Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gúninu dxiiñaʼ juntu para chuʼ congregación tobi si

Gúninu dxiiñaʼ juntu para chuʼ congregación tobi si

«Laanu zeda aca nu casi cuerpu stibe, ne ma gudixhe chaahui be laanu casi nexhe chaahui irá ndaa lu ti cuerpu, ne biʼni be laanu tobi si» (EFESIOS 4:16).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 53 NE 16

1. Ximodo huayuni Jiobá ne ca xpinni dxiiñaʼ.

DEDE dxi guyáʼ guiráʼ cosa cayuni Jiobá ne Jesús dxiiñaʼ juntu. Primeca ni bizáʼ Jiobá nga Jesús. De raqué biʼniné Jesús laabe dxiiñaʼ ne beeda gaca «casi tobi ni runi xhiiñabe jnézapeʼ» (Proverbios 8:30). Zacaca nga ca xpinni Dios, tobi si nuucaʼ para gúnicaʼ dxiiñaʼ rudiibe laacaʼ. Casi Noé ne binnilidxi, juntu bíʼnicaʼ dxiiñaʼ ora bizaʼcaʼ ti arca. Gudiʼdiʼ si stale iza, laaca tobi si biʼniʼ ca israelita dxiiñaʼ para bíʼnicaʼ ti tabernáculo, para guchiacaʼ ni ne para chinecaʼ ni ora maʼ checaʼ sti lugar. Dxi maʼ nuu yuʼduʼ que, laaca tobi si guyuu ca israelita para gúʼndacaʼ ne guxhídxicaʼ caadxi canción sicarú para gusisácacaʼ Jiobá. Gunda biʼniʼ ca xpinni Dios guiráʼ ca cosa riʼ purtiʼ guyuucaʼ tobi si ne gucanésaacaʼ ora bíʼnicaʼ dxiiñaʼ (Génesis 6:14-16, 22; Números 4:4-32; 1 Crónicas 25:1-8).

2. a) Xii nga ni jma riuuláʼdxinu de ca cristianu ni bibani lu primé siglu. b) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

2 Ca primé xpinni Cristu que laaca bíʼnicaʼ dxiiñaʼ juntu, nga nga tobi de ca cosa ni nabé riuuláʼdxinu de laacabe. Apóstol Pablu guníʼ napa ca xpinni Cristu que gadxé gadxé gracia ne dxiiñaʼ, ne guyuucabe tobi si purtiʼ yenanda guirácabe Jesucristu. Bichaaga Pablu laacabe casi ti cuerpu ni napa stale ndaa peru juntu runi guiráʼ ca ndaa riʼ dxiiñaʼ (biindaʼ 1 Corintios 12:4-6, 12). Yanna, laanu yaʼ. Ximodo zanda chuʼnu tobi si ne gacanésaanu ora rucheechenu diidxaʼ, ra congregación ne ndaaniʼ familia stinu. Lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo.

CHUʼNU TOBI SI ORA GUCHEECHENU DIIDXAʼ

3. Xi biʼyaʼ apóstol Juan lu ti visión.

3 Lu primé siglu que, biiyaʼ apóstol Juan gadxe ángel ni cuxhidxi trompeta lu ti visión. Ora bixhidxi ra bizaa gaayuʼ ángel que trompeta stiʼ, biiyaʼ Juan «biree ti luceru de ibáʼ biaba guidxilayú». Biquiiñeʼ «luceru» riʼ ti llave para guxheleʼ puertaʼ stiʼ ti bizé naroʼbaʼ, gueteʼ ne nacahui. Ne bizulú biree stale guʼxhuʼ ruaa bizé que. Ne lade guʼxhuʼ que biree stálepeʼ gusú, o langosta. Peru qué nunitilú ca gusú riʼ ca yaga que, sínuque ca binni ni qué gapa «sellu sti Dios lucuá» (Apocalipsis 9:1-4). Nanna Juan ti plaga ca maniʼ riʼ ne runitilucaʼ ra tiidicaʼ, casi binitilúcame Egipto ca dxi stiʼ Moisés (Éxodo 10:12-15). Ca gusú ni biʼyaʼ Juan que nga ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu, purtiʼ cucheechecaʼ diidxaʼ ne zinecaʼ ti mensaje nadipaʼ luguiáʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Ne nuu millón de binni ni cabeza guibani lu Guidxilayú riʼ sin gatiʼ ni cayacané laacabe. Juntu cucheechecabe diidxaʼ ne cayacanécabe stale binni guiree lade religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne guireecaʼ lu náʼ Binidxabaʼ.

