Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 31

¿Ñee cabézanu «guidxi ni napa base naguidxi» la?

¿Ñee cabézanu «guidxi ni napa base naguidxi» la?

«Cabézabe guicaabe guidxi ni napa base naguidxi, ti guidxi ni biʼniʼ diseñar ne ni bicuí Dios» (HEB. 11:10).

CANCIÓN 22 ¡Gueeda Reinu stiʼ Dios, ni maʼ cayuni mandar!

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xi sacrificiu huayuni stale hermanu, ne xiñee?

TIEMPU riʼ, millón de hermanu ne hermana huayúnicaʼ stale sacrificiu pur ti razón nabé risaca: racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni ná Jehová biaʼ gándatiʼ. Stale tu maʼ gudixhe ique cadi guichaganáʼ. Nuu guendaxheelaʼ maʼ gudixhe ique cadi gapa xiiñiʼ tiempu riʼ. Ne stale familia nabaniné ni caquiiñeʼ si. Guiráʼ ca hermanu riʼ nabánicaʼ nayecheʼ ne nápacaʼ confianza zudii Jehová guiráʼ ni caquiiñecaʼ, ne qué zusaanabe laacaʼ. ¿Xiñee nuunu seguru zúnibe ni yaʼ? Purtiʼ dxiqué gupa Dios ca xpinni. Tobi de laacabe nga Abrahán, «bixhoze guiráʼ ni napa fe» (Rom. 4:11).

2. a) Casi ná Hebreos 11:8-10, 16, ¿xiñee guyuu Abrahán dispuestu guiree de ndaaniʼ guidxi Ur? b) ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?

2 Guyuu Abrahán dispuestu gusaana guiráʼ ca cosa galán ni napa ndaaniʼ guidxi Ur. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ gulézabe ti «guidxi ni napa base naguidxi» (biindaʼ Hebreos 11:8-10, 16). Lu artículo riʼ zadúʼyanu ¿xii nga «guidxi» ca? ¿Xi guendanagana bidxaagalú Abrahán laga cabeza cuí guidxi ca? Ne ¿ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Abrahán ne stiʼ ca hermanu ni yenanda ejemplu stibe tiempu riʼ?

¿XII NGA «GUIDXI NI NAPA BASE NAGUIDXI»?

3. ¿Xii nga «guidxi» ni guleza Abrahán guicaa?

3 Guidxi ni guleza Abrahán guicaa nga Reinu stiʼ Dios, lu Reinu ca nga nuu Jesucristu ne 144,000 xpinni Cristu ungidu. Apóstol Pablo guníʼ zeeda gaca Reinu riʼ «guidxi stiʼ Dios ni nabani —Jerusalén ni nuu guibáʼ—» (Heb. 12:22; Apoc. 5:8-10; 14:1). Bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ guinábacaʼ gueeda Reinu riʼ para gaca ni ná Dios «ndaaniʼ guidxilayú, cásica raca ni guibáʼ» (Mat. 6:10).

4. Casi ná Génesis 17:1, 2, 6, ¿xi gunna Abrahán de guidxi o Reinu ni biʼniʼ prometer Dios?

4 Qué ganna Abrahán ximodo peʼ chiguni Reinu stiʼ Dios dxiiñaʼ. Ne stale siglu guca ni ti «secretu sagradu» (Efes. 1:8-10; Col. 1:26, 27). Peru gúnnabe zaca caadxi binni ni za de laabe rey, purtiʼ Jehová peʼ gudxi ni laabe (biindaʼ Génesis 17:1, 2, 6). Gúpabe stale fe ca promesa stiʼ Dios, ngue runi casi ñaca biiyabe Ungidu o Mesías ni zaca Rey lu Reinu stiʼ Dios. Nga runi gudxi Jesús ca judíu ca diidxaʼ riʼ: «Nabé biecheʼ Abrahán, bixhózetu, purtiʼ cabeza guʼyaʼ dxi stinneʼ, biiyabe ni ne biéchebe» (Juan 8:56). Rihuinni dxíchica gunna Abrahán ziuu caadxi de ca ni za de laa lu Reinu ni gudixhe Jehová ne guyuube dispuestu cuézabe dede ora guni cumplir Dios promesa stiʼ.

