Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá, Dios ni riguu gana

Chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá, Dios ni riguu gana

«Udíʼ nu diuxquixe Dios [...] rusieche be [o riguube gana] laanu ora tiica acaná ladxidóʼ no» (2 COR. 1:3, 4).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 23 NE 152

1. Despué de bicaalúcabe Dios ndaaniʼ jardín de Edén, ¿xi esperanza bidii Jiobá binni guidxilayú?

DEDE dxi bichee binni guidxilayú ne maʼ gúcacaʼ imperfectu la? qué huasaana Jiobá de uguu gana laacaʼ. Despué de bicaalúcabe Dios ndaaniʼ jardín de Edén, guníʼ Dios ti profecía ni zaguu gana cani zá de Adán ne zudii ni laacaʼ ti esperanza ora guiene cani. Profecía riʼ zeeda ni lu Génesis 3:15 ne luni bidii stiidxaʼ Dios ra tiidiʼ tiempu la? zunitilube Binidxabaʼ ne guiráʼ cosa malu ni maʼ biʼniʼ (1 Juan 3:8; Apoc. 12:9).

GULUU JIOBÁ GANA CA XPINNI NI BIBANI DXIQUÉ

2. ¿Ximodo guluu Jiobá gana Noé?

2 Bibani Noé lade binni ni qué ñuni ni ná Dios, laasibe né familia stibe biʼniʼ adorárcabe Jiobá. Ngue runi, ra bíʼyabe guiráʼ ladu cadinde binni ne nisi cá íquecaʼ chúʼnecaʼ ni cadi xheelacaʼ, ñándaca ñuube triste (Gén. 6:4, 5, 11; Jud. 6). Peru bidii Jiobá valor laabe para cadi gusaana de guzuubabe stiidxaʼ (Gén. 6:9). Gudxi Jiobá laabe zunitilú ca binni malu que ne gudxi laabe xi gúnibe para guilá familia stibe (Gén. 6:13-18). Nanna pabiáʼ guluu ngue gana laabe yaʼ.

3. ¿Ximodo guluu Jiobá gana Josué? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

3 Caadxi iza despué, gucuaa Josué ti dxiiñaʼ naroʼbaʼ, gacanebe ca israelita para guicaacaʼ layú ni bidii stiidxaʼ Dios gudii laacaʼ. Para ganda gúnibe dxiiñaʼ gucuaabe que la? naquiiñeʼ guni ganarbe ca ejércitu nadipaʼ stiʼ ca guidxi ni nabeza lugar que. Nanna Jiobá ziuu Josué xizaa ne zadxibi. Ngue runi, biseendabe Moisés quixhedxí ladxidóʼ Josué. Ne gúdxibe laa: «Biʼniʼ mandar Josué [guni dxiiñaʼ ca] ne guluu gana laa ne bidii stipa laa, purtiʼ laa nga zazaniruʼ lu guidxi riʼ ne laa nga ni zacané laacabe chúʼcabe lu layú ni chiguuyaluʼ» riʼ (Deut. 3:28). Laaca guluu Jiobá gana Josué né ca diidxaʼ riʼ: «¿Ñee cadi maʼ gudxeʼ lii la? Guca nadxibalú ne nadipaʼ. Cadi guidxíbiluʼ ne cadi gacadítiluʼ purtiʼ Jiobá, Dios stiluʼ, ziné lii ra tiica cheluʼ» (Jos. 1:1, 9).

4, 5. a) ¿Ximodo guluu Jiobá gana ca xpinni ni bibani dxiqué? b) ¿Ximodo guluu Jiobá gana Xiiñiʼ?