4. a) Xi dxiiñaʼ naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu. b) Xi naquiiñeʼ gúninu ti ganda gúninu dxiiñaʼ riʼ.

4 Maʼ bidii Jiobá laanu ti dxiiñaʼ naroʼbaʼ. Napa xidé gucheechenu stiidxaʼ Reinu lu guidubi Guidxilayú ante gueeda fin (Mateo 24:14; 28:19, 20). Naquiiñeʼ guni invitarnu guiráʼ tu cayati nisa gueʼ «nisa ni rudii enda nabani». Nga riníʼ naquiiñeʼ gusíʼdinu ni dxandíʼ zeeda lu Biblia guiráʼ tu racalaʼdxiʼ guiziidiʼ de laani (Apocalipsis 22:17). Para ganda gúninu dxiiñaʼ bidii Dios laanu riʼ, naquiiñeʼ chuʼnu tobi si ne gacanésaanu ra congregación stinu (Efesios 4:16).

5, 6. Ximodo rusihuinni ca testigu stiʼ Jiobá nuucaʼ tobi si para gucheechecaʼ diidxaʼ.

5 Para ganda chinenu mensaje riʼ ra nuu stale binni la? naquiiñeʼ gataʼ chaahuinu modo gaca dxiiñaʼ riʼ. Ni zanda gacané laanu nga cani rizíʼdinu ra ridagulisaanu ne cani rusiidicabe laanu ante chigucheechenu diidxaʼ. Racané cani bizéʼtenu riʼ laanu para ganda gucheechenu stiidxaʼ Reinu lu guidubi Guidxilayú ne para gusaananenu binni ca publicación ni rusiidiʼ de Biblia. Ne laaca nuu biaje rinábacabe laanu chuunu lu ca campaña ni raca. Ora rúninu dxiiñaʼ riʼ, cayúninu dxiiñaʼ juntu né millón de hermanu stinu ni canazané mensaje riʼ lu guidubi Guidxilayú. Ne laaca runinenu ca ángel dxiiñaʼ, purtiʼ racanécabe laanu gucheechenu diidxaʼ (Apocalipsis 14:6).

6 Cadi dxandíʼ nabé rusiecheʼ ca informe ni reeda lu Anuario guiráʼ iza laanu la? Racá rieeteʼ modo rireeche diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Laaca racané ca asamblea regional laanu chuʼnu tobi si. Ante guzulú cada asamblea riʼ, rúninu dxiiñaʼ tobi si para guni invitarnu binni cheʼ. Ni rizíʼdinu lu ti asamblea la? laaca laani nga ni riziidiʼ ca hermanu stinu ora gaca ni xquídxicaʼ. Ca libana, ca demostración ne ca drama ca riguu cani gana laanu gudiʼnu Jiobá ni jma galán nápanu. Sti cosa ni racané laanu chuʼnu tobi si guiráʼ iza nga Conmemoración, ni raca 14 stiʼ beeu nisán lu calendariu stiʼ ca judíu (1 Corintios 11:23-26). Chupa chonna semana ante gaca ni, runi invitarnu guiráʼ binni cheʼ reunión nabé risaca riʼ. De racá maʼ ridagulisaanu dxi riʼ guiaaziʼ si Gubidxa. Zacá rúninu ni biʼniʼ mandar Jesús ne rusihuínninu rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur ni biʼniʼ pur laanu.

7. Xi ribeendunu ora rúninu dxiiñaʼ casi ti equipu.

7 Stubi si ti gusú qué zanda diʼ guni ni ñuni stale gusú. Zacaca nga laanu, stúbisinu qué zanda gucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Peru rúninu dxiiñaʼ casi ti equipu, cásica runi ca gusú. Pur nga randa riuunu ra nuu millón binni para güínenu laacaʼ de Jiobá ne gacanenu laacaʼ gusisácacaʼ laabe.

CADI GUSAANA DE CHUʼNU TOBI SI RA CONGREGACIÓN

8, 9. a) Xi ejemplu biquiiñeʼ Pablu para gusiene nabé risaca chuʼ congregación tobi si. b) Ximodo zanda gacanenu para chuʼ congregación tobi si.