¿Ximodo bisihuinni Abrahán napa fe ca promesa stiʼ Jehová? (Biiyaʼ párrafo 5).

5. ¿Ximodo nánnanu cabeza Abrahán «guidxi» ni gudixhe Dios?

5 ¿Ximodo bisihuinni Abrahán cabeza «guidxi» —o Reinu— ni gudixhe Dios? Primé, qué ninándabe nin ti reinu ni nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Qué niguixhe íquebe nindézabe ndaaniʼ ti guidxi ne ñuni apoyarbe ti rey. Ne laaca qué niníʼ íquebe ñápabe ti reinu stibe. Lugar de ñúnibe nga la? qué nusaana de nuzuubabe stiidxaʼ Jehová ne gulézabe guni cumplir promesa stiʼ. Zacá bisihuínnibe nabé naguidxi fe nápabe Dios. Guidúʼyanu caadxi de ca guendanagana ni bidxaagalube ne xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stibe.

¿XI GUENDANAGANA BIDXAAGALÚ ABRAHÁN?

6. ¿Ximodo guca guidxi Ur?

6 Jma xcaadxi seguru bibani binni ndaaniʼ guidxi Ur ra biree Abrahán, nuu ni iquiiñeʼ binni ne galán ni. Napa ni ti muru nasoo ne nuu zanja guionnaʼ ladu ni. Ca binni nabeza raqué nánnacaʼ gucaacaʼ ne nánnacaʼ de aritmética. Pur ca documentu ni huadxela ca arqueólogo rihuinni guca guidxi Ur ti lugar ra nabé biʼniʼ binni negocio. De ladríu ca yoo que, napa cani repellu ne dieʼ cani. Caadxi de laacani nápacani 13 o 14 cuartu ne de guié ca patiu stícani.

7. ¿Xiñee napa xidé gapa Abrahán confianza zapa Jehová laa ne familia stiʼ?

7 Napa xidé gapa Abrahán confianza zapa Jehová laa ne familia stiʼ. ¿Xiñee yaʼ? Cadi guiaandaʼ laanu bisaana Abrahán ne Sara guidxi Ur, ti lugar nabé galán ne seguru ne yendézacaʼ Canaán, ndaaniʼ yoo de lari ne lu ti layú ra gastiʼ nuu. Maʼ qué gápacabe ti muru nasoo ne zanja naroʼbaʼ ni gapa laacabe. Ne maʼ qué zanda gúnicabe gastiʼ pa gucaalú tuuxa enemigu laacabe.

8. ¿Xi guendanagana bidxaagalú Abrahán?

8 Neca biʼniʼ Abrahán ni ná Dios, guyuu ora qué ñápabe ni gó familia stibe. Gupa xidé biʼniʼ huantarbe ti hambre ni bininá guidxi ra biseendaʼ Jehová laabe. Cumu nabé nagana ra gudíʼdicabe la? yenebe familia stibe Egipto ti tiempu. Peru dxi nuucabe Egipto, ziné faraón ni runi mandar guidxi que Sara. Nanna dxíchinu guyuu Abrahán xizaa dede ora bicaa Jehová faraón gudxiguetaʼ laabe xheelabe (Gén. 12:10-19).

9. ¿Xi guendanagana bidxaagalú Abrahán ndaaniʼ familia stiʼ?

9 Guyuu ora gudiʼdiʼ familia stiʼ Abrahán ra nagana, purtiʼ estéril Sara ne stale iza bibánicabe zaqué. Ne ra gudiʼdiʼ tiempu, bidii Sara Abrahán sirvienta stiʼ, Agar, para gaca xheelabe. Ti zacá, pur Agar, gápacabe xiiñicabe. Peru dxi naca xiiñiʼ Agar Ismael la? biʼniʼ menu Sara. Cumu nabé nagana ra gudíʼdicabe la? guladxi Sara Agar de ra lidxi (Gén. 16:1-6).

10. ¿Xi bizaaca Ismael ne Isaac ni bisihuinni pa zapa Abrahán confianza Jehová?

