Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ruluíʼ Jiobá xquidxi ximodo guicaa ti guendanabani ni qué zaluxe

Ruluíʼ Jiobá xquidxi ximodo guicaa ti guendanabani ni qué zaluxe

«Ndiʼ nga neza ca. Lasá luni» (ISAÍAS 30:21).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 32 NE 48

1, 2. a) Xi huayacané para guilá stale binni. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) Xi runi Jiobá para gulá xquendanabáninu.

MAʼ RACA jma de ti gayuaa iza, ndaaniʼ chupa chonna guidxi roʼ, bicaacabe caadxi letreru ca lugar ra didi vía stiʼ tren lu carretera. Ndiʼ nga ni cá lu ca letreru que: «GULEZADXÍ, BIIYAʼ, BICAADIAGA». Gucuá ca letreru que para cadi tiidiʼ laagaʼ xiixa carru lu ca vía que ne málasi chiné tren laacaʼ. Bilá ca letreru que stale binni.

2 Para cadi gacananu ne para gulanu xquendanabáninu la? Jiobá runi sti cosa jma galán que gucaa letreru neza ra ziuunu. Rusiidibe laanu ne ruluiʼbe laanu ximodo guibáninu ti chuunu lu neza ra zanda guicaanu guendanabani ni qué zaluxe. Zeeda gaca Jiobá casi ti pastor ni nadxii ca dendxuʼ stiʼ ne riné laacame lu ti neza ra gastiʼ guendanagana. Biblia na: «Dios stiluʼ ni jma nanna gusiidiʼ maʼ qué zucaachilú ne zuuyaʼ dxíchiluʼ Dios stiluʼ ni jma nanna gusiidiʼ. Dxandipeʼ zunadiágaluʼ ti diidxaʼ neza décheluʼ ni gabi lii: “Ndiʼ nga neza ca. Lasá luni”, pa maʼ biree cueʼtu ladu derechu o ladu bigaʼ» (Isaías 30:20b, 21).

QUÉ HUASAANA JIOBÁ DE GULUÍʼ CA XPINNI XI NAQUIIÑEʼ GÚNICAʼ

3. Xiñee rati binni.

3 Dede dxi bizulú guyuu binni ndaaniʼ Guidxilayú huayabi Jiobá ca xpinni ximodo naquiiñeʼ guibánicaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que gudxi Dios Adán ne Eva xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ti guibánicaʼ nayecheʼ ne qué chuʼ dxi gáticaʼ (Génesis 2:15-17). Peru qué ninácabe ñúnicabe ni gudxi Jiobá laacabe. Biʼniʼ Eva ni na beendaʼ que, ne Adán biʼniʼ ni na Eva. Xi guleendúcabe yaʼ. Gupa guirópacabe guendanagana, gúticabe ne maʼ qué ziuuruʼ dxi guibánicabe. Cumu qué nuzuubacabe diidxaʼ la? biuu guiráʼ binni lu ti neza ni ziné laacaʼ lu guendaguti.

4. a) Xiñee bidii Dios xcaadxi mandatu nacubi gudiʼdiʼ si nisaguié naroʼbaʼ que. b) Xi rusiidiʼ mandatu cubi riʼ laanu.

4 Gudiʼdiʼ si stale iza, gudxi Jiobá Noé xi naquiiñeʼ guni ti ganda guilacaʼ. Biaba si nisaguié naroʼbaʼ que, biʼniʼ mandar Jiobá binni cadi gó ne cadi gueʼ rini. Xiñee yaʼ. Purtiʼ yanna maʼ chigudii Dios lugar gócabe beela. Cumu maʼ bidxaa modo chiguibani binni la? caquiiñeʼ gánnacabe xi xcaadxi cosa naquiiñeʼ gúnicabe. Nga runi gúdxibe laacaʼ: «Cadi naquiiñeʼ goto beela napa rini, purtiʼ rini ca nga guendanabani» (Génesis 9:1-4). Racané mandatu riʼ laanu gánnanu xi riníʼ ique Jiobá de guendanabani. Cumu Dios nga bizáʼ laanu la? stibe xquendanabáninu. Nga runi nápabe derechu gábibe laanu xi zanda gúninu ne xi qué zanda gúninu. Guzéʼtenu ti ejemplu. Maʼ guniʼbe malu guutinu binni. Para Dios nabé risaca guendanabani ne rini, ne zuni castigarbe cani qué guni respetar cani (Génesis 9:5, 6).

