Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIO 16

Guizaaláʼdxinu ne guianu ca hermanu stinu

Guizaaláʼdxinu ne guianu ca hermanu stinu

«Cadi guni juzgartu pur ni rihuinni si: lagaca nachaʼhuiʼ ora guni juzgartu» (JUAN 7:24).

CANCIÓN 101 Gúninu xhiiñaʼ Jiobá tobi si

NI ZAZÍʼDINU *

1. Casi ná Biblia, ¿ximodo ruuyaʼ Jehová binni?

¿CADI dxandíʼ qué riuuláʼdxinu guni juzgárcabe laanu pur color stinu, pur modo lunu o pur cuerpu stinu la? Nga runi riéchenu ora gánnanu qué runi juzgar Jehová laanu pur ni ruuyaʼ si. Guzéʼtenu ni bizaaca Samuel, dxi bíʼyabe ca xiiñiʼ Jesé la? qué ñuuyabe laacaʼ modo ruuyaʼ Jehová binni. Gudxi Dios laabe zaca tobi de ca xiiñiʼ Jesé rey stiʼ Israel. Peru ¿tu tobi de laacabe yaʼ? Ora biʼyaʼ Samuel Eliab, ni jma huaniisi que, guníʼ ique: «Nannaʼ dxiicheʼ ndiʼ nga ni maʼ gulí Jehová». Pur modo rihuinni Eliab ruluíʼ zanda gaca rey. «Peru Jehová gudxi Samuel: “Cadi guuyadxiluʼ modo laabe nin pabiáʼ nasoobe, purtiʼ cadi laadibe nga ni gulieeʼ”». ¿Xi rusiidiʼ ejemplu riʼ laanu? Sicaríʼ guníʼ Dios: «Binni ruuyaʼ ni rihuinni si; peru Jehová ruuyaʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni» (1 Sam. 16:1, 6, 7).

2. Pur ni ná Juan 7:24, ¿xiñee cadi naquiiñeʼ guni juzgarnu ti binni pur modo rihuinni? Bizeeteʼ ti ejemplu.

2 Cumu binni ruchee laanu la? nagueendaca runi juzgarnu xcaadxi pur modo rihuinni (biindaʼ Juan 7:24). Peru qué zanda gánnanu ximodo peʼ ti binni pur ni guidúʼyasinu. Guzéʼtenu ti ejemplu. Neca guizáʼ nanna ti doctor, qué zanda diʼ gánnabe xi guendahuará napa ti binni pa guyadxísibe laa. Naquiiñeʼ gucaadiaga chaahuibe laa para gánnabe xi cayaca ne xi cayuni sentir. Zándaca guinabaʼ doctor ca laabe guireebe ti radiografía para gannaʼ xi nápabe. Peru pa qué guni doctor ca ni la? gadxé ni gábibe binni ni huará ca. Zacaca nga laanu, qué zanda guiénenu ximodo peʼ ti hermanu pa guidúʼyadxisinu laa. Nga runi, caquiiñeʼ gúninu stipa pur gunibiáʼ chaahuinu binni. Laanu qué zanda gúninu ni runi Jehová, purtiʼ laa zanda ganna xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni peru laanu coʼ, nga runi qué zanda guiénenu laacaʼ modo runi Jehová ni. Peru zanda gúninu stipa pur chinándanu ejemplu stibe. Guidúʼyanu ximodo zanda gúninu ni.

3. ¿Ximodo biʼniʼ tratar Jehová Jonás, Elías, Agar ne Lot, ne xi zazíʼdinu lu artículo riʼ?

3 Rucaadiaga Jehová ca xpinni, ruuyabe xi guiráʼ bizaacacaʼ ne modo nuucaʼ, ne riabe laacaʼ. Guidúʼyanu ximodo bisihuinni Jehová guionnaʼ cosa ni bizéʼtenu riʼ ora biʼniʼ tratarbe Jonás, Elías, Agar ne Lot, ne laaca zazíʼdinu ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe ora guni tratarnu ca hermanu stinu.

GUCAADIAGA CHAAHUINU

4. ¿Xi ñándaca niníʼ íquenu de Jonás?