10 Despué, guca xiiñiʼ Sara ne gúpabe ti hombrehuiiniʼ, gulee lá Abrahán laabe Isaac. Guizáʼ gunnaxhii Abrahán guiropaʼ xiiñiʼ, Ismael ne Isaac. Peru cumu feu modo biʼniʼ tratar Ismael Isaac la? gupa xidé guladxi Abrahán Ismael ne Agar de ra lidxi (Gén. 21:9-13). Caadxi iza despué gunabaʼ Jehová Abrahán gudii xiiñiʼ casi sacrificiu (Gén. 22:1, 2; Heb. 11:17-19). Guiropaʼ biaje riʼ la? gupa Abrahán confianza zuni cumplir Jehová promesa ni biʼniʼ laabe.

11. ¿Xiñee gupa Abrahán paciencia zuni Jehová ni maʼ guníʼ?

11 Biaʼ tiempu bizaaca ni bizéʼtenu riʼ, gupa Abrahán paciencia zuni Jehová ni maʼ guníʼ. Zándaca nápabe jma de 70 iza dxi bireenebe familia stibe de Ur (Gén. 11:31-12:4). Biaʼ ti gayuaa iza gulézabe ndaaniʼ yoo de lari ne guzabe lu layú ni nuu Canaán. Ne gútibe dxi nápabe 175 iza (Gén. 25:7). Peru qué ñuuyabe dxi bidii Jehová layú ra guzabe que ca xiiñibe. Laaca qué ñuuyabe guidxi ni cabézabe que, Reinu stiʼ Dios. Neca zacá, Biblia ná nuu ladxidoʼbe nayecheʼ dxi gútibe (Gén. 25:8). Neca gúpabe stale guendanagana, guca fe stibe naguidxi ne guyuube dispuestu cuézabe dede ora guni cumplir Jehová guiráʼ ni maʼ guníʼ. ¿Xiñee gunda biʼniʼ huantarbe yaʼ? Purtiʼ biaʼ dxi bibánibe gupa Jehová laabe ne guca xhamigu laabe (Gén. 15:1; Is. 41:8; Sant. 2:22, 23).

¿Ximodo zinanda stale xpinni Dios ejemplu de fe ne paciencia stiʼ Abrahán ne Sara? (Biiyaʼ párrafo 12). *

12. a) Laanu, ca xpinni Dios, ¿xi cabézanu? b) ¿Xi zadúʼyanu lu xcaadxi párrafo ca?

12 Cásica Abrahán, laanu laaca cabézanu «guidxi ni napa base naguidxi». Ne cadi cabézanu cuí guidxi riʼ, purtiʼ lu iza 1914 bizulú cayuni mandar Reinu stiʼ Dios guibáʼ (Apoc. 12:7-10). Peru cabézanu guni mandar ni lu guidubi Guidxilayú. Laga cabézanu guni mandar Reinu riʼ, zadxaagalunu guendanagana cásica ni bidxaagalú Abrahán ne Sara. ¿Ñee nuu xpinni Jehová de tiempu riʼ ni zinanda ejemplu stícabe la? Lu Torre stiʼ ni rapa huayeeda historia stiʼ stale hermanu ni maʼ bisihuinni napa fe ne paciencia cásica Abrahán ne Sara. Lu xcaadxi párrafo ca zadúʼyanu caadxi de ca historia riʼ ne xi zanda guizíʼdinu de laacani.

CHINÁNDANU EJEMPLU STIʼ ABRAHÁN

Guyuu Bill Walden dispuestu guni sacrificiu ne biiyaʼ modo guluu ndaayaʼ Jehová laa.

13. ¿Xi riziidiluʼ de historia stiʼ hermanu Walden?

