Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Huayacané Jiobá naa cadi gusaanaʼ de guneʼ ni na

Huayacané Jiobá naa cadi gusaanaʼ de guneʼ ni na

Gudxeʼ oficial que maca biseguyoocabe naa ndaaniʼ cárcel ti biaje purtiʼ qué ñaaʼ lu guerra. De raqué gunabadiidxaʼ laabe: «Ñee zuseguyooloʼ naa sti biaje la?». Bizaaca ndiʼ guiropa biaje biseendacaacabe naa para chuaaʼ lu ejércitu stiʼ Estados Unidos.

GULEʼ iza 1926, ndaaniʼ guidxi Crooksville, (Ohio, Estados Unidos). Neca qué rié bixhozeʼ ne jñaaʼ yuʼduʼ, peru ruseendacabe naa ne xhonna bicheʼ ne tapa bizanaʼ raqué. Riuudu ndaaniʼ ti iglesia metodista. Dxi napaʼ 14 iza, bidii pastor que ti premiu naa purtiʼ qué ñaadxaʼ ra yuʼduʼ nin ti domingu guidubi ti iza.

Gucané Margaret Walker naa (guiropa hermana nuu ladu bigaʼ) gunebiaʼyaʼ Jiobá.

Laaca tiempu que nga bizulú beeda ganna ti vecina stiʼ jñaaʼ laa para gusiidiʼ laabe de Biblia. Gunaa que láʼ Margaret Walker ne testigu stiʼ Jiobá laa. Ti dxi gurieeʼ para gucaadiaʼgaʼ laacabe, peru guníʼ ique jñaaʼ zuchiiñaʼ laacaʼ, ngue runi gudxi naa guireeʼ de raqué. Neca zaqué, runeʼ stipa pur gucaadiaʼgaʼ laacabe. Lu guiropa o lu guionna biaje yeganna Margaret jñaaʼ que nga gunabadiidxaʼ naa: «Ñee nannuʼ tu láʼ Dios la?». Sicaríʼ bicabeʼ laabe: «Guiráʼ binni nanna nga. Dios nga labe». Óraque gúdxibe naa: «Yecaa Biblia stiuʼ ne biindaʼ xiná Salmo 83:18». Ora biindaʼ ni, biziideʼ Jiobá nga láʼ Dios, ngue runi nagueendaca guyaaʼ ra nuu ca xhamiguaʼ ne gudxeʼ laacaʼ: «Ora chindatu ra lídxitu gueelaʼ riʼ la? laguyubi xiná Salmo 83:18. Racá zuuyatu cá lá Dios». Zanda gabeʼ laatu bizulú bicheecheʼ diidxaʼ dxi queca.

Bizulú biindaʼ Biblia ne guyuaanisaʼ lu iza 1941. Qué nindaa de ngue bisaanacabe naa para guneʼ conducir ti Estudio de Libro de Congregación. Bineʼ invitar jñaaʼ, ca bicheʼ ne ca bizanaʼ para checaʼ, ne guyecaʼ. Bixhózesiaʼ nga qué niná ñé.

GÚPADU GUENDANAGANA PURTIʼ BICAALÚ BIXHOZEʼ LAADU

Cada dxi tiidiʼ ziyapa jma dxiiñaʼ ndaaniʼ congregación. Ra zidiʼdiʼ tiempu bizayaʼ ti biblioteca ra lidxeʼ né ca publicación ribee xquidxi Dios, peru ti dxi gudxi bixhozeʼ naa: «Bitopa guiráʼ libru stiuʼ ne biree de ra lidxeʼ». Bireeʼ de raqué ne yendezaʼ ndaaniʼ ti guidxi nuu gaxha ni láʼ Zanesville, ra bidxelaʼ ti cuartu. Peru nabé riaaʼ ra lidxeʼ para uguaaʼ gana familia stinneʼ.

Qué racalaʼdxiʼ bixhozeʼ cheʼ jñaaʼ ca reunión stinu. Nuu tiru, ora maʼ zeʼ jñaa reunión, riugaandabe laa, ruruuxhabe náʼ ne rudxiguétabe laa ra lídxidu. Peru riree jñaaʼ neza ra nuu sti puertaʼ ne rié reunión. Naa rabeʼ laabe: «Biʼniʼ huantar, zadxiña dxi maʼ qué zucueezabe lii». Ne zaqué guca ni, biree bixhozeʼ gana ne maʼ qué nuchiichiruʼ laabe ora maʼ chebe reunión.

Lu iza 1943 nga bizulú Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ ndaaniʼ congregación. Ca conseju bidiicabe naa despué de gudieeʼ cada libana stinneʼ gucanécani naa guneʼ cani jma galán.

