ne despué de biseendaguuti xheelaʼ gunaa riʼ, biseendaʼ Jiobá Natán ra nuu David para uguu jneza laabe. Ximodo biʼniʼ profeta riʼ guiropaʼ ndiʼ yaʼ. Qué nixélebe de Jiobá purtiʼ gúcabe nadxibalú para bizuubabe diidxaʼ. Laaca qué nixélebe de David purtiʼ gúcabe nachaʼhuiʼ ora guluu jnézabe laa. Para gacané Natán laabe guiénebe pabiáʼ naroʼbaʼ pecadu stibe, guniʼné laabe ti historia. Gudxi profeta que laabe guyuu ti hombre ricu ni gulaʼnaʼ ti dendxuhuiiniʼ stiʼ ti hombre pobre, ne laasime nga napa hombre que. Guizáʼ bidxiichi David ora gunna xi biʼniʼ hombre ricu cayeeteʼ lu historia que. Óraque gudxi Natán laabe: «¡Lii nga hombre ca!». Zaqué bidii David cuenta maʼ bicheené Jiobá (2 Samuel 12:1-7, 13).

14. Xi zanda gúninu para cadi guixélenu de Jiobá, de ca binnilídxinu o de ca xhamígunu.

14 Pa gácanu nachaʼhuiʼ la? laaca zacaneni laanu cadi guixélenu de Jiobá ne de xcaadxi binni. Guzéʼtenu ti ejemplu. Guníʼ ique nánnaluʼ dxandíʼ maʼ biʼniʼ ti hermanu ti cosa malu. Zándaca qué racalaʼdxuʼ guixéleluʼ de laabe, jmaruʼ si pa ti binnilídxiluʼ o ti xhamíguluʼ laabe. Peru lii nannuʼ jma risaca cadi guixéleluʼ de Jiobá. Xi zanda guʼnuʼ yaʼ. Yenanda ejemplu stiʼ Natán. Bizuubaʼ stiidxaʼ Jiobá ne guca nachaʼhuiʼ né hermanu ca. Gudxi laabe guiníʼnebe ca ancianu nagueendaca ti gacanecaʼ laabe. Pa guʼyuʼ maʼ gudiʼdiʼ ti tiempu ne caʼruʼ gúnibe ni la? naquiiñeʼ cheluʼ ra nuu ancianu para gábiluʼ ni laacaʼ. Zacá qué zaxéleluʼ de Jiobá. Ne laaca zusihuinnuʼ nacháʼhuiluʼ né hermanu riʼ, purtiʼ zaguu jneza ca ancianu laabe né guendarannaxhii ne zacanecaʼ laabe chuʼbe galán né Jiobá sti biaje. Biblia na: «Yanna, pa gunadiaga ti binni canabaʼ tuuxa mal para stobi nezalú stale binni, o ganna binni riʼ de laani, o guʼyaʼ ni ne qué guiníʼ gastiʼ la? maʼ bichee, ne napa xidé quixe pur donda stiʼ» (Levítico 5:1; biindaʼ Gálatas 6:1).

GÁCANU BINNI NADXIBALÚ, TI CADI GUIXÉLENU DE JIOBÁ

15, 16. Ximodo bisihuinni Husai qué nixeleʼ de Jiobá.

15 Tobi de ca xhamigu rey David ni qué nusaana laa nga Husai. Gúcabe nadxibalú purtiʼ qué nixélebe de Jiobá ne de David. Xiñee yaʼ. Purtiʼ nuu guidxi que gaca Absalón rey, ti xiiñiʼ David. Nanna Husai maʼ bedané Absalón ca soldadu stiʼ Jerusalén ne maʼ bixooñeʼ David (2 Samuel 15:13; 16:15). Xi biʼniʼ Husai óraque yaʼ. Ñee bidxiidéchebe David ne bidaagube Absalón la? Coʼ. Maʼ nagola David dxi que ne stale tu racalaʼdxiʼ guuti laa, peru qué lica nixeleʼ Husai de David, purtiʼ nanna laabe nga rey ni gulí Jiobá. Ngue runi guyebe lu dani Olivo para guyúbibe David (2 Samuel 15:30, 32).

16 Gunabaʼ David Husai guibiguetaʼ Jerusalén ne guni casi ora xhamigu Absalón. Naquiiñeʼ cheʼ Husai ra nuu Absalón ne gucaabe laa gucaadiaga ca conseju stibe ne cadi gucaadiaga ca conseju stiʼ Ahitofel. Guca Husai nadxibalú para bizuubaʼ stiidxaʼ David ne para cadi guixeleʼ de Jiobá. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ziuu xquendanabánibe ra naxoo pa gúnibe ni canabaʼ David laabe. Gunabaʼ David Jiobá gacané Husai. Ne gucané Jiobá Husai. Bicaadiaga Absalón conseju stiʼ Husai ne qué nucaadiaga conseju stiʼ Ahitofel (2 Samuel 15:31; 17:14).

17. Xiñee naquiiñeʼ gácanu binni nadxibalú ti cadi guixélenu de Jiobá.

17 Laanu laaca naquiiñeʼ gácanu nadxibalú para cadi guixélenu de Jiobá. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zándaca ziuu ora zanabaʼ ca binnilídxinu, cani runinenu dxiiñaʼ o ca gobiernu laanu gúninu xiixa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Taro, ti Testigu de Japón. Dede nahuiinibe nabé riuuláʼdxibe gúnibe guiráʼ ni rinabaʼ bixhózebe ne jñaabe laabe ti chuʼcaʼ nayecheʼ. Ruzuubabe stiidxacaʼ purtiʼ nadxiibe laacaʼ, cadi purtiʼ nuu tu cucaa laabe gúnibe ni. Peru dxi maʼ bizulú cusiidiʼ ca Testigu laabe de Biblia, gudxi bixhózebe ne jñaabe laabe gusaana de gúnibe ni. Nabé guyuube triste. Ne neca guca ni nagana para laabe, gúdxibe laacaʼ maʼ gudixhe íquebe chebe guiráʼ reunión. Taro guníʼ: «Guizáʼ bidxiichinécabe naa dede gudiʼdiʼ stale iza para bidiicabe lugar chigannaʼ laacabe sti biaje. Gunabaʼ Jiobá gacané naa gacaʼ nadxibalú ne cadi guchaaʼ ni cá iqueʼ guneʼ. Yanna maʼ bichaa modo riníʼ íquecabe, ne jma maʼ rigannaʼ laacabe yanna». Biblia na: «Tuuxa ni ridxibi binni la? reeda gácani ti trampa para laa, peru cani runi cré Jiobá la? rápabe laacaʼ» (Proverbios 29:25).

18. Xi maʼ biziidiluʼ lu tema riʼ.

18 Pa chinándanu ejemplu stiʼ David, Jonatán, Natán ne Husai la? ziuʼnu nayecheʼ ne qué zaxélenu de Jiobá. Qué chuʼ dxi guixélenu de Jiobá cásica biʼniʼ Abner ne Absalón. Dxandíʼ binni napa donda laanu ne rucheʼnu. Peru zanda gusihuínninu lu xquendanabáninu jma risaca cadi guixélenu de Jiobá.

^ [1] (párrafo 7): Bidxaa lá ca binni zeeda lu tema riʼ.