4 Pa ñaca qué gánnanu xi peʼ nga bizaaca Jonás, ñándaca niníʼ íquenu nácabe ti binni ni qué zanda gápacabe confianza o tuuxa ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ. Biʼniʼ mandar Jehová Jonás chitidxi ca binni de Nínive zusabanabe laacaʼ. Peru lugar de nuzuubaʼ Jonás diidxaʼ, gudxiʼbaʼ lu ti barcu ne guyé sti ladu, zitu de Jehová (Jon. 1:1-3). Ñándaca maʼ qué nudiʼnu lugar ñebe sti biaje. Peru Jehová biiyaʼ zándaruʼ chebe (Jon. 3:1, 2).

5. ¿Xi rizíʼdinu de Jonás ora ridúʼndanu Jonás 2:1, 2, 9?

5 Zanda gánnanu ximodo peʼ guca Jonás ora guidúʼndanu oración ni bíʼnibe dxi nuube ndaaniʼ benda que (biindaʼ Jonás 2:1, 2, 9). Nanna dxíchinu biʼniʼ orar Jonás stale biaje. Tobi de ca oración ni bíʼnibe racaneni laanu guiénenu gúcabe ti hombre nachaʼhuiʼ. Neca primeru qué ñúnibe ni gudxi Jehová laabe, bisihuinni oración stibe humilde laabe, rudiibe xquixe peʼ Jehová ne racaláʼdxibe guzuubabe stiidxaʼ. Nga runi qué ñuuyaʼ Jehová ra bicheesibe, sínuque bicaadiaga oración stibe ne biquiiñeruʼ laabe casi profeta.

Ora maʼ nánnanu xi guca zacaneni laanu guiénenu ni cazaacaʼ sti binni. (Biiyaʼ párrafo 6). *

6. ¿Xiñee risaca gucaadiaga chaahuinu xcaadxi binni?

6 Para gucaadiaga chaahuinu sti binni, caquiiñeʼ gácanu humilde ne gápanu paciencia. Guzéʼtenu chonna razón nabé risaca xiñee caquiiñeʼ gúninu ni. Primé, purtiʼ qué zaníʼ íquenu cosa ni cadi dxandíʼ de ca hermanu stinu. Guiropa, purtiʼ zánnanu ximodo runi sentir ca hermanu stinu ne xiñee rúnicabe caadxi cosa. Ndiʼ zacané laanu gánnanu xi cayuni sentírcabe. Ne guionna, purtiʼ pa gudiʼnu lugar gabi tuuxa laanu xi cayaca, zanda gacanenu laa. Nuu biaje qué riene binni xi cayaca dede óraruʼ gabi ni sti binni (Prov. 20:5). Sicaríʼ guníʼ ti ancianu ni cayuni servir Asia: «Rietenalaʼdxeʼ bicheeʼ purtiʼ qué nucaadiaʼgaʼ ti hermana ante gudieeʼ laa ti conseju. Ti biaje gudxeʼ ti hermana caquiiñeʼ gudii comentariu jma galán ra reunión. Peru despué gunnaʼ huaxiéʼ nánnabe gúʼndabe ne rúnibe stipa para guni comentarbe». Nabé risaca «gucaadiaga» chaahuiʼ ca ancianu ante gudiicaʼ conseju tuuxa (Prov. 18:13).

7. ¿Xi rizíʼdinu de modo biʼniʼ tratar Jehová Elías?

7 Nuu hermanu raca nagana para laa guiníʼ xi cayaca pur ni bizaaca dxiqué, pur cultura stiʼ o carácter stiʼ. ¿Ximodo zanda gacanenu laacabe para gábicabe laanu ni cazaacacabe yaʼ? Guietenaláʼdxinu ximodo biʼniʼ tratar Jehová Elías dxi canaguxooñe de reina Jezabel. Neca bindaa Elías para gudxi Jehová ximodo cayuni sentir la? bicaadiaga chaahuiʼ Jehová laabe. Ne despué guluu gana laabe ne bidii laabe ti dxiiñaʼ nabé risaca (1 Rey. 19:1-18). Ngaca zanda guizaaca ca hermanu stinu, zándaca cadi casi zécabe zápacabe confianza laanu ne gábicabe laanu ximodo cayuni sentírcabe. Peru pa gápanu paciencia casi rapa Jehová, zápacabe confianza laanu, ne ra tidiʼ tiempu zábicabe laanu ximodo cayuni sentírcabe. Ora gúnicabe ni, gucaadiaga chaahuinu laacabe.

