Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 1

Nanna dxíchinu dxandíʼ Stiidxaʼ Dios

Nanna dxíchinu dxandíʼ Stiidxaʼ Dios

TEXTU STIʼ IZA 2023: «Stiidxaluʼ, laa peʼ ni nga ni dxandíʼ» (SAL. 119:160).

CANCIÓN 96 Naca libru stiʼ Dios ti tesoro

NI ZAZÍʼDINU a

1. ¿Xiñee stale binni qué gapa confianza Biblia?

 TIEMPU riʼ, raca nagana para stale binni gapa confianza xcaadxi. Stale tu runi respetar ca políticu, ca científicu ne ca hombre de negocio, peru qué runi crécabe pa dxandíʼ zúnicaʼ ni riniʼcaʼ. Ne qué runi respetárcabe ca líder ni ná zinanda Cristu. Nga runi qué ridxagayaanu xiñee qué gápacabe confianza Biblia, libru ni según rinanda ca líder stiʼ ca religión ni ná runi ni ná Dios.

2. Casi ná Salmo 119:160, ¿xi nanna dxíchinu?

2 Ca xpinni Jehová, nanna dxíchinu laabe nga «Dios ni riníʼ ni dxandíʼ» ne racaláʼdxibe guibáninu galán (Sal. 31:5; Is. 48:17). Nánnanu zanda gápanu confianza Stiidxaʼ Dios, Biblia, purtiʼ «laa peʼ ni b nga ni dxandíʼ» (biindaʼ Salmo 119:160). Zanda guininu dxandíʼ ni bicaa ti hombre ni runi estudiar chaahuiʼ Biblia, sicaríʼ bicaabe: «Gastiʼ nin ti guisi de guendarusiguii lu guiráʼ ni maʼ guníʼ Dios ne qué ruchee ni riniʼbe. Zanda gapa xquidxi Dios confianza ni riniʼbe purtiʼ nápacabe confianza Dios ni guníʼ ni».

3. ¿Xi zazíʼdinu lu artículo riʼ?

3 ¿Ximodo zanda gacanenu xcaadxi binni laaca gápacaʼ confianza Stiidxaʼ Dios yaʼ? Guidúʼyanu chonna razón. Primé, qué huadxaa mensaje stiʼ Biblia. Guiropa, raca cumplir ca profecía stini. Ne guionna, nápani poder para guchaani xquendanabani binni.

QUÉ HUADXAA MENSAJE STIʼ BIBLIA

4. ¿Xiñee riníʼ ique caadxi binni maʼ bidxaa ni cá lu Biblia?

4 Biquiiñeʼ Jehová biaʼ 40 hombre ni biʼniʼ ni ná para gucaacaʼ ca libru stiʼ Biblia. Peru tiempu riʼ, maʼ gastiʼ nin tobi de ca manuscritu original que. c Ni nápanu nga copia stiʼ ca copia ni gucaʼ que. Pur nga, stale binni rinabadiidxaʼ pa ni bicaa ca hombre ni biquiiñeʼ Dios nga ni cá lu Biblia. Yanna, ¿ximodo zanda gánnanu qué huadxaa ni cá lu Biblia yaʼ?

Ca hombre ni biʼniʼ copia stiʼ Escrituras Hebreas gúpacaʼ stale cuidadu ora bíʼnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. (Biiyaʼ párrafo 5).

5. ¿Ximodo guca ca copia stiʼ ca Escrituras Hebreas? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda lu portada).

5 Para gapa Jehová mensaje stiʼ Biblia, biʼniʼ mandar gaca copia stini. Biʼniʼ mandarbe ca rey stiʼ guidxi Israel gúnicaʼ ti copia stiʼ ley que para laacaʼ, ne ca levita gúdxibe laacaʼ gusiénecaʼ ni guidxi que (Deut. 17:18; 31:24-26; Neh. 8:7). Biguetaʼ si ca judíu de Babilonia, ti grupu de hombre, bíʼnicaʼ stale copia stiʼ Escrituras Hebreas (Esd. 7:6, nota). Bíʼnicabe dxiiñaʼ riʼ né cuidadu. Despué bigábacabe ca diidxaʼ né ca letra stini para gúʼyacabe pa biaʼsi ca copia ni bíʼnicabe. Cumu binni ruchee laacabe la? guyuu ra bicheecabe ora bicaacabe. Peru bihuinni ca error que despué purtiʼ guca stale copia de laacani. Guidúʼyanu ximodo bidxélacabe ca ni.