13 Chuʼnu dispuestu gúninu sacrificiu. Pa racaláʼdxinu gúninu ni ná Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabáninu la? caquiiñeʼ gácanu casi Abrahán ne chuʼnu dispuestu gúninu sacrificiu para gusiéchenu Dios (Mat. 6:33; Mar. 10:28-30). Guidúʼyanu ejemplu stiʼ hermanu Bill Walden. * Lu iza 1942, dxi mayaca gunduuxebe carrera de arquitectu ndaaniʼ guidxi Estados Unidos, bizulú biʼniʼ estudiarbe né ca testigu stiʼ Jehová. Tobi de ca maestru stibe bidxela ti dxiiñaʼ para laabe ante guilúxebe carrera stibe, peru qué niná Bill nicaa ni. Gúdxibe maestru que, qué zúnibe dxiiñaʼ de arquitectu purtiʼ racaláʼdxibe gúnibe jma lu xhiiñaʼ Dios. Nin qué nindaa gulídxicaʼ laabe para chuʼbe lu ejércitu. Né stale respetu gúdxibe laacaʼ qué ziebe, ngue runi gudíxebe chii mil dólar de multa ne biseguyoocaʼ laabe gaayuʼ iza. Despué de chonna iza bireebe de ndaaniʼ cárcel. Ne ra gudiʼdiʼ tiempu, guca invitarbe para chebe Escuela de Galaad ne guyebe de misioneru África. Bichaganáʼ Bill Eva ne juntu biʼniʼ servircaʼ África, ne bíʼnicaʼ stale sacrificiu. Despué de caadxi iza bibiguétacabe Estados Unidos para gápacabe jñaa Bill. Ra bietenalaʼdxiʼ Bill guiráʼ ni maʼ gudiʼdiʼ, guníʼ sicaríʼ: «Dede ridá nisa luaʼ ora guiníʼ iqueʼ biquiiñeʼ Jehová naa jma de setenta iza para guneʼ xhiiñaʼ. Gatigá rudieeʼ xquixe peʼ laabe purtiʼ gucanebe naa guneʼ xhiiñabe lu xquendanabaneʼ». ¿Ñee laaca zanda gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Dios de tiempu completu la?

Bidii Eleni ne Aristotelis Apostolidis cuenta ximodo bidii Jehová stipa laacaʼ.

14, 15. ¿Xi riziidiluʼ de ni bizaaca hermanu Apostolidis ne xheelaʼ?

14 Cadi guiníʼ íquenu qué zápanu guendanagana. Ejemplu stiʼ Abrahán rusiidiʼ laanu dede ca ni rudii xquendanabani Jehová zadxaagalucaʼ guendanagana (Sant. 1:2; 1 Ped. 5:9). Nga nga ni bizaaca hermanu Aristotelis Apostolidis. * Guyuunísabe ndaaniʼ guidxi Grecia lu iza 1946 ne lu iza 1952 gunábabe Eleni guichaganáʼ laabe, ti hermana ni laaca napa ca meta ni nápabe. Peru guca huará Eleni ne biiyaʼ ca doctor que nápabe ti tumor ndaaniʼ íquebe. Guleecabe ni, peru chupa chonna iza de bichaganácabe bibiguetaʼ tumor que. Biʼniʼ operárcabe laabe sti biaje, maʼ qué nizá chaahuibe ne laaca maʼ qué niníʼ chaahuibe. Neca huarabe ne canazananda gobiernu ca Testigu tiempu que, qué nusaana Eleni de ñuni predicar né stale guendanayecheʼ.

15 Treinta iza gupa hermanu Aristotelis xheelaʼ. Biaʼ tiempu ca, guca hermanu riʼ ancianu, bíʼnibe dxiiñaʼ lu comité de asamblea ne gucanebe ra gurí ti Salón de Asamblea. Lu iza 1987 gupa Eleni ti accidente nabé nadipaʼ laga cayuni predicar. Guyuube en coma chonna iza, ne despué gútibe. Ra bietenalaʼdxiʼ Aristotelis guiráʼ ni maʼ gudiʼdiʼ, guníʼ sicaríʼ: «Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, ca cosa ni rusidxaga, ca guendanagana ne ca cosa ni málasi guizaaca maʼ bicaa cani naa gapaʼ stipa ne guneʼ huantar cani. Neca zacá la? rudii Jehová naa stipa para ganda gudxieeluáʼ cani» (Sal. 94:18, 19). Ndiʼ rusihuinni guizáʼ nadxii Jehová ca ni runi ni nabe neca guidxaagalucaʼ intiica guendanagana.

Gucuá ique Audrey Hyde guiráʼ ca cosa ni chiguicaa despué.

16. ¿Xi conseju galán bidii hermanu Knorr xheelaʼ?