5. a) Xi chiguidúʼndanu lu tema riʼ. b) Ximodo zacané tema riʼ laanu.

5 Gudiʼdiʼ si stale iza de bibani Noé, bisiidiruʼ Jiobá xquidxi para ganna xi naquiiñeʼ guni. Lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo bíʼnibe ni. Laaca zacané tema riʼ laanu chinándanu cani rusiidiʼ Jiobá laanu ne sanu lu neza ni ziné laanu lu guidxilayú cubi.

BISIIDIʼ JIOBÁ XCAADXI COSA TI GUIDXI NACUBI

6. a) Xiñee naquiiñeʼ guni ca israelita ni na Ley bidii Jiobá Moisés. b) Xi naquiiñeʼ gúnicabe para uguu Dios ndaayaʼ laacabe.

6 Ca dxi bibani Moisés que, laaca bisiidiʼ Jiobá ca xpinni ximodo naquiiñeʼ gaca xpiaʼcaʼ ne ximodo guni adorarcaʼ laabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ bichaa modo nabánicabe sti biaje. Guyuu ca israelita que de esclavu Egipto jma de 200 iza. Ca egipciu que biʼniʼ adorarcaʼ gueʼtuʼ, gúpacaʼ bidóʼ ne bíʼnicaʼ stale cosa ni nanalaʼdxiʼ Dios. Cumu maʼ biree ca israelita de Egipto la? maʼ caquiiñeʼ gusiidiʼ Dios laacaʼ xcaadxi cosa nacubi. Yanna maʼ chigácacabe ti guidxi ni naquiiñeʼ chinanda Ley ni bidii Dios Moisés. Caadxi binni ni nanna, rusiénecaʼ xi riníʼ diidxaʼ «ley», nácabe zeeda ni de ti diidxaʼ ni riníʼ «guluíʼ», «gusiene» o «guiníʼ ximodo gaca xiixa». Ley bidii Dios Moisés que gúpani ca israelita para cadi chúʼnecaʼ ni cadi xheelacaʼ ne para cadi gúnicaʼ xcaadxi cosa ni runi ca religión stiʼ ca guidxi nuu gaxha de laacaʼ. Riguu Jiobá ndaayaʼ ca israelita ora rúnicaʼ guiráʼ ni rusiidibe laacaʼ. Peru rápacabe guendanagana ora qué ruzuubacabe diidxaʼ. Biblia na: «Pa qué gusaana de gucaadiágaluʼ stidxi Jiobá Dios stiluʼ ne gúniluʼ stipa pur chinándaluʼ ni na guiráʼ ca mandamientu cudieeʼ lii yannadxí riʼ, dxandipeʼ zusisaca Jiobá Dios stiluʼ lii jma que guiráʼ guidxi ni nuu lu guidxilayú. Ne napa xidé gueeda guiráʼ ca ndaayaʼ riʼ luguialuʼ ne ugaanda cani lii, purtiʼ cadi cusaana de gucaadiágaluʼ stidxi Jiobá Dios stiluʼ. Peru pa qué gucaadiágaluʼ stidxi Jiobá Dios stiluʼ ne qué gúniluʼ stipa pur chinándaluʼ ca mandamientu ni cudieeʼ lii yannadxí riʼ, zeeda ca maldición riʼ luguialuʼ ne zugaanda cani lii» (Deuteronomio 28:1, 2, 15).

7. a) Xiñee bisiidiʼ Jiobá ca israelita xcaadxi cosa nacubi. b) Xiñee rininu beeda gaca Ley que casi tuuxa ni gupa ca israelita.

7 Peru caquiiñeʼ gusiidiʼ Jiobá ca israelita xcaadxi cosa nacubi pur sti razón. Gucané Ley que laacabe para chúʼcabe listu ora gueeda Mesías, Jesucristu. Nabé risaca ni bizéʼtenu riʼ para gaca ni naguixhe ique Jiobá. Ne laaca bisietenalaʼdxiʼ Ley que laacabe nácacabe binni ruchee. Laaca gucaneni laacabe guiénecabe caquiiñeʼ gatiʼ ti binni ni qué gapa donda para gulá laacabe ti guixiá ca pecadu stícabe (Gálatas 3:19; Hebreos 10:1-10). Laaca gupa Ley que familia ra gueeda Mesías. Ne ora beeda Mesías, gucané Ley que laacabe para gánnacabe tuu nga laabe. Nga runi na Biblia beeda gaca Ley que casi tuuxa ni gupa laacabe dede ora beeda Cristu (Gálatas 3:23, 24).

