Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo zanda gácanu libre

Ximodo zanda gácanu libre

«Pa guni Xiiñiʼ Dios laatu libre la? dxandipeʼ zácatu libre» (JUAN 8:36TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 32 NE 52

1, 2. a) ¿Xi runi stale binni para gapa jma libertad? b) ¿Xi guendanagana ridxaagalúcabe yaʼ?

TIEMPU riʼ nabé rinabaʼ binni gaca libre ne guisaca biaʼca risaca xcaadxi. Stale binni ruyubi modo cadi guquiichinácabe laacaʼ, cadi gúnicabe menu laacaʼ ne gusaana de gácacaʼ pobre. Ne xcaadxi rinabaʼ gapa libertad para guiníʼ ni riníʼ ique, guni ni racalaʼdxiʼ ne guibani modo gapa gana. Guiráʼ binni nga racalaʼdxiʼ gapa libertad.

2 Para ganda gapa binni libertad la? raca organizarcaʼ para gucaalucaʼ tuuxa, ruteegucaʼ neza o rúnicaʼ marcha ne dede ridíndecaʼ. Peru lugar de gápacabe jma libertad la? laga racanácabe ne dede nuu biaje nuu de laacabe rati. Nga runi, biaʼsi nga ca diidxaʼ bicaa rey Salomón ora guníʼ binni runi mandar binni para gacaná (Ecl. 8:9).

3. ¿Xi zanda gúninu para guibáninu nayecheʼ?

3 Discípulo Santiago guníʼ xii nga ni caquiiñeʼ binni para guibani nayecheʼ. Guniʼbe zabáninu nayecheʼ «pa iziʼdi chaahui nu ley [...] ni jma risaca, ne izaalaʼdxi nu guni nu ni na ni» (Sant. 1:25). Jiobá gudixhe ley riʼ, nga runi laasibe nga nánnabe xii nga ni caquiiñenu para guibáninu nayecheʼ. Bidiibe Adán ne Eva ni caquiiñecaʼ para guibánicaʼ nayecheʼ, ne bidiibe laacaʼ libertad.

DXI GUCA BINNI LIBRE

4. ¿Xi clase libertad gupa Adán ne Eva? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

4 Primé ne guiropa capítulo stiʼ Génesis cusiidiʼ ni laanu qué ñuu guendapobre, guirutiʼ nidxibi ne guirutiʼ nuquiichináʼ binni ndaaniʼ Paraísu que. Gupa Adán ne Eva stale libertad ni ñuulaʼdxiʼ stale binni ñapa tiempu riʼ. Qué ñuucabe xizaa pur ni gócabe, pur dxiiñaʼ, pur guendahuará o guendaguti (Gén. 1:27-29; 2:8, 9, 15). Peru ¿ñee dxandipeʼ gúcacabe libre la? Guidúʼyanu.

5. ¿Xi caquiiñeʼ para cueendú binni ni galán de libertad ni napa, ne xiñee maʼ gadxé ni de libertad ni runibiáʼ binni?

5 Nuu tu riníʼ gapa tuuxa libertad nga guni guiráʼ ni racalaʼdxiʼ sin guiníʼ ique xi guendanagana gapa despué. The World Book Encyclopedia ná, libertad ca nga «capacidad ni napa binni para guicaa ti decisión ne guni ni maʼ gudixhe ique». Peru laaca ruzeeteʼ ni libre binni ora qué rucueeza gobiernu laa pa jneza ni cayuni, pa naquiiñeʼ guni xiixa o napa razón para guni ni. Ndiʼ riníʼ, para ganda gaca binni libre la? naquiiñeʼ chuʼ ti límite lu guiráʼ ni guni. Ni naquiiñeʼ guinabadiidxanu yanna nga: ¿Tuu nga napa derechu para quixhe límite o guiníʼ xii nga ni jneza, ni naquiiñeʼ gaca o pa napa tuuxa razón para guni xiixa yaʼ?

6. a) ¿Xiñee Jiobá si nga napa libertad para guni guiráʼ cosa? b) ¿Xiñee maʼ gadxé libertad ni napa binni?

6 Ti cosa risaca ni naquiiñeʼ gánnanu nga Jiobá si napa libertad para guni guiráʼ cosa purtiʼ qué gápabe límite. Ne zacá ni purtiʼ laabe bizaʼbe guiráʼ ni nuu, laabe nga ni jma napa poder ne nácabe Rey stiʼ universu (1 Tim. 1:17; Apoc. 4:11). Guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ sicarú ni bicaa rey David ni zeeda lu 1 Crónicas 29:11, 12 (biindaʼ ni). Racá guniʼbe naca Jiobá ti Dios nabé risaca. Qué zanda guchaaganu libertad ni napa Jiobá ne ni napa binni guidxilayú ne cani nuu guibáʼ purtiʼ laacaʼ nápacaʼ límite. Cadi guiaandaʼ laanu Jiobá si nga napa derechu para quixhe límite o guiníʼ xii nga ni jneza, ni naquiiñeʼ gaca o pa napa tuuxa razón para guni xiixa. Ne nga nga ni bíʼnibe dede dxi bizaʼbe guiráʼ ni nuu.