QUÉ NINAʼYAʼ ÑAAʼ LU GUERRA

Tiempu que cayaca Segunda Guerra Mundial. Biseendacaacabe naa para gudieeʼ serviciu militar lu iza 1944, ngue runi guyaaʼ ra base Fort Hayes, ni nuu Columbus. Biʼniʼ ca doctor ti examen naa raqué ne gunábacabe naa guchayaʼ caadxi guiʼchiʼ. Gudxeʼ ca xaíque nuu raqué qué zacaʼ soldadu. Bidiicabe lugar guireeʼ, peru gudiʼdiʼ si chupa chonna gubidxa beeda ti puliciá ra lidxeʼ né ti orden para guinaazeʼ naa.

Chupa semana despué, dxi maʼ cayaca juiciu que, gudxi juez que naa: «Pa ñaca nisi naa la? nicaaluʼ cadena perpetua. Napuʼ xiixa ni guiniuʼ la?». Óraque gudxeʼ laabe: «Napaʼ, señoría. Ministru stiʼ ti religión naa. * Riaaʼ ra puertaʼ lidxi binni para gusiideʼ, maʼ gunieniáʼ stale binni de ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu». Óraque gudxi juez que juradu nuu raqué: «Cadi nuutu raríʼ para guiniʼtu pa naca hombrehuiiniʼ riʼ ministru stiʼ ti religión. Nuutu raríʼ purtiʼ nánnatu qué nabe chuʼbe lu ejércitu ne naquiiñeʼ guiniʼtu xi gácabe». Nin media hora que nidiʼdiʼ para guníʼ juradu que napaʼ donda. De raqué maʼ guníʼ juez que naquiiñeʼ guseguyoocabe naa gaayuʼ iza ndaaniʼ cárcel federal nuu Ashland (Kentucky).

GUPA JIOBÁ NAA NDAANIʼ CÁRCEL

Primeca biseguyoocabe naa chupa semana ndaaniʼ ti cárcel nuu Columbus. Bisaanacabe naa ndaaniʼ ti celda primé dxi que. Bineʼ orar Jiobá ne gudxeʼ laa: «Qué zanda diʼ guiaanaʼ ndaaniʼ celda riʼ gaayuʼ iza... Xi guneʼ pue».

Sti dxi que bidii cani cayapa raqué lugar guireeʼ ndaaniʼ celda que. Guzayaʼ neza ra nuu ti ventana ra zuhuaa ti hombre nasoo ne nadipaʼ. Laga cayuuyadxidu fuera, gunabadiidxaʼ hombre que naa: «Enanu, xiñee biseguyoocabe lii pue». Óraque bicabeʼ laabe: «Purtiʼ testigu stiʼ Jiobá naa». Gunabadiidxabe naa sti biaje: «Pur ngasi nuuluʼ raríʼ la?». Óraque gudxeʼ laabe: «Pur nga. Laadu, ca testigu stiʼ Jiobá, qué riuudu lu guerra para guutidu binni». Óraque guníʼ hombre que: «Ruseguyoo ca binni riʼ cani ruuti stobi. Peru nuseguyoocabe lii raríʼ purtiʼ qué naluʼ guutiluʼ binni la? Ñee raʼbuʼ jneza nga la?». Sicaríʼ bicabeʼ laabe: «Coʼ, xa, cadi jneza diʼ ni».

Paul láʼ hombre que, ne guníʼrube xhupa diidxaʼ riʼ: «Guyuaaʼ 15 iza ndaaniʼ sti cárcel, ne biindaʼ caadxi libru stitu raqué». Bineʼ orar oraqueca ne gunieeʼ: «Jiobá, cadi gudiiluʼ lugar guixeleʼ hombre riʼ de naa». Óraque gudxi Paul naa: «Pa chuʼ tu gacalaʼdxiʼ quixhenáʼ luguialuʼ la? bicaa si ti ridxi. Naa xcuentaʼ laabe». Galanpeʼ nga nin tobi de ca 50 binni daguyoo raqué qué ñúnicaʼ naa xiixa.

Gucaʼ tobi de ca Testigu ni biseguyoocabe Ashland (Kentucky) purtiʼ qué ñaaʼ lu guerra.