8. Xiñee naquiiñeʼ gúninu ni na ca principiu ni zeeda lu Ley ni gucuaa Moisés.

8 Laanu, ca xpinni Cristu, zanda cueendunu stale cosa galán ora gúninu cani bisiidiʼ Jiobá lu Ley ni gucuaa Moisés. Ximodo yaʼ. Cásica ejemplu bizéʼtenu lu primé párrafo que, naquiiñeʼ guzuhuáʼdxinu ne guʼyaʼ chaahuinu né stale cuidadu ca principiu ra zeeda Ley que. Neca cadi caquiiñepeʼ gúninu ni nani, zanda chinándanu ca principiu stini. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zacanécani laanu lu xquendanabáninu ne para guni adorarnu Jiobá. Bidii Dios lugar guiaana ca ley ni gucuaa Moisés que lu Biblia para guizíʼdinu de laacani ne chinándanu ca principiu stiʼ cani. Ne laaca riéchenu purtiʼ bisiidiʼ Jesús laanu sti cosa jma galán que ni zeeda lu Ley ni gucuaa Moisés. Zanda gucaʼdiáganu conseju stiʼ Jesús riʼ: «Laatu nanna tu xi na ley: “Iruti chuʼ né ni cadi xheelaʼ”. Peru naa rabe laatu, neca chuʼlaʼdxi si tuuxa ti gunaa ni cadi xheelaʼ, ne icá ique chuʼ né laabe la? ma bichee, neca qué ñuu né pe laabe». Ley ni gucuaa Moisés que na malu nga chuʼné binni ni cadi xheelaʼ. Peru Jesús bisiidiʼ laanu naquiiñeʼ cueenu guiráʼ ca cosa malu riʼ ndaaniʼ íquenu (Mateo 5:27, 28).

9. Xiñee bisiidiʼ Jiobá xcaadxi cosa nacubi.

9 Dxi maʼ beeda Mesías que, bisiidiʼ Jiobá xcaadxi cosa nacubi ne laaca guníʼ xcaadxi cosa ni caquiiñeʼ ganna binni para gaca ni naguixhe ique. Xiñee caquiiñeʼ cani yaʼ. Purtiʼ maʼ bichaa modo nabani xquidxi Dios sti biaje. Lu iza 33 que, bicaanabe guidxi Israel ne gulibe guiráʼ ca xpinni Cristu para gácacaʼ xquídxibe.

JIOBÁ CUSIIDIʼ ISRAEL STIʼ DIOS

10. a) Xiñee gucuaa ca xpinni Cristu caadxi ley nacubi. b) Xiñee maʼ gadxé ley cubi riʼ de Ley ni gucuaa Moisés.

10 Casi maʼ bidúʼyanu, bidii Jiobá Ley Moisés ti ganna ca israelita ximodo naquiiñeʼ guibánicaʼ ne ximodo guni adorarcaʼ laabe. Dxi maʼ beeda Jesús lu Guidxilayú, bisiidiʼ Jiobá xcaadxi cosa ne gudixhe caadxi ley nacubi. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ qué zaca ca xpínnibe de ti guidxi si, sínuque de stale guidxi ne cultura. Laacabe nga Israel stiʼ Dios. Zeeda gácacabe ti congregación ra nuu puru si xpinni Cristu ne zápacabe ti pactu nacubi. Zacá bisihuinni Dios nadxii guiráʼ binni. Bihuinni qué rucaanabe guirutiʼ, sínuque ricaabe guiráʼ cani ruzuubaʼ stiidxabe ne cani runi jneza, neca zeedacaʼ de intiica guidxi (Hechos 10:34, 35). Runi congregación cubi riʼ guiráʼ «ni gudixhe Cristu guni nu». Maʼ gadxepeʼ ley cubi riʼ de Ley ni gucuaa Moisés que. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cadi cá diʼ ca principiu stini lu guié, sínuque cá cani ndaaniʼ ladxidóʼ cada tobi de ca xpinni Cristu. Zacané ley cubi riʼ guiráʼ xpinni Dios ne zusiidini laacaʼ neca nabézacaʼ intiica lugar (Gálatas 6:2).