8 Bisiene apóstol Pablu ca xpinni Cristu de Éfeso ximodo nexheʼ chaahuiʼ congregación ne bidiibe conseju riʼ laacaʼ: «Ti jma rusi gaca né nu Cristu tobi si» (biindaʼ Efesios 4:15, 16). Pablu bichaaga congregación né xcuerpu ti binni para gusiene naquiiñeʼ chuʼcaʼ tobi si ne chinándacaʼ Jesús, ni zeeda gaca casi ique cuerpu ca. Pablu guníʼ «guiʼdi cada ndaa lu ti cuerpu», nga runi randa rúnicani dxiiñaʼ juntu. Nga runi, pa nahuiininu o pa maʼ huaniisinu, pa nuunu nazaaca o nápanu xiixa guendahuará, xi zanda gúninu para gacanenu chuʼ guidubi congregación tobi si yaʼ.

9 Maʼ biʼniʼ nombrar Jesús ca ancianu para gúʼyacaʼ dxiiñaʼ raca ndaaniʼ congregación. Laabe racaláʼdxibe guni respetarnu ca hermanu riʼ ne gúninu ni gábicaʼ laanu (Hebreos 13:7, 17). Dxandíʼ, nuu biaje raca ni nagana. Peru pa guinábanu Jiobá gacané laanu la? zudiibe laanu espíritu santu stibe para gacané laanu guzúʼbanu stiidxaʼ ca hermanu ca. Pa qué rudxíʼbanu laca laanu ne guninenu ca ancianu dxiiñaʼ juntu, zanda gacanenu ndaaniʼ congregación. Guiranu ziuʼnu tobi si ne ra tiidiʼ dxi jma zannaxhiisaanu.

10. Ximodo racané ca siervu ministerial chuʼ congregación tobi si. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

10 Laaca racané ca siervu ministerial ti ganda chuʼ congregación tobi si. Rúnicabe stipa para gacanécabe ca ancianu, ne rudiʼnu xquíxepeʼ laacabe pur ca dxiiñaʼ ni rúnicabe. Ruuyacabe cadi guiaadxaʼ publicación laanu para iquiiñenu ora chigucheechenu diidxaʼ. Ne laaca ridxaagalúcabe ca binni ni zeʼ ra Yoo stiʼ Reinu. Racanécabe para gaca chaahuiʼ xiixa ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ne rusiácabe ni. Ora racanenu ca siervu ministerial la? cayacanenu chuʼ congregación tobi si ne rúninu ni na Jiobá casi modo nexheʼ gaca ni (zadxélaluʼ xcaadxi ni caníʼ de laani lu Hechos 6:3-6).

11. Xi zanda guni ca hermanu nahuiiniʼ para chuʼ congregación tobi si.

11 Nuu ancianu maʼ ziné iza de cayuni dxiiñaʼ nadipaʼ ndaaniʼ congregación. Peru stale de laacabe maʼ caniisicabe ne maʼ qué randa rúnicabe dxiiñaʼ cásica bíʼnicabe dxiqué. Raríʼ nga zanda gacané cani jma nahuiiniʼ. Pa gusiidiʼ ca ancianu ni maʼ huaniisi riʼ laacabe la? zanda gúnicabe stale dxiiñaʼ. Ne pa gucaa ique ca siervu ministerial gúnicaʼ xhiiñacaʼ jneza la? zanda gueeda gácacaʼ ancianu ra tiidiʼ tiempu (1 Timoteo 3:1, 10). Nuu ancianu maʼ naca superintendente de circuito ne cayacanecaʼ ca hermanu ni nuu ndaaniʼ stale congregación, purtiʼ dede dxi jma nahuiinicaʼ bizulú cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá né stale gana. Guiranu riéchenu purtiʼ nuu hermanu ni nahuiiniʼ ni riuulaʼdxiʼ gacané xcaadxi. Biblia na: «Xquídxiluʼ zeeda né stale gana dxi chitíndeneluʼ ca binni nanda guiibaʼ stiluʼ. Nápaluʼ stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ sicarú casi gota nisa ni rusaana gupa stiʼ siadóʼ». «Bietenalaʼdxiʼ, yanna, de [Dios] ni jma nandxóʼ ni bizáʼ lii, ca dxi nahuiiniluʼ, ante gueeda ca dxi nagana, o ugaandaluʼ ca iza ra guiniʼluʼ: “Maʼ qué riéchediaʼ lu cani”» (Salmo 110:3 ne Eclesiastés 12:1).