16 Guicá íquenu ca ni chiguicaanu despué. Cumu gucuá ique Abrahán ca cosa ni chigudii Jehová laa despué la? gunda biʼniʼ huantar ca guendanagana ni gupa. Laaca ngaca nga ni gucuá ique hermana Audrey Hyde neca guti primé xheelabe, Nathan Knorr de cáncer, ne guiropa xheelabe, Glenn Hyde, gupa Alzheimer. * Laabe guniʼbe guizáʼ gucané caadxi diidxaʼ gudxi hermanu Knorr laabe chupa chonna semana ante gatiʼ. Gudxi hermanu que laabe: «Despué de gátinu, maʼ seguru esperanza stinu, ne maʼ qué ziuuruʼ dxi gacananu». Despué bidiibe hermana riʼ conseju riʼ: «Biiyadxí delante, ca cosa ni chiguicaaluʼ, purtiʼ racá nga nuu premiu stiluʼ». Ne laaca guniʼbe: «Biquiiñeʼ xquendanabániluʼ para gacaneluʼ xcaadxi. Nga zuchátipa ladxidoʼloʼ». Guizáʼ galán nga gacanenu xcaadxi ne chuʼnu nayecheʼ pur esperanza ni nápanu (Rom. 12:12).

17. a) ¿Xiñee nápanu stale razón para guicá íquenu ca cosa ni chiguicaanu despué? b) Casi ná Miqueas 7:7, ¿xi caquiiñeʼ gúninu para guiechenenu ca ndaayaʼ ni chiguicaanu despué?

17 Yanna nga jma naquiiñeʼ guicá íquenu ni chiguicaanu despué. Ca cosa ni cazaaca lu ca últimu dxi riʼ cusihuínnicani maʼ nabáninu ra mayaca guiluxe ca últimu dxi. Maʼ cadi candaa, zuni mandar «guidxi ni napa base naguidxi» lu guidubi Guidxilayú. Lade guiráʼ ca ndaayaʼ ni chiguicaanu nga zadúʼyanu ca binni ni nadxiinu guibánicaʼ sti biaje. Ne óraque zusibani Jehová Abrahán ne familia stiʼ raríʼ ndaaniʼ Guidxilayú pur gúpacaʼ fe ne paciencia. ¿Ñee ziuuluʼ racá para guidxaagaluluʼ laacabe la? Zanda chuʼluʼ racá, pa cásica Abrahán, chuʼluʼ dispuestu gúniluʼ sacrificiu pur Reinu stiʼ Dios, pa gápaluʼ fe neca guidxaagaluluʼ guendanagana ne pa gápaluʼ paciencia zuni cumplir Jehová guiráʼ ni maʼ guníʼ (biindaʼ Miqueas 7:7).

CANCIÓN 74 Guidúʼndanu ti ganna binni de Reinu stiʼ Jiobá

^ párrafo 5 Ra cabézanu gaca cumplir ca promesa stiʼ Dios, zadiʼdiʼ fe stinu prueba ne zahuinni pa nápanu paciencia. ¿Ximodo racané ejemplu stiʼ Abrahán laanu cuézanu né stale paciencia dede ora gaca cumplir ca promesa stiʼ Jehová? ¿Xi ejemplu galán maʼ bisaana caadxi xpinni Cristu ni guca fiel tiempu riʼ?

^ párrafo 13 Biree historia stiʼ hermanu Walden lu Torre stiʼ ni rapa 1 de diciembre de 2013, yaza 8 hasta 10.

^ párrafo 14 Zadxélanu historia stiʼ hermanu Apostolidis lu revista La Atalaya 1 de febrero de 2002, yaza 24 hasta 28.

^ párrafo 16 Biree historia stiʼ hermana Hyde lu revista La Atalaya 1 de julio de 2004, yaza 23 hasta 29.

^ párrafo 56 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cadi cusaana ti guendaxheelaʼ ni maʼ huaniisi de gúnicaʼ ni ná Jehová neca nápacaʼ guendanagana. Raca fe sticaʼ naguidxi ora ricá íquecaʼ guiráʼ ca ndaayaʼ ni chiguicaacaʼ despué.