Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gúninu ni ná Jiobá, Dios ni rudii libertad

Gúninu ni ná Jiobá, Dios ni rudii libertad

«Espíritu que nga Jiobá, ne ra nuu espíritu stiʼ Jiobá la? raca binni libre» (2 COR. 3:17TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 11 NE 137

1, 2. a) Tiempu bibani apóstol Pablo, ¿xiñee guyuu binni xizaa ora riete de esclavitud ne libertad? b) Casi guníʼ Pablo, ¿tudé nga zeeda libertad ni dxandíʼ?

CA BINNI bibani lu Imperiu stiʼ Roma guizáʼ biéchecaʼ purtiʼ biʼniʼ defendercaʼ ley, justicia ne libertad stiʼ xquídxicaʼ. Peru gunda guca guidxi riʼ nadipaʼ pur dxiiñaʼ biʼniʼ ca binni guyuu de esclavu raqué. Guyuu ti tiempu 30% de ca binni guleza ndaaniʼ guidxi que gúcacaʼ esclavu. Nga runi, nanna dxiichinu ora riete de esclavitud ne libertad nabé guluu ni xizaa binni tiempu que, dede né ca xpinni Cristu ni nabeza raqué.

2 Nabé bizeeteʼ apóstol Pablo ximodo zanda gaca binni libre. Peru qué ñúnidibe ni para guchaabe ley ni naquiiñeʼ chinanda binni o ñúnibe ni pur política casi biʼniʼ ca binni ni bibani tiempu que. Ni biʼniʼ Pablo ne xcaadxi xpinni Cristu nga gucanecaʼ binni gunibiáʼ stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios ne guiénecaʼ pabiáʼ risaca ni biʼniʼ Jesús ra bidii xquendanabani pur binni. Gucané apóstol Pablo ca hermanu que gánnacaʼ tudé nga zeeda libertad ni dxandíʼ. Ti ejemplu de laani nga carta ni biseendabe ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto, luni guniʼbe: «Espíritu que nga Jiobá, ne ra nuu espíritu stiʼ Jiobá la? raca binni libre» (2 Cor. 3:17TNM).

3, 4. a) ¿Xidé guníʼ Pablo lu ca versículo ni zeeda ante de 2 Corintios 3:17? b) ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para cueendunu ni galán de libertad ni cudii Jiobá laanu?

3 Lu carta ni bicaa Pablo ra nuu ca hermanu de Corinto que, laaca gúdxibe laacaʼ xi bizaaca Moisés dxi biete de lu dani Sinaí despué de guyuu ra nuu presencia stiʼ ti ángel stiʼ Jiobá. Cuzaaniʼ lú Moisés, ne ora biʼyaʼ ca israelita laabe bidxíbicaʼ, ngue runi gupa xidé bichiibe lube (Éx. 34:29, 30, 33; 2 Cor. 3:7, 13). Pablo bisiene ora ruyubi tuuxa Jiobá casi ora riree ti velu ni nuchii lú (2 Cor. 3:16). ¿Xii nga nuube gusiénebe né ca diidxaʼ riʼ yaʼ?

4 Casi bizíʼdinu lu tema gudídinu que, Jiobá si nga napa libertad para guni guiráʼ cosa purtiʼ laabe nga bizaʼbe guiráʼ xixé ni nuu. Nga runi, ra nuu presencia stiʼ Jiobá ne ra nuu espíritu stibe nuu libertad, ne para cueendunu ni galán de libertad ca la? caquiiñeʼ guibiguétanu ra nuu Jiobá. Ndiʼ riníʼ gápanu ti amistad galán né laabe. Ca israelita ni guzá lu desiertu que, qué ñuuyacaʼ ca cosa que casi ruuyaʼ ti binni espiritual ni, sínuque modo ruuyaʼ binni guidxilayú ni. Casi ñaca nuchii ti velu lucaʼ ne ladxidoʼcaʼ. Ni jma gucaláʼdxicabe nga iquiiñecabe libertad stícabe para si gúnicabe ni racaláʼdxicabe (Heb. 3:8-10).