4 Cadi chupa chonna si siervu stiʼ Jiobá guluu gana, sínuque dede guirácabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, cumu gúnnabe zaquiiñeʼ ca judíu tu quixhedxí ladxidoʼcaʼ dxi chuʼcaʼ de esclavu Babilonia la? bíʼnibe promesa riʼ guidxi que: «Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ nuaaniáʼ lii. Cadi chuʼluʼ xizaa, purtiʼ naa nga Dios stiluʼ. Zudieeʼ stipa lii, ya, zacaniáʼ lii; dxandipeʼ zanaazeʼ dxiicheʼ lii né nayaʼ derechu, ni runeniáʼ ni jneza» (Is. 41:10). Despué laaca guluu Jiobá gana ca primé xpinni Cristu, ne yanna riʼ laaca riguube gana laanu (biindaʼ 2 Corintios 1:3, 4).

5 Laaca guluu Jiobá gana Jesús, Xiiñiʼ. Dxi guyuunisa Jesús, binadiágabe ti ridxi de guibáʼ, ná: «Ndi nga Xiiñe ni nadxiee ne ni rusieche naa» (Mat. 3:17). Nanna dxíchinu, biaʼ tiempu bíʼnibe xhiiñaʼ Dios guluu ca diidxaʼ ca gana laabe.

EJEMPLU STIʼ JESÚS

6. ¿Ximodo riguu parábola ra riete de ca talentu que gana laanu?

6 Yenanda Jesús ejemplu stiʼ Bixhoze. Guidúʼyanu ximodo bíʼnibe ni ti biaje. Dxi guniʼbe parábola de ca talentu, guluube gana ca discípulo stibe cadi gusaanacaʼ de guzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá. Lu relatu riʼ, bisisaca xpixuaanaʼ ca esclavu ni runi xhiiñaʼ jneza que laacaʼ ra gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Galán, jneza biʼni lu xhiiñaʼ. Pa nga caadxi si bisaana nia lii ne biʼnu jneza la? yanna jma rusi stale zudiee lii. Biuu, guieche nia lii» (Mat. 25:21, 23).

7. a) ¿Ximodo guluu Jesús gana ca apóstol stiʼ? b) ¿Ximodo guluube gana Pedro?

7 Nabé guluu Jesús gana ca apóstol stiʼ, dede né ora bíʼnicaʼ cosa ni guluu laabe triste. Guzéʼtenu ti ejemplu, nabé gudinde diidxaʼ ca apóstol que tu laa jma risaca ládecaʼ. Peru Jesús gupa paciencia laacabe ne bisietenalaʼdxiʼ laacabe caquiiñeʼ gácacabe humilde ne gácacabe mozo stiʼ xcaadxi ne cadi jefe (Luc. 22:24-26). Stale biaje biʼniʼ Pedro caadxi cosa ni cadi jneza ni cadi cabeza Jesús ñúnibe (Mat. 16:21-23; 26:31-35, 75). Peru Jesús qué ñuni menu laabe, sínuque guluu gana laabe ne dede gudxi laabe uguube gana ca hermanu stibe (Juan 21:16).

EJEMPLU STIʼ CA XPINNI DIOS NI BIBANI DXIQUÉ

8. ¿Xi gudxi Ezequías ca jefe stiʼ ca soldadu que ne guidxi Judá para cuʼbe gana laacaʼ?

8 Ante gueeda Jesús lu Guidxilayú riʼ ne quixhe ti ejemplu perfectu la? ca xpinni Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ gúnnacaʼ pabiáʼ risaca cuʼcaʼ gana xcaadxi binni. Guidúʼyanu xi biʼniʼ rey Ezequías. Dxi maʼ cayuni amenazar ca asiriu guidxi Judá, bitagulisaabe ca jefe stiʼ ca soldadu que ne guidxi que, ne gúdxibe laacaʼ caadxi diidxaʼ ni guluu gana laacaʼ (biindaʼ 2 Crónicas 32:6-8).

9. ¿Xi rizíʼdinu de Job ora uguʼnu gana xcaadxi?