GUNIBIAʼNU CA HERMANU STINU

8. Casi ná Génesis 16:7-13, ¿ximodo gucané Jehová Agar?

8 Agar, esclava stiʼ Sarái, bizulú biʼniʼ cosa sin niníʼ ique despué de beeda gaca xheelaʼ Abrán. Dxi naca xiiñibe, bíʼnibe menu Sarái purtiʼ qué gapa xiiñiʼ. Nga runi biʼniʼ castigar Sarái laabe ne zebe de raqué (Gén. 16:4-6). Cumu binni ruchee laanu la? ñándaca niníʼ íquenu nabé orgullosa Agar ne biaʼsi nga ni biʼniʼ Sarái laabe. Peru biiyaʼ Jehová xcaadxi cosa de Agar. Ne biseendabe ti ángel ra nuu Agar para gacané laa guchaa ne para uguu ndaayaʼ laa. Ngue runi bidii Agar cuenta cayuuyaʼ Jehová laa ne nanna xi cayaca. Ngue runi, gúdxibe Jehová: «Lii nga ti Dios ni ruuyaʼ» (biindaʼ Génesis 16:7-13).

9. ¿Xi biʼyaʼ Jehová de Agar?

9 ¿Xi biʼyaʼ Jehová de Agar yaʼ? Biiyabe xi guiráʼ ra maʼ gudiʼdiʼ dede dxi nahuiiniʼ (Prov. 15:3). Egipcia laabe, peru gulézabe ra lidxi ti familia hebreu. ¿Ñee guyuu dxi biʼniʼ sentirbe cadi de raqué laabe la? ¿Bibánabe familia stibe ne xquídxibe la? Ne cadi ngasi, laaca cadi laasibe nga xheelaʼ Abrán. Dxiqué la? caadxi xpinni Dios gúpacaʼ stale xheelacaʼ. Peru cadi nga diʼ nga ni gucalaʼdxiʼ Jehová para binni (Mat. 19:4-6). Ne nanna dxíchinu pur laani gucananaláʼdxisaa binni. Nanna Jehová cadi jneza nga modo biʼniʼ tratar Agar Sarái, peru laaca biénebe xi runi sentir ne ximodo nuu Agar, nga runi gúcabe nachaʼhuiʼ né laa.

Naquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuinu ca hermanu stinu. (Biiyaʼ párrafo 10 hasta 12). *

10. ¿Xi zanda gúninu para gunibiáʼ chaahuinu ca hermanu stinu?

10 Zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jehová ora gúninu stipa guiénenu xcaadxi. Nga runi, gunibiaʼnu ca hermanu stinu. Guinínenu laacabe ante ne despué de reunión, guni predicarnenu laacabe ne pa ganda, guni invitarnu laacabe ti guendaró. Ora gúninu ni, zándaca zudiʼnu cuenta qué riná ti hermana guidxaaga guirutiʼ purtiʼ natuí, zándaca ti hermanu ni napa bueltu cadi materialista laa sínuque riuulaʼdxiʼ gudii de ni napa o maʼ huadxí rindá ti familia ra reunión purtiʼ cadíʼdicaʼ ra nagana (Sant. 4:12). Laaca cadi naquiiñeʼ chuʼnu «lu xpida binni» (1 Tim. 5:13). Peru galán nga gunibiaʼnu ca hermanu stinu ne gánnanu xi guendanagana huadxagalucaʼ, pa gúninu ni, zacaneni laanu guiénenu laacabe.

11. ¿Xiñee nabé risaca gunibiáʼ chaahuiʼ ca ancianu ca hermanu de congregación?

11 Nabé risaca gunibiáʼ chaahuiʼ ca ancianu ca hermanu de congregación. Guidúʼyanu ni bizaaca ti superintendente de circuito ni láʼ Artur. Laabe ne sti ancianu yegánnacabe ti hermana ni ruluíʼ natuí ne qué riná peʼ guidxaaga ca hermanu. Sicaríʼ guníʼ Artur: «Gúnnadu guti xheelabe chupa chonna iza despué de bichaganácabe. Neca bidxaagalube guendanagana, bisiidibe guiropaʼ xiiñidxaapabe gannaxhiicaʼ Jehová. Peru yanna maʼ huaxiéʼ ruuyabe ne nápabe depresión. Neca zacá, nadxiirube Jehová ne naguidxi fe stibe. Óraque bidiʼdu cuenta zanda guizíʼdidu stale de laabe» (Filip. 2:3). Biʼniʼ superintendente riʼ stipa chinanda ejemplu stiʼ Jehová, purtiʼ laa runibiáʼ ca xpinni ni naca fiel ne nanna xi cayuniná laacabe (Éx. 3:7). Pa gunibiáʼ chaahuiʼ ca ancianu ca hermanu de congregación, zanda gacanécabe laacaʼ.