5. a) ¿Xi clase libertad nga ni rudii espíritu stiʼ Jiobá? b) ¿Ximodo nánnanu dede cani naca esclavu o cani deguyoo zanda cueendú ni galán de libertad riʼ? c) ¿Xi pregunta chiguicábinu lu tema riʼ?

5 Jma risaca libertad ni rudii espíritu stiʼ Jiobá que libertad ni napa binni guidxilayú. Espíritu stiʼ Jiobá ruxhegueʼ ni laanu de lu náʼ pecadu ne guendaguti, ne laaca ruxhegueʼ ni laanu de lu náʼ ca religión falsu ne ca costumbre stícani. Jiobá si nga zanda guni ni (Rom. 6:23; 8:2). Ne nabé galán clase libertad riʼ. Dede cani naca esclavu o cani deguyoo zanda cueendú ni galán de laani (Gén. 39:20-23). Ndiʼ nga ni bizaaca hermana Nancy Yuen ne hermanu Harold King. Guirópacabe bideguyoocabe pur ni runi crécabe. Zanda gúʼyaluʼ ne gucaadiágaluʼ experiencia stícabe lu canal JW Broadcasting (VIDEOS > ENTREVISTAS Y EXPERIENCIAS > SE ENFRENTAN A PRUEBAS). Yanna guicábinu ca pregunta riʼ: ¿ximodo rusihuínninu rusisácanu libertad stinu ne xi zanda gúninu para iquiiñenu ni jneza?

GUSISÁCANU LIBERTAD NI MAʼ BIDII DIOS LAANU

6. ¿Ximodo bisihuinni ca israelita qué nusisácacaʼ libertad ni bidii Jiobá laacaʼ?

6 Ora rudii tuuxa laanu ti regalu risaca, rudiʼnu xquíxepeʼ laa. Dxi gulee Jiobá ca israelita de Egipto, casi ñaca nusigáʼdebe laacaʼ libertad sticaʼ. ¿Xi biʼniʼ ca israelita yaʼ? Chupa chonna beeu despué de gulee Jiobá laacabe de esclavu, bizulú bixuiʼlúcabe guiráʼ guendaró ne ni reʼ binni ndaaniʼ guidxi Egipto, ne qué ñuuláʼdxicabe ni bidii Jiobá laacabe. Dede guyuucaʼ nibiguétacaʼ Egipto. Para laacabe jma risaca benda, pepinu, xandié, cebolla, cebolla guixi ne aju que libertad ni nápacaʼ para guni adorarcaʼ Jiobá. Nga runi, qué ridxagayaanu xiñee bidxiichiné Jiobá laacabe (Núm. 11:5, 6, 10; 14:3, 4). Ni bizaaca ca israelita riʼ, zanda gusiidiʼ ni laanu ti cosa nabé risaca.

7. a) ¿Ximodo biʼniʼ Pablo ni ná conseju ni bidii lu 2 Corintios 6:1? b) ¿Ximodo zanda chinándanu conseju riʼ yaʼ?

7 Nga runi, guluu apóstol Pablo gana laanu cadi gusiáʼndanu pabiáʼ risaca libertad ni maʼ bidii Dios laanu pur Jesucristu, Xiiñibe (biindaʼ 2 Corintios 6:1). Ne cadi guiaandaʼ laanu ximodo biʼniʼ sentir Pablo pur guca esclavu stiʼ pecadu ne guendaguti. Peru neca biʼniʼ sentirbe zacá, bíʼnibe ni ná conseju bidiibe ca hermanu ra guniʼbe: «Rudiee diuxquixe Dios purti Jesucristu zabee naa de laani». ¿Xiñee yaʼ? Laca laabe bisiénebe: «Purti rudii Espíritu Santu enda nabani cani ma nuu né Cristu Jesús tobi si, ne zacá ma bilá ca de lu ná pecadu ni rudii enda Guti» (Rom. 7:24-25; 8:2). Laanu laaca cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu maʼ bixhegueʼ Jiobá laanu de ra canu yaga lu náʼ pecadu ne guendaguti. Nga runi, pur guendaguti stiʼ Jesucristu zanda gúninu ni ná Jiobá né ti conciencia nayá (Sal. 40:8).