9 Yanna guininu de ni bizaaca Job. Nabé nuube triste, peru cani guyé ra nuube para niguu gana laabe la? laga bichiichicaʼ laabe ne gúdxicaʼ laabe diidxaʼ ni bininá laabe. Peru neca zacá, laapebe bisiidibe laacaʼ cuʼcaʼ gana xcaadxi binni. Gúdxibe laacaʼ pa ñuube lugar sticaʼ la? ñábibe laacaʼ diidxaʼ ni niguu gana laacaʼ para guni sentircaʼ galán (Job 16:1-5). Últimu la? maʼ Elihú ne Jiobá peʼ guluucaʼ gana Job (Job 33:24, 25; 36:1, 11; 42:7, 10).

10, 11. a) ¿Xiñee biquiiñeʼ xiiñidxaapaʼ Jefté tu quixhedxí ladxidóʼ ne tu cuʼ gana laa? b) Ca dxi stinu riʼ, ¿tuu nga cani caquiiñeʼ guni felicitarnu ne cuʼnu gana yaʼ?

10 Laaca biquiiñeʼ xiiñidxaapaʼ Jefté tu quixhedxí ladxidóʼ. Bixhózebe juez laa ne chitindené ca ammonita. Biʼniʼ Jefté ti promesa Jiobá, ne gúdxibe laa pa gacané laabe guni ganarbe la? zudiibe laa primé binni ni guiree guidxaagalú laabe para guni servir laa ndaaniʼ tabernáculo despué de guni ganarbe. Ne primé binni biree yechagalú laabe nga xiiñidxaapabe. Guizáʼ triste guyuu Jefté, purtiʼ maʼ qué gápabe xiiñibe. Peru bíʼnibe ni bidii stiidxabe, ne biseendabe xiiñidxaapabe Siló para chiguni xhiiñaʼ Jiobá ndaaniʼ tabernáculo biaʼ dxi guibani (Juec. 11:30-35).

11 Nagana guca ni para Jefté, peru jma nagana guca ni para xiiñidxaapabe. Neca zaqué, guyuube dispuesta gúnibe ni bidii stiidxaʼ bixhózebe (Juec. 11:36, 37). Neca nánnabe maʼ qué zachaganabe, qué zápabe xiiñibe ne qué zadale familia stiʼ bixhózebe purtiʼ maʼ qué gapa xiiñiʼ, guizáʼ caquiiñebe tu quixhedxí ladxidoʼbe ne tu cuʼ gana laabe. Nga runi «guiráʼ iza, tapa dxi lu ti iza riganna ca baʼdudxaapaʼ de Israel xiiñidxaapaʼ Jefté galaadita que, para uguucaʼ gana laabe» ne beeda gaca ni ti costumbre ndaaniʼ guidxi Israel (Juec. 11:39, 40). Ca dxi stinu riʼ, laaca caquiiñeʼ guni felicitarnu ne uguʼnu gana cani caʼruʼ guichaganáʼ, cani maʼ gudixhe ique guni jma lu «xhiiña Señor» (1 Cor. 7:32-35).

EJEMPLU STIʼ CA APÓSTOL

12, 13. ¿Ximodo guluu Pedro gana ca hermanu stiʼ?

12 Gueelaʼ ante gatiʼ Jesús, gúdxibe apóstol Pedro: «Simón, Simón, biiya gá lii, ma gunaba binidxaba laatu para uniibi dxacha laatu casi ora riguibi cabe semiá. Peru ma unaba lu Dios pur lii cadi guiaadxa fe lii. Ne ora ma biasa lu sti tiru la? ucané ca hermanu stiuʼ uzuhuaa chaahui caʼ» (Luc. 22:31, 32).

Nabé guluu ca carta ni bicaa ca apóstol que gana ca congregación ni guyuu lu primé siglu que ne laaca riguu cani gana laanu yanna. (Biiyaʼ párrafo 12 hasta 17).