11. Xi chupa mandatu zeeda lu «ni gudixhe Cristu guni nu».

11 Nabé guleendú ca xpinni Cristu ni bibí né espíritu santu stale cosa de «ni gudixhe Cristu guni nu». Ante guni Jesús pactu cubi que, bidii chupa mandatu nabé risaca. Tobi nga gucheechenu diidxaʼ. Ne stobi nga modo naquiiñeʼ guni tratarnu sti xpinni Cristu. Cumu para guiráʼ ca xpinni Cristu ca mandatu riʼ la? guiranu naquiiñeʼ gúninu ni na cani, gastiʼ naca pa cabézanu chuunu guibáʼ o pa chiguibáninu ndaaniʼ Guidxilayú.

12. Xiñee zanda guininu nacubi mandatu de gucheechenu diidxaʼ.

12 Dxiqué, pa racalaʼdxiʼ tuuxa ni cadi naca israelita guni ni na Jiobá, napa xidé cheʼ ne guyubi guidxi Israel (1 Reyes 8:41-43). Peru Jesús gudxi ca discípulo stiʼ maʼ laacaʼ nga naquiiñeʼ checaʼ ne chiyúbicaʼ binni (biindaʼ Mateo 28:19, 20). Dxi cayaca saa Pentecostés iza 33, bisihuinni dxichi Jiobá racalaʼdxiʼ gucheeche ca xpinni diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Dxi que, gucuaa biaʼ 120 binni de congregación cubi que espíritu santu. Óraque bizulú guníʼcabe gadxé gadxé idioma ne bicheechecabe diidxaʼ ra nuu ca judíu ne ra nuu ca binni de sti guidxi ni beeda gaca judíu (Hechos 2:4-11). Despué maʼ bicheechecabe diidxaʼ ra nuu ca samaritanu. Ne lu iza 36 maʼ bizulú bireeche diidxaʼ ra nuu cani cadi judíu. Rihuinni dxíchica naquiiñeʼ gucheeche ca xpinni Cristu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú.

13, 14. a) Xi naquiiñeʼ gúninu para chinándanu mandatu cubi stiʼ Jesús. b) Xi bisiidiʼ Jesús laanu né ejemplu stiʼ.

13 Jesús laaca gudixhe «xiixa nacubi», laani nga modo naquiiñeʼ guni tratársaanu casi xpinni Cristu (biindaʼ Juan 13:34, 35). Naquiiñeʼ guni tratarnu ca hermanu stinu né guendarannaxhii guiráʼ dxi. Peru laaca naquiiñeʼ gusihuínninu zanda gudiʼnu xquendanabáninu pur laacabe. Gastiʼ diʼ mandatu riʼ lu Ley ni gucuaa Moisés (Mateo 22:39; 1 Juan 3:16).

14 Jesús nga ejemplu ni jma galán nápanu purtiʼ laa gunnaxhii sti binni jma que laa. Nabé gunnaxhiibe ca apóstol stibe dede bidiibe xquendanabánibe pur laacaʼ. Ne laaca ribézabe guni huantarnu intiica guendanagana pur ca hermanu stinu dede gátinu pur laacaʼ, pa caquiiñeʼ gúninu ni (1 Tesalonicenses 2:8).

JIOBÁ CAYABI LAANU XI GÚNINU YANNA NE ZABI LAANU XI GÚNINU DESPUÉ

15, 16. a) Ximodo cusiidiʼ Jiobá xquidxi ca dxi riʼ. b) Ximodo nga maʼ bichaa xquendanabáninu tiempu riʼ.

15 Ca dxi riʼ, maʼ biʼniʼ nombrar Jesús «ti mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» para gudii ni caquiiñeʼ ca xpinni órapeʼ caquiiñecaʼ ni, casi ora nuyaanaʼ laacabe (Mateo 24:45-47). Lade guiráʼ ni rudii mozo riʼ zeeda xcaadxi cosa risaca ni rusiidiʼ Jiobá xquidxi ora guchaa modo nabánicaʼ. Ximodo nga maʼ bichaa xquendanabáninu tiempu riʼ yaʼ.

