Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee nannuʼ ni la?

¿Ñee nannuʼ ni la?

¿Xiñee guyuu binni de sti guidxi lu ejércitu stiʼ David?

LU EJÉRCITU stiʼ David guyuu hombre ni cadi naca israelita, casi Zélec ni naca ammonita, Urías ni naca hitita ne Itmá ni naca moabita (1 Crón. 11:​39, 41, 46). a Laaca guyuu «ca keretita, ca peletita ne ca guitita» (2 Sam. 15:18). Ruluíʼ si naca ca keretita ne ca peletita tobi si né ca filisteu (Ezeq. 25:16). Ne ca guitita la? nácacaʼ de guidxi Gad, ti guidxi stiʼ ca filisteu (Jos. 13:​2, 3; 1 Sam. 6:​17, 18).

¿Xiñee bidii David lugar chuʼ binni de sti guidxi lu ejércitu stiʼ yaʼ? Purtiʼ gúnnabe qué zusaanacaʼ laabe, ne laaca qué zusaanacaʼ Jehová. The New Interpreterʼs Dictionary of the Bible ruzeeteʼ ndiʼ de ca keretita ne ca peletita, nani: «Qué nusaanacabe David ca dxi jma nagana tiempu cayuni mandar». ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ? Dxi bisaana guiráʼ ca hombre de guidxi Israel rey David para chinándacaʼ ti hombre láʼ Seba ni nabé ruyubi tinde, ca keretita ne ca peletita guyuucaʼ pur David ne gucanecaʼ laabe gudxiilube Seba (2 Sam. 20:​1, 2, 7). Ne despué, tobi de ca xiiñiʼ rey David ni láʼ Adonías gucalaʼdxiʼ nibí lu trono stiʼ bixhoze. Peru laaca qué nusaana ca keretita ne ca peletita David ne gucanecaʼ para gaca Salomón rey despué de bixhoze, purtiʼ nánnacabe Jehová nga gulí Salomón (1 Rey. 1:​24-27, 38, 39).

Sti hombre ni cadi naca israelita ni qué nusaana David nga ti guitita láʼ Ittái. Laabe ne 600 de ca xpínnibe gucanécabe David ora bicaalú stobi de ca xiiñiʼ laa, ni láʼ Absalón, bicaalú Absalón David ne gucaláʼdxibe nucuudxibe ladxidóʼ ca hombre de Israel para ñúnicaʼ laabe rey. Gudxi David Ittái cadi naquiiñeʼ tinde pur laabe purtiʼ de sti guidxi laa. Peru gudxi Ittái laabe: «¡Casi peʼ nabani Jehová ne rey stinneʼ, ra tiica nuu rey stinneʼ, racá ziuu siervu stiluʼ, para gatiné o guibaniné lii!» (2 Sam. 15:​6, 18-21).

Qué nixeleʼ Ittái de David, rey ni Jehová peʼ gulí.

Neca de gadxé lugar ca keretita, ca peletita ne ca guitita, biʼniʼ crecaʼ Jehová nga Dios ni dxandíʼ ne biʼniʼ respetarcaʼ David casi ungidu stibe. Pabiáʼ biecheʼ David purtiʼ guyuu caadxi hombre ni qué nixeleʼ de laa.

a Lu Deuteronomio 23:​3-6 zeeda ley stiʼ Dios ni ná qué zanda chuʼ nin ti ammonita nin moabita ndaaniʼ congregación stiʼ Israel. Ruluíʼ si ni nani nga qué zanda gácacabe parte de guidxi ca, qué zanda gápacabe derechu ni napa ca israelita. Peru zanda guidxaacacabe ca binni de xquidxi Dios ne cuézacabe raqué. Lu libru Perspicacia para comprender las Escrituras, guyé ra ná «Ammonitas» ne despué biyubi subtítulo «Se casan con israelitas».