Dxi biseendacabe naa Ashland, bidxaagaʼ caadxi hermanu de experiencia raqué. Gucanécabe naa ne xcaadxi hermanu nuu raqué para cadi gusaana de gaca xhamígudu Dios. Rinábacabe laadu guidúʼndanu caadxi versículo stiʼ Biblia, quixhe chaahuidu caadxi guendarinabadiidxaʼ ne guicábidu cani. Laacani nga riquiiñedu lu ca reunión rápadu guiráʼ semana. Ne laaca nuu ti hermanu de territorio. Nabé naroʼbaʼ ra rásidu que ne nápani stale fila cama cueʼ yoo. Hermanu de territorio que rabi naa: «Robison, ndiʼ nga ca cama ni raca caber lii. Biʼniʼ stipa pur guiníʼneluʼ laacabe ante chécabe». Maca nexheʼ chaahuiʼ ximodo gucheechedu diidxaʼ.

DESPUÉ DE BIREEʼ CÁRCEL

Biluxe guerra que lu iza 1945, peru biaanaruaʼ ndaaniʼ cárcel que sti tiempu. Guyuaaʼ xizaa pur familia stinneʼ, purtiʼ ante guiladxi bixhozeʼ naa de ra lidxeʼ, gudxi naa: «Pa guireeluʼ ndaaniʼ yoo riʼ la? qué zaca diʼ nagana para naa gucueezaʼ xcaadxi de familia riʼ». Peru bidxagayaaʼ ni biiyaʼ ora bireeʼ ndaaniʼ cárcel. Neca rucaalú bixhozeʼ familia stinneʼ, gadxe de laacabe maʼ riécabe reunión ne maʼ guyuunisa tobi de ca bizanaʼ.

Dxi zigucheecheniáʼ Demetrius Papageorge diidxaʼ, ti ungidu ni bizulú cayuni ni na Jiobá dede 1913.

Bizulú ti guerra Corea lu iza 1950. Cumu guyuu Estados Unidos lu guerra que la? biseendacaacabe naa Fort Hayes sti biaje. Gudidesiaʼ tobi de ca examen ni bíʼnicabe naa que, gudxi tobi de ca oficial que naa: «Calificación stiuʼ nga tobi de cani jma galán». Óraque bicabeʼ laabe: «Galán xa, peru qué ziuaaʼ lu ejércitu». De raqué gudxeʼ laabe xiná 2 Timoteo 2:3 ne gunieeʼ: «Maʼ soldadu stiʼ Cristu naa». Biiyadxibe naa ti ratu, de raqué guniʼbe: «Maʼ zanda cheuʼ».

Qué nindaa guyaaʼ ti asamblea ni guca guidxi Cincinnati (Ohio). Raqué guyaaʼ ti reunión para cani racalaʼdxiʼ cheʼ Betel. Gudxi Milton Henschel laadu zanda iquiiñeʼ xquidxi Dios laadu Betel pa rápadu gana gúnidu dxiiñaʼ nadipaʼ para Reinu stiʼ Dios. Bichayaʼ ti solicitud, despué biʼniʼ invitárcabe naa ne yendayaʼ Brooklyn lu beeu agosto iza 1954. Dede dxiqué nuaaʼ Betel.

Qué huayadxaʼ dxiiñaʼ guneʼ raríʼ. Stale iza bineʼ dxiiñaʼ ra nuu ca caldera stiʼ imprenta ne stiʼ ca oficina; laaca gucaʼ mecánicu ne cerrajeru. Laaca bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ca Salón de Asamblea ni nuu guidxi Nueva York.

Ndaaniʼ Betel stiʼ Brooklyn, dxi cayuneʼ revisar ca caldera stiʼ ca oficina.

Nabé riuuladxeʼ ca programa ni nápadu Betel, casi adoración matutina, ora ridúʼndadu Torre stiʼ ni rapa ne ora rucheechedu diidxaʼ né congregación. Galán pa ñapa guiráʼ familia Testigu ca programa riʼ ra lídxicaʼ. Pa guʼndané binni ca xiiñiʼ textu guiráʼ dxi, gúʼndacaʼ Biblia, guicábicaʼ lu ca reunión ne chigucheechecaʼ diidxaʼ la? qué zaca nagana para laacaʼ chuʼcaʼ gaxha de Jiobá.

Yanna riʼ maʼ napaʼ stale xhamiguaʼ Betel ne ndaaniʼ congregación. Ungidu chupa chonna de laacabe ne maʼ nuucabe guibáʼ; xcaadxi zabánicaʼ lu Guidxilayú. Peru laadu, ca betelita, laaca rápadu guendanagana, purtiʼ laaca binni ruchee laadu, cásica guiráʼ testigu stiʼ Jiobá. Ora gapaʼ xiixa guendanagana la? runeʼ stipa pur guneʼ chaahueʼ ni nagueendaca. Riníʼ iqueʼ ni na Mateo 5:23, 24 ne xi caquiiñeʼ gúninu ora chuʼ xiixa guendanagana. Nagana nga guinábanu guni perdonárcabe laanu, peru jma nagueenda raca chaahuiʼ ti guendanagana ora gúninu ni.