¿Ximodo riquiiñenu libertad stinu? ¿Para gúninu ni ná Jiobá la? o para gúninu ni racaláʼdxinu? (Biiyaʼ párrafo 8 hasta 10).

8, 9. a) ¿Xi conseju bidii Pedro de ximodo iquiiñenu libertad stinu jneza? b) ¿Xii nga ca peligru ni ridxaagalunu tiempu riʼ?

8 Cadi caquiiñeʼ si gudiʼnu xquíxepeʼ, laaca zanda iquiiñenu libertad ni nápanu para guicaanu decisión jneza. Gudixhená apóstol Pedro laanu cadi tisi nápanu libertad guiníʼ íquenu zanda gúninu intiica deseu malu (biindaʼ 1 Pedro 2:16). Conseju bidiibe riʼ rusietenalaʼdxiʼ ni laanu ni biʼniʼ ca israelita que lu desiertu. Tiempu riʼ, zándaca jma caquiiñenu conseju riʼ jma que dxiqué. Purtiʼ cada dxi tiidiʼ Binidxabaʼ ne guidxilayú stiʼ ruluiʼcaʼ laanu stale cosa para chuuláʼdxinu, casi lari, guendaró, entretenimientu o xiixa ni reʼ binni ne xcaadxi cosa casi laacani. Cani rutoo, riquiiñecaʼ anunciu ra riree binni sicarú para gucaacaʼ laanu guiníʼ íquenu caquiiñeʼ sinu ca cosa ni cutoocaʼ neca cadi caquiiñenu cani. Nagueenda zándaca guiaba tuuxa lu trampa riʼ pa qué iquiiñeʼ libertad stiʼ jneza.

9 Conseju ni bidii Pedro laaca zanda iquiiñenu ni lu ca cosa risaca ni rúninu lu xquendanabáninu, casi ora cuinu pa ziuunu scuela o xi dxiiñaʼ gúninu. Guzéʼtenu ti ejemplu, nabé rucaacabe ca joven gúʼndacaʼ ndaaniʼ ti universidad. Ne rucaacabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ caquiiñeʼ gúʼndacaʼ xiixa carrera para gápacaʼ ti dxiiñaʼ risaca ra guni ganarcaʼ stale bueltu. Ne ruluíʼcabe binni estadística ra rihuinni pabiáʼ riaxa ca binni ni biʼndaʼ universidad ne pabiáʼ riaxa cani qué ñuundaʼ ti universidad. Guiráʼ ndiʼ zándaca guquiinde ni ca joven ni chicaa decisión xi guni lu xquendanabani. ¿Xi naquiiñeʼ guietenalaʼdxiʼ ca joven riʼ, bixhózecabe ne jñaacabe yaʼ?

10. ¿Xi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ora maʼ chicaanu xiixa decisión?

10 Zándaca nuu tu laa guiníʼ ique cumu cada tobi nga naquiiñeʼ cuí xi guni la? napa libertad de guni ni racalaʼdxiʼ pa cadi guchiiñaʼ conciencia stiʼ. Zándaca chuʼ tu guiníʼ ique lu ca diidxaʼ ni gudxi apóstol Pablo ca xpinni Cristu de Corinto: «Ñee purti uchenda ni stobi usaana de gune ni, neca qué uchenda ni naa la?» (1 Cor. 10:29). Dxandíʼ libre laanu cuinu pa ziuunu scuela o xi gúninu lu xquendanabáninu. Peru cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu cadi guiráʼ diʼ cosa zanda gúninu ne ca decisión ni guicaanu napa cani consecuencia. Nga runi, guníʼ Pablo ca diidxaʼ riʼ: «Na cabe, libre binni guni ni gacalaʼdxiʼ. Dxandí ni, peru nuu de laani gasti zabee ndu nu. Dxandí libre binni guni intiisi, peru cadi irá ni zacané ca hermanu stinu iniisi lu stiidxa Dios» (1 Cor. 10:23). Ni guniʼbe riʼ racané ni laanu guiénenu ora chicaanu ti decisión la? cadi ni riuuláʼdxinu nga ni jma risaca.