CADI GUSAANA DE CHUʼNU TOBI SI NÉ FAMILIA STINU

12, 13. Xi zanda guni ca familia para chuʼcaʼ tobi si.

12 Xi zanda guni ca familia ti ganda chuʼcaʼ tobi si yaʼ. Ti cosa ni nabé risaca nga gápacaʼ adoración en familia guiráʼ semana. Pa cuee cani napa xiiñiʼ tiempu para chúʼnecaʼ laacabe ne juntu guiziidicabe de Jiobá la? jma zannaxhiisaacabe ra tiidiʼ dxi. Zanda guni practicárcabe ni guiníʼcabe ora maʼ chigucheechecabe diidxaʼ. Zacané ndiʼ laacabe guiziidicabe jma. Ora riníʼ ca familia de Jiobá ne ora ruuyacaʼ pabiáʼ nadxii guiracaʼ laabe ne racaláʼdxicaʼ chuuláʼdxibe modo laacaʼ la? riuu ca familia riʼ tobi si.

Racané adoración en familia para chuʼ cani maʼ huaniisi ne cani nahuiiniʼ tobi si. (Biiyaʼ párrafo 12 ne 15).

13 Jiobá racalaʼdxiʼ gacané ca hombre ne ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ para chuʼcaʼ tobi si (Mateo 19:6). Pa nadxii guirópacabe Jiobá ne rúnicabe ni na la? ziuu xquendaxheelacabe naguidxi ne zabánicabe nayecheʼ. Nabé risaca gannaxhiisaacabe ne gusihuínnicabe cariñu lu xquendaxheelacabe, cásica biʼniʼ Abrahán ne Sara, Isaac ne Rebeca, ne Elqaná ne Ana (Génesis 26:8; 1 Samuel 1:5, 8; 1 Pedro 3:5, 6). Zacá ziuucabe tobi si ne zaca xhamígucabe Dios. Biblia na: «Ora stubi binni zanda gucaalú tuuxa laa, peru ora chúpacabe zanda gudxiilúcabe. Ne ti doo de chonna xcuaa qué zaruuguʼ diʼ nagueenda» (Eclesiastés 4:12).

14. Pa qué runi xheelaluʼ ni na Jiobá, xi zanda guʼnuʼ ti gaca xquendaxheelaluʼ naguidxi.

14 Nayaguieʼ modo rusiene Biblia laanu cadi guichagananu ti binni ni qué runi ni na Jiobá (2 Corintios 6:14). Neca zacá, nuu hermanu napa xheelaʼ ni cadi naca testigu stiʼ Jiobá. Xiñee yaʼ. Nuu de laacabe gúcacabe Testigu despué de bichaganácabe, peru xheelacabe qué naʼ gaca Testigu. Xcaadxi zándaca bichaganacaʼ tuuxa ni naca Testigu peru despué maʼ bisaana de gaca binni riʼ Testigu. Pa zacá nuunu, xi zanda gúninu ti gaca xquendaxheelanu naguidxi yaʼ. Chinándanu ca conseju zeeda lu Biblia, neca gácani nagana para laanu nuu tiru. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Mary ne xheelaʼ, David. Testigu stiʼ Jiobá guirópacabe, peru despué maʼ qué niná David ñé reunión. Biʼniʼ Mary stipa pur gaca nachaʼhuiʼ ne gapa ca guenda rapa ti xpinni Cristu. Gúpacabe xhoopaʼ xiiñicabe ne bisiidiʼ Mary guirácabe de Jiobá ne qué ñuu dxi nusaana de ñé ca reunión ne ca asamblea. Gudiʼdiʼ stale iza, biniisi ca xiiñicabe ne despué maʼ biaanacabe stúbicabe. Jma nagana guca para Mary guni ni na Jiobá stubi, peru bizuubabe diidxaʼ. Dede rusaanabe revista ndaaniʼ lídxibe para guʼyaʼ xheelabe cani. Ti dxi bizulú biindaʼ xheelabe cani. Despué bizulú xheelabe guyé chupa chonna reunión. Nápacabe ti xhiágacabe de xhoopaʼ iza ni nabé ribee ti lugar stiʼ David ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu. Ne ora qué cheʼ David reunión la? rabi baʼduhuiiniʼ que laa: «Apábida, nabé bibanaʼ lii ra reunión». Gudiʼdiʼ si 25 iza, bizulú biʼniʼ David ni na Jiobá sti biaje. Yanna riʼ, David ne xheelaʼ rúnicaʼ ni na Jiobá juntu ne nabé nuucaʼ nayecheʼ.