13 Beeda gaca Pedro tobi de cani guzániru ndaaniʼ congregación stiʼ ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que (Gál. 2:9). Pur cani bíʼnibe lu Pentecostés ne cani bíʼnibe despué bisihuínnibe nadxibalube ne zaqué guluube gana ca hermanu stibe. Despué de bíʼnibe xhiiñaʼ Dios stale iza, bicaabe carta riʼ ra nuu ca hermanu ne gúdxibe laacaʼ: «Bicaa ni para acaniá laatu indisa ique tu ne para gabe laatu irá ni bidii Dios laatu, irá ni rusihuinni pabiáʼ nadxii laatu. Yanna cadi ichaacha tu de ni runi cre tu» (1 Ped. 5:12). Ca carta ni bicaa Pedro guizáʼ guluu ni gana ca xpinni Cristu ni bibani dxiqué. Tiempu riʼ, laaca riguu cani gana laanu, laga cabézanu gaca cumplir cani biʼniʼ prometer Jiobá laanu (2 Ped. 3:13).

14, 15. ¿Ximodo huayacané ca libru ni bicaa apóstol Juan ca xpinni Cristu?

14 Stobi de cani guzániru ndaaniʼ congregación stiʼ ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que nga apóstol Juan. Ca relatu sicarú ni bicaabe de dxiiñaʼ ni biʼniʼ Jesús dxi beeda lu Guidxilayú riʼ, huaguu ni gana ca xpinni Cristu ni huabani ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, ne laaca riguu ni gana laanu yanna. Guzéʼtenu ti ejemplu, lu evangeliu si ni bicaa Juan riete guníʼ Jesús pa gannaxhiisaa ca discípulo stiʼ zanna binni xpínnibe laacaʼ (biindaʼ Juan 13:34, 35).

15 Guionnaʼ carta ni bicaa apóstol Juan cusiidiʼ cani stale cosa risaca. Guzéʼtenu tobi de laani, casi ora nuunu triste purtiʼ bíninu cosa ni cadi jneza, ¿cadi dxandíʼ ratadxí ladxidoʼno ora guidúʼndanu rusiá rini stiʼ Jesús «irá ni huachéʼ nu» la? (1 Juan 1:7). Ne pa ruchiiñaruʼ xquendabiaaninu pur cani bíninu dxiqué, ¿cadi dxandíʼ ratadxí ladxidoʼno ora gánnanu «jma nandxóʼ Dios» que ladxidoʼno la? (1 Juan 3:20). Juan si nga bicaa «de Dios nga reeda enda ranaxhii» (1 Juan 4:8, 16). Ne lu guiropa ne guionna carta bicaabe cayuni felicitarbe ca xpinni Cristu ni zinanda ni dxandíʼ (2 Juan 4; 3 Juan 3, 4).

16, 17. ¿Ximodo guluu apóstol Pablo gana ca primé xpinni Cristu?

16 Zándaca apóstol ni jma guluu gana ca hermanu stiʼ nga Pablo. Despué de guti Jesús, stale de ca apóstol que biaanacaʼ Jerusalén, lugar ra nuu grupu ni zaniruʼ (Hech. 8:14; 15:2). Ca xpinni Cristu de Judea bisiidicaʼ de Cristu ca binni ni runi cré ti Dios si. Peru apóstol Pablo la? biseendaʼ espíritu santu laabe chiguni predicarbe ca griegu ne ca romanu, ca binni ni biʼniʼ adorar gadxé gadxé dios (Gál. 2:7-9; 1 Tim. 2:7).