RIQUIIÑENU LIBERTAD STINU JNEZA ORA RÚNINU NI NÁ JIOBÁ

11. ¿Xi para gulee Dios laanu de lu náʼ pecadu ne guendaguti?

11 Ora guníʼ Pedro cadi iquiiñenu libertad ni bidii Dios laanu modo tiisi la? laaca guniʼbe ti modo jma galán iquiiñenu ni nga gácanu esclavu stiʼ Dios. Nga runi, biquiiñeʼ Jiobá Jesús para cuee laanu de lu náʼ pecadu ne guendaguti para ganda iquiiñenu xquendanabáninu para gúninu ni ná Jiobá.

12. ¿Xi ejemplu galán bisaana Noé ne familia stiʼ?

12 ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para iquiiñenu libertad ni nápanu jneza ti cadi guiábanu lu náʼ pecadu sti biaje ne gúninu guiráʼ ni cadi jneza runi binni guidxilayú yaʼ? Caquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios (Gál. 5:16). Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Noé ne familia stiʼ. Neca gulézacabe lade binni ni runi cosa dxabaʼ ne ni ridinde, qué nudiicabe lugar nicá xpiaʼ ne ni runi ca binni que laacabe. ¿Ximodo bíʼnicabe ni yaʼ? Jma gucuá íquecabe gúnicabe ni biʼniʼ mandar Jiobá laacabe: guzáʼcabe ti arca, guchácabe guendaró ndaaniʼ ni para laacabe ne para ca maniʼ que ne chitídxicabe ca binni que mayaca gunitilú Dios ca binni malu que. Biblia ná: «Biʼniʼ Noé iráʼ ni biʼniʼ mandar Dios laa guni. Bíʼnibe cani zaqué zaquepeʼ» (Gén. 6:22). Pur ni biʼniʼ Noé ne familia stiʼ bilacaʼ (Heb. 11:7).

13. ¿Xi maʼ biʼniʼ mandar Jiobá laanu gúninu yaʼ?

13 ¿Xi maʼ biʼniʼ mandar Jiobá laanu gúninu yaʼ? Laanu, ca xpinni Jesús nánnanu maʼ biʼniʼ mandar Jiobá laanu guni predicarnu (biindaʼ Lucas 4:18, 19). Ca dxi stinu riʼ, casi guiráʼ binni nuchii Binidxabaʼ lucaʼ ne nácacaʼ esclavu stiʼ sistema religioso, económico ne social (2 Cor. 4:4). Nápanu privilegiu de chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ne gacanenu laacabe gunibiáʼcabe ne gúnicabe ni ná Jiobá, Dios ni rudii libertad (Mat. 28:19, 20). Cadi casi ziuunu zanda gúninu ni, zadxaagalunu guendanagana. Nuu guidxi, zeʼ dxi jma qué riuulaʼdxiʼ binni gucaadiaga stiidxaʼ Dios ne rucaalucaʼ laanu. Ni naquiiñeʼ guinabadiidxanu nga pa zanda iquiiñenu libertad stinu para gúninu jma lu xhiiñaʼ Reinu.

14, 15. ¿Xi huaguixhe ique stale siervu stiʼ Jiobá guni? (Biiyaʼ ca foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

14 Stale xpinni Jiobá ni maʼ biene nabáninu lu ca últimu dxi, maʼ gudixhe íquecaʼ guibánicaʼ ne huaxiéʼ cosa para ganda gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá de tiempu completu, ora ridúʼyanu ni cayúnicabe riʼ guizáʼ riguu ni gana laanu (1 Cor. 9:19, 23). Stale tu laa runi servir ndaaniʼ congregación stiʼ, peru nuu tu laa rindeza sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar para gacané. Ca informe ni huayaca lu ca últimu gaayuʼ iza riʼ, rusihuinni cani nuu jma de 250,000 hermanu ni runi predicar de tiempu completu. Tiempu riʼ, maʼ nuu jma de 1,100,000 ni cayuni dxiiñaʼ riʼ. ¡Guizáʼ galán ni ribeendú binni ora riquiiñeʼ libertad stiʼ para guni ni ná Jiobá! (Sal. 110:3).