7. Bizeeteʼ caadxi límite ni nápanu ni racané para guibáninu nayecheʼ.

7 Dxi nacubi guyáʼ Adán ne Eva gúpacaʼ stale libertad, peru gudixhe Jiobá límite para laacabe. Caadxi de ca límite ca normal guca cani para laacabe purtiʼ napa xidé gúnicabe ni. Guzéʼtenu ti ejemplu, para guibánicabe naquiiñeʼ guicaacabe bi, gócabe ne gásicabe. Peru ¿ñee guníʼ íquecabe qué zápacabe libertad pa gúnicabe guiráʼ ndiʼ la? Coʼ, purtiʼ Jiobá peʼ biyubi modo guni sentírcabe nayecheʼ neca gúnicabe ca cosa riʼ guiráʼ dxi (Sal. 104:14, 15; Ecl. 3:12, 13). De guiranu riuuláʼdxinu guicaanu bi, guidoʼno guendaró ni jma riuuláʼdxinu o guiásanu despué de maʼ biziiládxinu, ne guirutiʼ runi obligar laanu gúninu ca cosa riʼ, ni dxandíʼ nga de guiranu riuuláʼdxinu gúninu cani, cásica biʼniʼ Adán ne Eva ni.

8. ¿Xi mandatu bidii Jiobá Adán ne Eva, ne xiñee?

8 Gudxi Jiobá Adán ne Eva gápacaʼ xiiñicaʼ ne gápacaʼ Guidxilayú riʼ (Gén. 1:28). Peru ¿ñee bicueeza mandatu riʼ laacabe gúnicabe ni racaláʼdxicabe la? Coʼ. Purtiʼ bidii ni oportunidad binni guidxilayú gacané para gaca ni gudixhe ique Jiobá, gaca Guidxilayú riʼ ti paraísu ra guibani binni sin gatiʼ (Is. 45:18). Tiempu riʼ, ca binni ni ricaa decisión de cadi guichaganáʼ ne ca guendaxheelaʼ ni maʼ gudixhe ique cadi gapa xiiñiʼ cadi cucheecaʼ ne ni maʼ gudixhe Dios. Peru stale tu laa, richaganáʼ ne rapa xiiñiʼ neca nánnacaʼ zápacaʼ guendanagana pur laani (1 Cor. 7:36-38). ¿Xiñee rúnicabe ni yaʼ? Purtiʼ neca nánnacabe zadxaagalúcabe guendanagana pur laani racané ni para guibani binni nayecheʼ (Sal. 127:3). Casi maʼ bidúʼyanu, ñanda nibani Adán ne Eva galán lu guendaxheelaʼ sticaʼ, ne ñuucabe tobi si né ca xiiñicabe sin ñáticabe.

XIMODO BINITI BINNI LIBERTAD STIʼ

9. ¿Xiñee cadi nagana mandatu ni bidii Dios ni zeeda lu Génesis 2:17?

9 Bidii Jiobá Adán ne Eva sti mandatu, ne bisiénebe laacaʼ xi zazaacacaʼ pa qué guzuubacaʼ stiidxabe, sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Cuananaxhi stiʼ yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza, cadi naquiiñeʼ goloʼ ni, purtiʼ dxi goloʼ ni, dxandipeʼ zátiluʼ» (Gén. 2:17). ¿Ñee nagana ni gunabaʼ Dios laacabe la? ¿Ñee zuníticabe libertad stícabe pa gúnicabe ni la? Coʼ. Caadxi hombre ni rusiene de Biblia riniʼcaʼ jneza ngue ni gunabaʼ Dios laacabe que. Guzéʼtenu ti ejemplu, tobi de ca hombre riʼ guníʼ Génesis 2:16, 17 rusiidiʼ cani laanu «Dios si nga nanna xii nga ni jneza ne ni cadi jneza para ti binni. Para guni binni “ni jneza” la? caquiiñeʼ gapa confianza ne guzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Pa qué gúnicabe ni la? stúbicabe caquiiñeʼ cuícabe xii nga ni jneza ne ni cadi jneza». Ne ndiʼ nga ti cosa ni qué zanda gúnicabe stúbicabe.

Pur decisión ni gucuaa Adán ne Eva nuu stale guendanagana. (Biiyaʼ párrafo 9 hasta 12).

10. ¿Xiñee gadxé nga cuí ti binni xi guni ne gadxé nga gapa derechu para guiníʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza?