15. Ximodo zanda gacané ca guendaxheelaʼ ni maʼ huaniisi ca guendaxheelaʼ ni jma nahuiiniʼ.

15 Nabé cucaalú Binidxabaʼ guiráʼ familia. Ndiʼ nga tobi de ca razón nuu para guni cani maʼ bichaganáʼ ni na Jiobá ne chuʼcaʼ tobi si. Pa maʼ xadxí de bichaganácabe o pa deruʼ, naquiiñeʼ guiníʼ íquecabe xi zanda gúnicabe ne xi zanda guiníʼcabe para gannaxhiisaacabe jma. Ca guendaxheelaʼ ni maʼ huaniisi zanda gudiicaʼ ti ejemplu galán ca guendaxheelaʼ nahuiiniʼ. Zanda guni invitárcabe ti guendaxheelaʼ nahuiiniʼ ora gúnicabe adoración en familia. Zacá zuuyaʼ cani deruʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ chuʼcaʼ tobi si ne gusihuínnicaʼ nápacaʼ cariñu xheelacaʼ, neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza (Tito 2:3-7).

«QUÍBANU LU DANI STIʼ JIOBÁ»

16, 17. Xi ndaayaʼ cabézanu.

16 Dxi rié ca israelita que Jerusalén para gúnicaʼ saa sticaʼ la? guiracaʼ rúnicaʼ dxiiñaʼ juntu. Riguucabe listu guiráʼ ni iquiiñecabe ne despué racanésaacabe laga cayúnicabe viaje que. Ora maʼ chindácabe ra yuʼduʼ, runi adorárcabe Jiobá ne guirácabe juntu rusisácacabe laa (Lucas 2:41-44). Laanu laaca cayuʼnu listu para guibáninu lu ti guidxilayú cubi. Nga runi nabé risaca chuʼnu tobi si ne gacanésaanu. Ñee caníʼ íqueluʼ xcaadxi modo zanda gacanenu ca hermanu stinu jma la?

17 Ca binni nuu lu Guidxilayú riʼ cadi nuucaʼ tobi si ne ridíndecaʼ pur intiica cosa. Peru cumu racané Jiobá laanu la? nápanu guendariuudxi ne riénenu xi rusiidiʼ Biblia. Cadi dxandíʼ rudiʼnu xquíxepeʼ laabe la? Lu guidubi naca Guidxilayú, runi adorarnu Dios modo racalaʼdxiʼ. Ne jma maʼ nuunu tobi si lu ca últimu dxi riʼ. Casi modo guníʼ Isaías ne Miqueas, juntu ziguíbanu «lu dani stiʼ Jiobá». Biblia na: «Ne dxandipeʼ zié stale guidxi roʼ ne zaniʼcaʼ: “Latáʼ, ne quíbanu lu dani stiʼ Jiobá ne ra lidxi Dios stiʼ Jacob; ne laabe zusiidibe laanu ca neza stibe, ne dxandipeʼ zazanu lu ca nezahuiiniʼ stibe”. Purtiʼ zaree ley de Sión, ne zaree stiidxaʼ Jiobá de Jerusalén. Ne laabe zuni juzgarbe stale guidxi, ne zuni chaahuibe ca cosa ni cadi jneza cayuni ca guidxi roʼ ni jma nadipaʼ, dede né ca guidxi roʼ ni nuu jma zitu. Ne napa xidé gúnicabe espada stícabe cubu ni riuu ruaa aradu, ne zúnicabe lanza stícabe podadera para uganécabe guixi. Qué zandisaʼ ti guidxi roʼ espada stiʼ para gucaalú sti guidxi roʼ, ne maʼ qué zaziidicaʼ tíndecaʼ para checaʼ lu guerra. Ne dxandipeʼ zabí cada tobi de laacaʼ xaʼnaʼ lubáʼ uva ne xaʼnaʼ yaga duʼgaʼ stiʼ, ne qué ziuu tu guchibi laacaʼ; purtiʼ de ruaapeʼ Jiobá, xaíque stiʼ guiráʼ ángel, biree ni» (Miqueas 4:2-4; Isaías 2:2-4). Pa qué gusaana de chuʼnu tobi si la? zacaanu stale ndaayaʼ. Mayaca guedandá dxi guidúʼyanu guni adorar guiráʼ binni Jiobá tobi si lu guidubi Guidxilayú riʼ.