16 Yanna maʼ nabáninu lu ca últimu dxi. Ne maʼ cadi candaa zabáninu ti tiempu jma nagana ni qué huayuu dxi guʼyaʼ binni (2 Timoteo 3:1; Marcos 13:19). Laaca maʼ biree Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ de guibáʼ ne cucaalucaʼ Guidxilayú riʼ (Apocalipsis 12:9, 12). Ne cayúninu ni biʼniʼ mandar Jesús: cucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Rucheechenu diidxaʼ ra nuu jma binni ne lu stale idioma, qué huayuu dxi gaca ni zacá.

17, 18. Xi naquiiñeʼ gúninu ora gusiidiʼ xquidxi Dios laanu xiixa ni nacubi.

17 Xquidxi Dios cudii laanu stale cosa para gacané laanu gucheechenu diidxaʼ. Ñee caquiiñenu cani la? Ra reunión rusiidicabe laanu ximodo iquiiñenu cani jma jneza. Ñee riénenu zeeda ca cosa ni cazíʼdinu riʼ de Jiobá la?

18 Pa racaláʼdxinu uguu Dios ndaayaʼ laanu la? naquiiñeʼ gucaʼdiáganu ni rusiidibe laanu lu ca reunión stinu. Pa guzúʼbanu diidxaʼ yanna, laaca qué zaca nagana para laanu guzúʼbanu diidxaʼ lu gran tribulación, ora guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ (Mateo 24:21). Despué zabi Jiobá laanu xi xcaadxi cosa naquiiñeʼ gúninu ora maʼ nuunu lu guidxilayú cubi, ra maʼ qué zucaa Binidxabaʼ laanu gucheʼnu.

Lu guidxilayú cubi ca zacaanu caadxi rollo nacubi ni chigusiene ximodo guibáninu ndaaniʼ Paraísu. (Biiyaʼ párrafo 19 ne 20).

19, 20. a) Xii ndiʼ ca rollo ni chiguixeleʼ. b) Xi zazaaca ora guixeleʼ ca rollo riʼ.

19 Ca dxi bibani Moisés, bidii Jiobá caadxi ley ca israelita. Despué maʼ gucuaa ca xpinni Cristu xcaadxi ley «ni gudixhe Cristu guni nu». Ne lu guidxilayú cubi ca, zudii Jiobá laanu «caadxi libru», o caadxi rollo, ra zeeda xcaadxi cosa nacubi ni naquiiñeʼ gúninu (biindaʼ Apocalipsis 20:12). Zándaca lu ca rollo riʼ cá ley ni racalaʼdxiʼ Jiobá chinándanu tiempu ca. Ora guidúʼndanu ca rollo nacubi riʼ, zánnanu xi racalaʼdxiʼ Dios gúninu. Cani guiasa de lade gueʼtuʼ laaca zaziidicaʼ ni zeeda lu ca rollo riʼ. Guiranu ziene chaahuinu modo riníʼ ique Jiobá. Ne cumu jma ziénenu Biblia la? jma zannaxhiisaanu, zápanu respetu ne zusisácanu xcaadxi (Isaías 26:9). ¡Bixuiʼlú xi guiráʼ zazíʼdinu ne xi guiráʼ zusíʼdinu binni ndaaniʼ Paraísu ca ora maʼ guni mandar Jesucristu, Rey stinu!

20 Pa gúninu guiráʼ ni gueeda lu ca «libru» cubi ca ne guzúʼbanu stiidxaʼ Dios ora tiidinu últimu prueba la? zucaa Jiobá lá cada tobi de laanu lu «libru de enda nabani». Nga runi, zanda guicaanu guendanabani ni qué zaluxe. Para nga naquiiñeʼ CUEZADXINU para guidúʼndanu ni na Biblia, GUʼYAʼ chaahuinu né stale cuidadu para guiénenu xi riníʼ ni ne GUCAʼDIÁGANU ni rusiidiʼ Jiobá ora guzúʼbanu diidxaʼ. Pa gúninu guiráʼ ndiʼ la? zanda guilanu ora gueeda gran tribulación ne qué ziuu dxi gusaana de guizíʼdinu de Dios ni nadxii laanu (Eclesiastés 3:11; Romanos 11:33).