CANI RIBEENDUÁʼ PUR RUNEʼ XHIIÑAʼ DIOS

Maʼ qué randa rucheecheʼ diidxaʼ de yoo pur yoo cásica bineʼ dxiqué purtiʼ maʼ huaniiseʼ, peru runeʼ biaʼ randa. Biziideʼ chinu mandarín ne randa rinieniáʼ ca chinu ridxaagaʼ lu calle, neca huaxiéʼ nannaʼ diidxaʼ riʼ. Nuu tiru rusaananiáʼ binni biaʼ 30 o 40 revista ti siadóʼ si.

Cucheecheʼ diidxaʼ Brooklyn (Nueva York), ra nuu caadxi binni de China.

¡Dede gupaʼ ti revisita guidxi China! Ti dxi bixidxiné ti baʼdudxaapaʼ ni caguiiziʼ caadxi guiʼchiʼ stiʼ ti negocio ra ridoo cuananaxhi naa. Bixidxeniáʼ laabe ne bidieeʼ laabe revista Torre stiʼ ni rapa ne ¡Despertad! lu diidxaʼ chinu. Gúdxibe naa labe Katie. Despué, cada biaje guidxaagadu riníʼnebe naa. Riquiiñeʼ tiempu que para gusiideʼ laabe xi láʼ ca cuananaxhi ne ca verdura que lu diidxaʼ inglés, ne laabe runi repetirbe cani. Laaca bisieneʼ laabe chupa chonna versículo stiʼ Biblia ne bidieeʼ laabe libru Xipeʼ. Peru gudiʼdiʼ si chupa chonna semana maʼ qué ñuuyaʼ laabe.

Gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu bidxaagaʼ sti baʼdudxaapaʼ ni caguiiziʼ caadxi guiʼchiʼ stiʼ ti negocio ne bisaananiáʼ laa caadxi revista. Sti semana que beedabe ra nuaaʼ, naazebe ti teléfono ne gúdxibe naa: «Caniʼnécabe lii dede China». Óraque gudxeʼ laabe: «Peru qué runebiaʼyaʼ guirutiʼ China». Cumu cabe tema luaʼ la? gucuaaʼ teléfono que ne gunieeʼ: «Xi tal xa, naa laʼyaʼ Robison». Óraque binadiagaʼ guníʼ ti binni: «Robby, naa ndiʼ, Katie. Maʼ nuaaʼ China». «Nuuluʼ China la?», rabeʼ laabe. «Raríʼ nuaaʼ, Robby —rábibe naa—. Bendaʼ nga bidii lii teléfono ca. Bisiidiluʼ naa stale cosa galán. Rinabaʼ lii gusiidiluʼ laabe yanna». Óraque gudxeʼ laabe: «Zuneʼ ni Katie, zuneʼ biaʼ ganda guneʼ. Xquíxepeʼ lii pur gúdxiluʼ naa paraa nuuluʼ». Qué nindaa laaca maʼ qué ñuuyaʼ benda Katie. Qué gánnadiaʼ paraa nuucabe yanna, peru ribezaʼ cayuundarúcabe Biblia.

Maʼ ziniaaʼ 73 iza de cayuneʼ ni na Jiobá. Rudieeʼ xquíxepeʼ laabe pur gucanebe naa guieneʼ cadi jneza chaaʼ lu guerra ne pur gucanebe naa guzuubaʼ stiidxabe dxi biseguyoocabe naa. Ne laaca gudxi ca bicheʼ ne ca bizanaʼ naa qué nireecaʼ gana purtiʼ biiyacaʼ modo bineʼ huantar dxi bicaalú bixhozeʼ naa. Jñaaʼ ne xhoopaʼ de laacabe maʼ nácacaʼ Testigu. Dede bixhozeʼ bichaa modo laa, dede guyebe chupa chonna reunión ante gátibe.

Pa naʼ Jiobá la? zuuyaʼ ca binnilidxeʼ ne ca xhamiguaʼ ni maʼ guti ora maʼ guiásacaʼ ndaaniʼ Paraísu. ¡Guizáʼ ziuaaʼ nayecheʼ guneniáʼ laacabe ni na Jiobá guidubi xquendanabánidu! *

^ párrafo 14 Ndaaniʼ guidxi Estados Unidos qué rucaacabe ca ministru stiʼ ti religión gudiicaʼ serviciu militar.

^ párrafo 32 Biʼniʼ Corwin Robison ni na Jiobá ne gútibe dxi cucaacabe historia riʼ.