6. ¿Ximodo huadxélacabe ra bichee ca binni ni biʼniʼ copiar Biblia?

6 Ca binni ni nanna de Biblia tiempu riʼ maʼ bidxélacaʼ ti modo para gánnacaʼ paraa bichee ca binni ni biʼniʼ copia stiʼ Biblia dxiqué. Para guiénenu ni, guxuíʼlunu gunábacabe 100 hombre guni copiar ti yaza stiʼ ti libru. Peru tobi de laacabe bichee lu ti diidxaʼ. ¿Ximodo zanda guidxélacabe error ca yaʼ? Ra guchaagacabe guiráʼ copia ca. Zacaca ridxela ca binni ni nanna de Biblia ca error stiʼ ca hombre ni biʼniʼ ca copia que ora guchaagacabe ni né guiráʼ ca copia stiʼ ca manuscritu stiʼ Biblia.

7. ¿Ximodo nánnanu gupa ca hombre ni biʼniʼ copiar Biblia stale cuidadu?

7 Guidúʼyanu ti ejemplu ni rusihuinni pabiáʼ gupa ca hombre ni biʼniʼ copia stiʼ Biblia stale cuidadu. Manuscritu jma nayooxhoʼ stiʼ guidubi Escrituras Hebreas nga Códice de Leningrado, ni guca iza 1008 o 1009, despué de ca dxi stiʼ Jesús. Peru raca caadxi iza bidxélacabe stale manuscritu o parte de Biblia jma nayooxhoʼ, ni guca 1,000 iza ante de Códice de Leningrado. Zándaca nuu tu guiníʼ ique, pa guca stale copia stiʼ ca manuscritu jma nayooxhoʼ ca 1,000 iza ante, zándaca maʼ gadxé ñaca ca ni que Códice de Leningrado. Peru cadi zacá diʼ ni. Yanna, ¿xi bidxela ca binni ni nanna de Biblia ora bichaagacaʼ ca manuscritu jma nayooxhoʼ né ca manuscritu stiʼ Códice de Leningrado yaʼ? Neca maʼ gadxéhuiiniʼ modo gucuá cada tobi de laaca ni, peru qué nuchaa diʼ mensaje stiʼ Biblia.

8. ¿Xiñee maʼ gadxé ca copia ni guca stiʼ ca Escrituras Griegas que xcaadxi libru?

8 Ca primé xpinni Cristu yenándacaʼ modo biʼniʼ ca hombre ni biʼniʼ copiar ca Escrituras Hebreas, ne gúpacaʼ stale cuidadu ora biʼniʼ copiarcaʼ 27 libru stiʼ ca Escrituras Griegas, ne laaca ni nga biquiiñecabe lu reunión ne ora biʼniʼ predicárcabe. Ti hombre ni nanna de Biblia bichaaga ca copia stiʼ Escrituras Griegas né xcaadxi libru ni guca tiempu que. Sicaríʼ guniʼbe: «Nuu jma copia stiʼ ca Escrituras Griegas que xcaadxi libru ne jma biaʼsi ca ni que ca libru que». Ne ndiʼ nga ni bizeeteʼ ti libru de ni cá lu ca Escrituras Griegas: «Lu ti traducción ni guca tiempu riʼ de ca Escrituras Griegas zanda guininu cá mensaje ni bicaa ca escritor ni bibani dxiqué lu ni» (Anatomy of the New Testament).

9. ¿Xi nánnanu de mensaje stiʼ Biblia pur ni ná Isaías 40:8?

9 Pur stale iza biʼniʼ caadxi hombre stale copia stiʼ Biblia ne bíʼnicaʼ ni né stale cuidadu nga runi, Biblia ni ridúʼndanu ne ni runi estudiarnu tiempu riʼ biaʼsi ni. d Rihuinni dxichi, Jehová nga gupa Stiidxaʼ para cadi guidxaa mensaje stini (biindaʼ Isaías 40:8). Peru zándaca nuu tu guiníʼ ique cadi de Dios zeeda Biblia neca qué nuchaa mensaje stini. Guidúʼyanu caadxi razón ni rusihuinni Dios guníʼ xi guicá lu Biblia.