17 Biʼniʼ predicar Pablo guiráʼ ladu stiʼ guidxi ni runibiáʼcabe yanna casi Turquía, cásica bíʼnibe ni ndaaniʼ guidxi Italia ne Grecia, gucanebe para guyuu congregación ca lugar que para ca binni ni cadi judíu. Ca binni ni nacubi guca xpinni Cristu riʼ, caquiiñeʼ chuʼ tu cuʼ gana laacaʼ purtiʼ laaca binni xquídxicabe guzananda laacabe (1 Tes. 2:14). Biaʼ lu iza 50 bicaa apóstol Pablo ti carta ra nuu ca hermanu de Tesalónica, ne gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Qué riaana dxí du de udíʼ du diuxquixe Dios pur irá tu, ne cada iní né du laabe ruzeʼte du laatu. Runi tu xhiiña Dios purti runi cre tu laa ne nadxii tu laa» ne purtiʼ runi huantartu (1 Tes. 1:2, 3). Ne laaca bidiibe mandatu riʼ laacaʼ: «Lauguusaa gana laatu ne lagacané stobi guzuhuaa chaahuiʼ» (1 Tes. 5:11TNM).

EJEMPLU STIʼ GRUPU NI ZANIRUʼ

18. ¿Ximodo guluu grupu ni zaniruʼ que gana Felipe?

18 Lu primé siglu que, biquiiñeʼ Jiobá grupu ni zaniruʼ para cuʼ gana guirá ca xpinni Cristu ne cani zaniru ndaaniʼ ca congregación que. Dxi bisiidiʼ Felipe ca samaritanu que de Cristu la? guizáʼ gucané ca hermanu ni nuu lu grupu ni zaniruʼ laabe. Dede biseendacabe Pedro ne Juan, chupa de cani ni nuu lu grupu ni zaniruʼ que, para guinábacaʼ Jiobá gudii espíritu santu cani nacubi guca xpinni Cristu (Hech. 8:5, 14-17). Nanaa dxiichinu guizáʼ guluu ngue gana Felipe ne cani nacubi guca xpinni Cristu que.

19. ¿Ximodo gucané carta ni bicaa grupu ni zaniruʼ que ca primé xpinni Cristu?

19 Gudiʼdiʼ si ti tiempu, gunabadiidxacabe grupu ni zaniruʼ pa caquiiñeʼ gaca circuncidar ca xpinni Cristu ni cadi naca judíu, casi ná Ley ni bidii Dios Moisés guni ca judíu que (Hech. 15:1, 2). Cani nuu lu grupu ni zaniruʼ que gunábacabe Dios gudii espíritu santu stiʼ laacabe, biindaʼ chaahuicabe xi ná Stiidxaʼ Dios ne zaqué biiyacabe maʼ cadi caquiiñepeʼ gaca circuncidar ca xpinni Cristu. Para gábicabe ca congregación que xi decisión gucuaacabe la? bicaacabe carta ne biseendacabe ca representante stícabe para chiné cani ra nuu ca congregación que. Ora biʼndaʼ ca xpinni Cristu ni, biéchecaʼ purtiʼ guluu ni gana laacaʼ (Hech. 15:27-32).

20. a) ¿Ximodo riguu Grupu ni Zaniruʼ gana ca xpinni Cristu ni nuu lu guidubi Guidxilayú? b) ¿Xi zazíʼdinu lu sti tema ca?

20 Yanna riʼ, Grupu ni Zaniruʼ lu dxiiñaʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá laaca riguucaʼ gana ca betelita, ne xcaadxi xpinni Cristu ni cayuni servir de tiempu completu ne de guiráʼ ca xpinni Cristu ni nuu lu guidubi Guidxilayú. Cásica lu primé siglu que, laanu laaca riéchenu purtiʼ riguucabe gana laanu. Ne lu iza 2015, gulee Grupu ni Zaniruʼ folletu ni láʼ Cabeza Jiobá guibiguétaluʼ para uguucaʼ gana guiráʼ binni ni maʼ bixeleʼ de Jiobá ti guibiguétacaʼ ra nuube. Yanna, ¿ñee ca hermanu si ni Zaniruʼ lu dxiiñaʼ ca nga naquiiñeʼ chinanda ejemplu stiʼ Jiobá ne cuʼ gana xcaadxi binni la? Lu sti tema ca zadúʼyanu ni.