15 ¿Xi huayacané ca hermanu riʼ para guicaacaʼ decisión de guni predicarcaʼ de tiempu completu yaʼ? Guidúʼyanu xi bizaaca John ne Judith. Maʼ treinta iza de cayúnicabe xhiiñaʼ Jiobá ndaaniʼ stale guidxi. Rietenaláʼdxicabe, dxi bizulú Scuela stiʼ ca Precursor lu iza 1977 la? nabé guluu ca hermanu que gana cani guyé scuela que chiguni servircaʼ ca lugar ra caquiiñeʼ jma publicador. Ne stale biaje bichaa John de dxiiñaʼ para cadi guibaniné stale cosa ne ganda ugaanda meta ni naguixhe ique. Ti tiempu despué yeguni predicárcabe sti guidxi. Raqué bidxaagalúcabe caadxi guendanagana casi guiziidicabe sti diidxaʼ o guiaacabe sti cultura o clima. Peru ni gucané laacabe nga guni orárcabe ne gápacabe confianza Jiobá. ¿Xi riníʼ íquecabe de guiráʼ ca iza ni huayuni servírcabe Jiobá yaʼ? John ná: «Runeʼ sentir laani nga dxiiñaʼ jma galán ni huayuneʼ. Maʼ binebiaʼyaʼ chaahueʼ Jiobá, ne para naa la? nácabe casi ti binni ni nadxii xiiñiʼ. Yanna huaxa rieneʼ ca diidxaʼ ni zeeda lu Santiago 4:8, ra ná: “Laidxiña gaxha de Dios, ne laa zadxiña gaxha de laatu”. Yanna huaxa maʼ nabaneʼ nayecheʼ ne maʼ napa guendanabani stinneʼ sentidu».

16. ¿Ximodo huaquiiñeʼ stale hermanu libertad ni nápacaʼ?

16 Nuu xcaadxi hermanu runi xhiiñaʼ Jiobá de tiempu completu pur ti tiempu si. Peru stale tu raca ofrecer para gacané ra cabí lugar para gaca adorar Jiobá lu guidubi Guidxilayú. Guzéʼtenu ti ejemplu, biaʼ 27,000 hermanu biʼniʼ dxiiñaʼ dxi gurí central mundial, ndaaniʼ guidxi Warwick (Nueva York). Nuu de laacabe biʼniʼ dxiiñaʼ raqué chupa semana, xcaadxi chupa chonna beeu ne xcaadxi ti iza o jma. Stale de laacabe bisaanacabe stale cosa para yeguni servírcabe raqué. Guirácabe gudíxhecabe ti ejemplu galán de ximodo iquiiñenu libertad ni maʼ bidii Jiobá laanu para gusisácanu ne gúninu ni ná.

17. Cani riquiiñeʼ libertad ni maʼ bidii Dios laa jneza, ¿xi ndaayaʼ zacaacaʼ despué?

17 Rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ bidii lugar gunibiaʼnu laa ne riéchenu de iquiiñenu libertad ni rudiibe laanu para guni adorarnu laabe. Nga runi, pur ca decisión ni guicaanu caquiiñeʼ gusihuínninu rusisácanu libertad ni maʼ bidiibe laanu. Lugar de iquiiñenu libertad ni nápanu riʼ modo tiisi la? iquiiñenu ni para gúninu ni ná Jiobá. Pa gúninu ni, zanda guicaanu guiráʼ ca ndaayaʼ ni biʼniʼ prometerbe ora guniʼbe zalá guiráʼ ni bizaʼbe de «lu ná enda nayuudxuʼ, ti ibigueta aca ni galán, ne ma iquiiñe pe ni para laabe» (Romanos 8:21).