RACA CUMPLIR CA PROFECÍA STIʼ BIBLIA

Ladu bigaʼ: C. Sappa/DeAgostini/Getty Images; ladu derechu: Image © Homo Cosmicos/Shutterstock

Guca cumplir ca profecía ni zeeda lu Biblia dxiqué ne cayaca cumplir ca ni yanna. (Biiyaʼ párrafo 10 ne 11). f

10. Bizeeteʼ ti profecía ni maʼ guca cumplir ni rusihuinni dxandíʼ ni ná 2 Pedro 1:21 (biiyaʼ ca imagen ca).

10 Lu Biblia zeeda stale profecía ni maʼ guca cumplir ne nuu de laaca ni maʼ xadxí de gucuá ca ni. Ne ca cosa ni huazaaca lu Guidxilayú riʼ, rusihuinni ca ni huayaca cumplir guiráʼ ca profecía riʼ. Ne qué ridxagayaanu purtiʼ de Jehová nga zeeda ca profecía riʼ (biindaʼ 2 Pedro 1:21). Guiníʼ íquenu dxi binitilú guidxi Babilonia. Lu iza 778 hasta 732 ante de ca dxi stiʼ Jesús, gudxi Jehová profeta Isaías guiníʼ zanitilú guidxi Babilonia. Guníʼ Isaías Ciro nga láʼ hombre ni chigunitilú ni ne xi zúnibe para chuʼbe ndaaniʼ guidxi que (Is. 44:27-45:2). Laaca guniʼbe, ra tidiʼ tiempu zanitilú guidxi Babilonia ne maʼ guirutiʼ tu zabeza ndaaniʼ ni (Is. 13:19, 20). Ne guca cumplir guiráʼ ni casi peʼ guniʼbe. Guca Babilonia ti guidxi nabé risaca, peru binitilú ca medo ne ca persa ni lu iza 539 ante de ca dxi stiʼ Jesús, ne yanna maʼ guirutiʼ tu nabeza raqué (biiyaʼ videu ni láʼ Maca guníʼ Biblia zanitilú Babilonia, lu punto 5 stiʼ lección 3 ni nuu lu edición digital stiʼ libru ¡Zanda guibániluʼ nayecheʼ!).

11. ¿Ximodo cayaca cumplir Daniel 2:41-43?

11 Peru ca profecía ni zeeda lu Biblia cadi dxiqué si nga guca cumplir ca ni. Tiempu riʼ laaca cayaca cumplir xcaadxi de laacani. Guidúʼyanu ximodo maʼ guca cumplir profecía ni guníʼ Daniel ni caníʼ de potencia mundial Reino Unido ne Estados Unidos (biindaʼ Daniel 2:41-43). Profecía riʼ ná parte de potencia riʼ zaca «naguidxi casi guiibaʼ» ne parte de laani zaca «nadá casi beñe». Ne nga peʼ nga ni cadúʼyanu tiempu riʼ, guiropaʼ guidxi riʼ huayácacaʼ naguidxi casi guiibaʼ purtiʼ gunda guca ganar guiropaʼ Guerra Mundial pur gucanécabe, ne dede yanna nápacabe stale guiibaʼ nadipaʼ. Neca zacá qué gapa peʼ ca gobiernu stiʼ potencia riʼ autoridad purtiʼ rieeguʼ binni para gucaalú ti cadi guni ni ná gobiernu, ne riquiiñecabe ca sindicatu, rúnicabe protesta para gácacabe libre. Ti analista de política internacional guníʼ: «Lade ca guidxi jma ricu ni nuu lu guidubi Guidxilayú, Estados Unidos nga guidxi ni jma napa problema políticu purtiʼ cadi nuu binni xquídxicaʼ tobi si». Ne ¿xi zanda guininu de Reino Unido yaʼ? Lu ca últimu iza ca, cadi nuu binni xquídxicabe de acuerdu purtiʼ caadxi ná zácacaʼ parte de ca guidxi ni nuu lu Unión Europea ne xcaadxi ná coʼ. Cumu nuu divididu gobiernu stiʼ potencia mundial, Reino Unido ne Estados Unidos, raca nagana para laacaʼ guni respetar binni xquídxicaʼ laacaʼ.

12. ¿Xi rizíʼdinu de ca profecía ni maʼ guca cumplir?