12. Ora binibiáʼ chaahuiʼ hermana Yip Yee ti hermana de ra congregación ra rié, ¿ximodo gucaneni laabe?

12 Ora gunibiáʼ chaahuinu ti hermanu ni runi xiixa ni ruchiichi laanu, qué zaca nagana para laanu guiénenu laabe. Nga peʼ nga ni bizaaca ti hermana de Asia ni láʼ Yip Yee. Sicaríʼ guniʼbe: «Guizáʼ reciu riníʼ ti hermana de congregación ra riaaʼ. Ne guníʼ iqueʼ cadi jneza ni rúnibe. Peru dxi bireeniáʼ laabe predicación, gunnaʼ racanebe bixhózebe ne jñaabe guidoo benda ra luguiaa. Ne caquiiñeʼ guiniʼbe reciu para gunadiaga binni laabe». Ne nabe: «Biziideʼ caquiiñeʼ gunebiaʼyaʼ chaahueʼ ca hermanu». Cadi fácil gúninu ni. Peru ora rinándanu conseju zeeda lu Biblia ni ná guxhélenu ladxidoʼno, rúninu casi runi Jehová purtiʼ laa nadxii «guiráʼ xixé binni» (1 Tim. 2:3, 4; 2 Cor. 6:11-13).

GUIANU BINNI

13. Casi ná Génesis 19:15, 16, ¿xi biʼniʼ ca ángel que ora bíʼyacaʼ candaa Lot, ne xiñee?

13 Ti biaje, dxi guyuu xquendanabani Lot ra naxoo, bindaa para biʼniʼ ni gunabaʼ Jehová laa. Yeganna chupa ángel laabe ne gúdxicaʼ laabe cueebe familia stibe de ndaaniʼ guidxi Sodoma purtiʼ chiguinitilú ni (Gén. 19:12, 13). Peru ora birá gueelaʼ nuuruʼ Lot ne familia stiʼ ra lidxi. Óraque bibiguetaʼ gudxi ca ángel que laabe xi chiguizaaca guidxi que peru cadi caree ga Lot. Ñándaca niníʼ íquenu qué nulabi Lot Jehová o naca ti binni ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ. Peru qué niree Jehová gana. Biá «Jehová laabe», ngue runi gunaaze ca ángel que náʼ Lot ne familia stiʼ ne guleecaʼ laacabe de ndaaniʼ guidxi que (biindaʼ Génesis 19:15, 16).

14. ¿Xiñee biá Jehová Lot?

14 ¿Xiñee biá Jehová Lot? Nuu caadxi razón. Zándaca qué ninabe nusaanabe lídxibe purtiʼ bidxíbibe ca binni nabeza fuera de guidxi Sodoma. Peru cadi ngasi bidxíbibe. Zándaca nánnabe biaba chupa rey ndaaniʼ ca bizé de alquitrán ni nuu ndaaniʼ ti valle gaxha de raqué (Gén. 14:8-12). Laaca zándaca guyuube xizaa pur xheelabe ne ca xiiñidxaapabe, ne cumu ricu laabe la? zándaca nápabe ti yoo galán (Gén. 13:5, 6). Peru cadi pur nga guininu nápabe razón para cadi guzuubabe stiidxaʼ Jehová ora gudxi laabe guireebe. Peru qué nidxiichiné Jehová Lot, sínuque biiyaʼ laabe casi «ti hombre nachaʼhuiʼ» (2 Ped. 2:7, 8).