12 Ra gánnanu cayaca cumplir stale de ca profecía ni ruzeeteʼ Biblia racané ni laanu gánnanu zaca cumplir stale de ca profecía ni chigaca ca dxi ni zeeda ca. Runi sentirnu casi biʼniʼ sentir hombre ni bicaa Salmo ora gudxi Jehová: «Racaladxeʼ gulaluʼ naa, purtiʼ stiidxaluʼ nga esperanza stinneʼ» (Sal. 119:81). Lu Biblia riete, cumu nadxii Jehová laanu la? cudii laanu «ti futuro ne ti esperanza» (Jer. 29:11). Esperanza ni nápanu de guibáninu galán despué, zácani pur ca promesa ni maʼ guníʼ Jehová ne cadi pur ca ni maʼ guníʼ binni. Cadi gusaana de guni estudiarnu ca profecía ni zeeda lu Biblia para gaca confianza ni nápanu Stiidxaʼ Dios jma naguidxi.

RACANÉ CA CONSEJU NI ZEEDA LU BIBLIA STALE BINNI

13. ¿Xi sti razón nuu para gápanu confianza Biblia? (Salmo 119:66, 138).

13 Sti razón nápanu para gápanu confianza Biblia nga purtiʼ racané ni ca binni ni rinanda ca conseju stini (biindaʼ Salmo 119:66, 138). Guzéʼtenu ti ejemplu, ca guendaxheelaʼ ni mayaca gaca divorciar, yanna maʼ nuucaʼ nayecheʼ ne tobi si. Ca xiiñiʼ ca guendaxheelaʼ riʼ nabánicaʼ nayecheʼ purtiʼ nánnacaʼ nadxii bixhózecaʼ ne jñaacaʼ laacaʼ ne cayápacabe laacaʼ (Efes. 5:22-29).

14. ¿Xi ejemplu rusihuinni pa chinándanu ca conseju ni zeeda lu Biblia racané ni laanu gácanu binni nachaʼhuiʼ?

14 Pur ca conseju ni zeeda lu Biblia, dede ca binni ni jma malu zanda guchaa. Guidúʼyanu ximodo gucané ca conseju ni zeeda lu Biblia ti hombre ni láʼ Jack, ni nuu ndaaniʼ cárcel. e Gúcabe ti hombre guizáʼ naduxhuʼ ne lade guiráʼ ni maʼ gucuaa sentencia para gatiʼ laabe nga ni jma malu. Peru ti dxi guribe gaxha de ra cudii ti hermanu estudiu sti binni. Guizáʼ bidxagayaabe ora bíʼyabe pabiáʼ nachaʼhuiʼ ca hermanu ni cudii estudiu que, ngue runi laaca bizulú gucuaabe estudiu. Ra yenándabe ca conseju ni zeeda lu Biblia bichaabe modo laabe ne gúcabe ti hombre nachaʼhuiʼ. Ra gudiʼdiʼ tiempu, gúcabe ti publicador ni caʼruʼ chúʼnisa ne despué guyuunísabe. Biʼniʼ predicarbe ca binni ni nuu cárcel de Reinu stiʼ Dios ne gucanebe tapa de laacaʼ gunibiaʼcaʼ ni dxandíʼ. Dxi bedandá dxi guuticabe Jack, maʼ bichaa modo laa. Tobi de ca abogadu stibe guníʼ: «Maʼ gadxé Jack yanna que raca gande iza dxi binebiaʼyaʼ laa. Ni bisiidiʼ ca testigu stiʼ Jehová laabe nga bichaa xquendanabánibe». Neca biʼniʼ ejecutárcabe Jack, ejemplu stibe racané ni laanu gápanu confianza Stiidxaʼ Dios ne nápani poder para gacaneni laanu gácanu ti binni nachaʼhuiʼ (Is. 11:6-9).

Ca conseju ni zeeda lu Biblia huayacané ca ni stale binni de gadxé gadxé lugar guchaa modo nabani. (Biiyaʼ párrafo 15). g

15. ¿Xiñee maʼ gadxé ca xpinni Jehová? (Biiyaʼ ca foto ca).