Pa gucaʼdiáganu xcaadxi, zánnanu ximodo gacanenu laacaʼ. (Biiyaʼ párrafo 15 ne 16). *

15. Lugar de guni juzgarnu ti binni pur ni runi, ¿xi naquiiñeʼ gúninu?

15 Lugar de guni juzgarnu ti binni pur ni runi, gúninu stipa guiénenu ximodo runi sentirbe. Verónica, ti gunaa Testigu de Europa, biʼniʼ ni bizéʼtenu riʼ. Laabe guniʼbe: «Nuu ti hermana ni ruluíʼ nisi cadxiichi. Qué ridxaagabe guirutiʼ ngue runi nuu biaje ridxibeʼ guinieniáʼ laabe. Peru raqué guníʼ iqueʼ pa ñacaʼ laabe la? ñuuladxeʼ ñapaʼ ti xhamigaʼ. Ngue runi gunabadiidxaʼ laabe ximodo nuube ne raqué bizulú gúdxibe naa xi runi sentirbe. Yanna ruʼ rieneʼ laabe».

16. ¿Xiñee caquiiñeʼ guinábanu Jehová gacané laanu guiénenu ni cayuni sentir ca hermanu stinu?

16 Jehová si nga zanda guiene chaahuiʼ laanu (1 Juan 3:20). Nga runi, guni orarnu laabe para guinábanu laabe gacanebe laanu guidúʼyanu binni modo ruuyabe laacaʼ ne gánnanu ximodo guianu laacaʼ. Ne nga nga ni gucané ti hermana láʼ Anzhela para gunda biʼniʼ sentir ni runi sentir stobi. Ndaaniʼ congregación stibe nuu ti hermana ni qué riná xcaadxi guidxaaga laa. Anzhela guníʼ: «Jma fácil ñaca para naa ñuneʼ criticar laabe ne cadi nidxaagaʼ laabe. Peru bineʼ orar Jehová ne gudxeʼ laa gacané naa guieneʼ ni cayuni sentirbe». ¿Ñee bicabi Jehová oración stibe la? Sicaríʼ guniʼbe: «Ti dxi, biʼniʼ predicardu juntu ne despué gunidu diidxaʼ chupa chonna hora. Bicaadiagaʼ chaahueʼ laabe. Ne yanna nadxieeʼ laabe jma ne napaʼ gana gacaniáʼ laabe».

17. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu?

17 Qué zanda diʼ cuinu tu naquiiñeʼ guianu. Guiráʼ napa guendanagana, cásica gupa Jonás, Elías, Agar ne Lot. Nuu biaje laapecabe biyúbicabe ni. Peru, gácanu sinceru, ¿tu tobi de laanu qué huayapa guendanagana? Nga runi, biaʼsi nga guinabaʼ Jehová laanu guni sentirnu ni cayuni sentir sti hermanu stinu (1 Ped. 3:8). Ora rúninu ni nabe, racanenu para chuʼ xquidxi Dios ni nuu lu guidubi Guidxilayú riʼ tobi si, neca gadxé gadxé laacaʼ. Nga runi, gúninu stipa pur gucaʼdiáganu, guiénenu ne guianu ca hermanu stinu.

CANCIÓN 87 Riuʼnu gana ora riuunu reunión

^ párrafo 5 Cumu binni ruchee laanu la? nagueendaca riníʼ íquenu cosa ni cadi jneza de xcaadxi ne ni rúnicaʼ. Peru Jehová maʼ gadxé laa. «Jehová ruuyaʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ binni» (1 Sam. 16:7). Lu artículo riʼ zazíʼdinu ximodo né guendarannaxhii gucanebe Jonás, Elías, Agar ne Lot. Laaca zacané ejemplu stiʼ Jehová laanu para gánnanu ximodo guni tratarnu ca hermanu stinu.

^ párrafo 52 NI RIHUINNI LU CA FOTO: Cadxiichi ti hermanu ni maʼ huaniisi purtiʼ maʼ huadxí yendá ti hermanu jma nahuiiniʼ ra reunión. Peru despué gúnnabe yendá hermanu ca huadxí purtiʼ gupa ti accidente né xcarru.

^ párrafo 54 NI RIHUINNI LU CA FOTO: Caníʼ ique ti superintendente de grupo qué riná ti hermana guidxaaga xcaadxi, peru despué bidii cuenta natuí hermana ca ne riuube nerviosa ora nuube lade binni ni qué runibiaʼbe.

^ párrafo 56 NI RIHUINNI LU CA FOTO: Ora gulee ti hermana tiempu para gunibiáʼ sti hermana bidii cuenta nabé alegre laabe, jma que dxi biʼyaʼ laabe ra reunión.