15 Cumu rinándanu ca conseju ni zeeda lu Biblia la? laanu, ca xpinni Jehová, nápanu paz ne nuunu tobi si (Juan 13:35; 1 Cor. 1:10). Ruuyaʼ stale binni maʼ gadxé modo nabáninu purtiʼ nápanu paz ne nuunu tobi si purtiʼ stale binni cadi nuucaʼ tobi si pur política, raza o bueltu. Guizáʼ bidxagayaa ti joven de África ni láʼ Jean ora biʼyaʼ tobi si nuu xquidxi Dios. Dxi guca ti guerra xquídxibe guyuube lu ejércitu, peru despué guyebe sti guidxi ra binibiaʼbe ca testigu stiʼ Jehová. Jean guníʼ: «Biziideʼ qué riuu ca binni ni zinanda religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ lu política, sínuque nuucaʼ tobi si ne nadxiisaacaʼ». Laaca guniʼbe: «Biquiiñeʼ xquendanabaneʼ para tindeʼ pur xquidxeʼ, peru ra biziideʼ ni dxandíʼ bidieeʼ xquendanabaneʼ Jehová». Guizáʼ bichaa joven riʼ. Lugar de nitíndebe lu guerra, yanna rusiidibe binni ni ná Biblia para gácacaʼ nadóʼ. Ora ridúʼyanu racané ca conseju ni zeeda lu Biblia binni guchaa, rusihuinni ni zanda gápanu confianza Stiidxaʼ Dios.

CADI GUSAANA DE GÁPANU CONFIANZA STIIDXAʼ DIOS

16. ¿Xiñee risaca guquídxinu confianza ni nápanu Stiidxaʼ Dios?

16 Ra zidiʼdiʼ dxi, jma ziuu guendanagana lu Guidxilayú riʼ ne zahuinni pa naguidxi fe stinu ora tídinu lu ca guendanagana ca, zándaca gucaa binni laanu guiníʼ íquenu pa dxandíʼ ni rusiidiʼ Biblia ne pa caquiiñeʼ Jehová mozo ni nuu xpiaaniʼ para guni dirigir xquidxi. Peru pa runi crenu dxandíʼ ni rusiidiʼ Biblia, qué zulábinu ni guiníʼ binni. Zaguixhe íquenu chinándanu ca norma stiʼ Jehová «guiráʼ ora» dede dxi gátinu (Sal. 119:112). Qué zatuí lunu guinínenu xcaadxi de ni rusiidiʼ Biblia ne gacanenu laacaʼ chinándacaʼ ca conseju stini (Sal. 119:46). Ne laaca zuni huantarnu né paciencia ne guendanayecheʼ dede ca cosa jma nagana ni tídinu casi sanándacabe laanu (Col. 1:11; Sal. 119:143, 157).

17. ¿Xi rusietenalaʼdxiʼ textu stiʼ iza 2023 laanu?

17 Guizáʼ rudiʼnu xquixe Jehová purtiʼ cusiidiʼ laanu ni dxandíʼ. Ndaaniʼ Guidxilayú ra zeʼ dxi jma nagana nabani binni racané Stiidxaʼ Dios laanu cadi guidxíbinu ne gápanu confianza purtiʼ rusiidiʼ ni laanu ximodo zanda guibáninu. Cusiidiʼ ni laanu zabáninu jma galán ora maʼ guni mandar Reinu stiʼ Dios. Racaláʼdxinu gacané textu stiʼ iza 2023 laanu ganna dxíchinu Stiidxaʼ Dios, laa peʼ ni nga ni dxandíʼ (Sal. 119:160).

CANCIÓN 94 Gudiʼnu xquíxepeʼ pur nápanu Stiidxaʼ Dios

a Para iza 2023, maʼ bibí ti textu ni guizáʼ zuquidxi fe stinu. Laani nga Salmo 119:160, ná ni: «Stiidxaluʼ, laa peʼ ni nga ni dxandíʼ». Nanna dxíchinu dxandíʼ ni ná textu ca. Peru stale binni qué runi cré pa dxandíʼ ni zeeda lu Biblia o pa dxandíʼ racané ca conseju stini. Lu artículo riʼ zadúʼyanu chonna razón ni zanda iquiiñenu para gacanenu binni nachaʼhuiʼ gapa confianza Biblia ne ca conseju stini.

b IDEA RISACA: Diidxaʼ hebreu ni riete lu versículo riʼ guca traducir ni «laa peʼ ni» para guiníʼcabe de guiráʼ ni zeeda lu ti cosa o guidubi naca ni.

c Ti manuscritu nga ti documentu ni bicaa tuuxa lu náʼ.

d Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de ni huayaca para cadi guidxaa mensaje stiʼ Biblia, guyé lu jw.org ne bicaa lu buscador «Biblia ne historia».

e Maʼ bidxaa lá caadxi binni.

f NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Guníʼ Dios zanitilú guidxi Babilonia.

g NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Ra rihuinni ti joven naduxhuʼ ne ni ridinde, peru despué biziidibe lu Biblia cadi jneza tinde binni ne yanna racanebe binni cadi tinde.