10 Yanna riʼ, stale binni riníʼ bicueeza Jiobá Adán para cadi guni ni racalaʼdxiʼ. Peru cadi dxandíʼ ni. Purtiʼ cadi ngueca nga gapa tobi derechu para cuí xi guni que gapa derechu de guiníʼ xii nga ni jneza ne xii nga ni cadi jneza. Nga runi, gupa Adán ne Eva libertad de cuí pa zuzuubacaʼ stiidxaʼ Dios o coʼ. Peru Jiobá si nga napa derechu de guiníʼ xii nga ni jneza ne xii nga ni cadi jneza. Ne laani nga zeeda gaca ni «yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza» ni guyuu ndaaniʼ jardín stiʼ Edén (Gén. 2:9). Caquiiñeʼ gánnanu cadi guiráʼ diʼ ora zánnanu xi guizaaca pur ca decisión ni guicaanu ne qué zanda gánnanu pa zacané cani laanu. Nga runi, zándaca gacananu o guizaacanu xiixa desgracia ora guicaanu ti decisión ni rábinu jneza (Prov. 14:12). Ne rizaacanu ni purtiʼ nuu cosa ni qué randa runi binni guidxilayú. Nga runi, né mandatu ni bidii Jiobá Adán ne Eva bisiidibe laacaʼ caquiiñeʼ guzuubacaʼ stiidxabe para gácacaʼ libre. ¿Xi decisión gucuaacabe yaʼ?

11, 12. ¿Xiñee gupa Adán ne Eva guendanagana pur decisión ni gucuaacaʼ? Bizeeteʼ ti ejemplu.

11 Triste guininu ni, peru bidxiideche Adán ne Eva Jiobá. Biaba Eva lu trampa stiʼ Binidxabaʼ ora gudxi laabe: «Zaxeleʼ lutu dxi goto cuananaxhi stini ne zácatu casi Dios ne zánnatu xii nga jneza ne ni cadi jneza» (Gén. 3:5). Peru ¿ñee dxandíʼ guca Adán ne Eva jma libre la? Coʼ. Laaca si qué nicaacabe ni biʼniʼ prometer Binidxabaʼ laacabe que. Peru qué nindaa bidiicabe cuenta cadi jneza ni bíʼnicabe ra bidxiidéchecabe Dios ne ra bíʼnicabe ni nácabe purtiʼ bedané ni guendanagana luguiácabe (Gén. 3:16-19). ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ qué nudii Jiobá libertad binni guidxilayú de guicaa decisión de guiníʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza (biindaʼ Proverbios 20:24; Jeremías 10:23).

12 Guidúʼyanu ejemplu stiʼ ti hombre ni rusá avión. Para chindabe lugar ra zebe, caquiiñeʼ chebe neza ni maca nexheʼ chebe. Laaca zanda iquiiñebe ca instrumentu ni napa avión ca para gánnabe pa ladu chebe ne guiníʼnebe ca binni runi dxiiñaʼ ra riasa avión. Yanna, pa qué niquiiñeʼ hombre riʼ guiráʼ ni zanda gacané laa ne ñé ladu ñapa gana la? zándaca nizaaca ti desgracia. Zacá nga zeeda gaca ni biʼniʼ Adán ne Eva. Qué ninácabe ñúnicabe ni gudxi Dios laacabe, ne pur ni ngue bininá pecadu ne guendaguti laacabe ne ca xiiñicabe (Rom. 5:12). Cumu ni racaláʼdxicabe nga guibánicabe modo nácabe la? biníticabe libertad stícabe.

XIMODO GÁCANU LIBRE

13, 14. ¿Xi caquiiñeʼ guni binni para gaca libre?

13 Stale binni riníʼ ique jma galán zié ni laa pa gapa jma libertad. Peru ora gastiʼ ti límite la? zeeda gaca ni ti peligru casi ti gudxíu ni guizáʼ naduxhuʼ. Dxandíʼ, nuu ventaja ora napa tuuxa libertad. Peru ¿ximodo nibani binni ndaaniʼ Guidxilayú riʼ pa qué ñuu límite lu guiráʼ cosa yaʼ? Nga runi, lu enciclopedia ni Bizéʼtenu lu párrafo 5 que ná nagana ca ley ni riguixhe cada gobiernu, purtiʼ rapa cani binni peru laaca rucueeza ni laacaʼ para gúnicaʼ caadxi cosa. Nga runi, cadi casi ziuunu zanda guiénenu ni. Guiníʼ íquenu panda ley maʼ gudixhe binni guidxilayú ne guiráʼ mil de abogadu ne juez ni nuu para gusiene ximodo chinanda binni ni ná cani.

14 Peru Jesús bisiidiʼ ti modo cadi nagana para gaca tuuxa libre. Laabe guniʼbe: «Pa qué iree chu tu de lu stiidxa la? zaca xpinne piaʼ laatu. Ne zanna tu ni dxandíʼ, ne zaladi tu ra cá tu yaga purti ma nanna tu ni» (Juan 8:31, 32). Para chinándanu ni ná conseju riʼ caquiiñeʼ gúninu chupa cosa. Primé la? guni crenu ni bisiidibe. Ne guiropa, gácanu discípulo stibe. Pa gúninu ndiʼ la? dxandipeʼ zácanu libre. ¿Ximodo yaʼ? Ne laaca guniʼruʼ Jesús ca diidxaʼ riʼ: «Irá cani ruchee né Dios la? cá ca yaga lu ná enda ruchee». Ne guniʼbe: «Pa guni Xiiñiʼ Dios laatu libre la? dxandipeʼ zácatu libre» (Juan 8:34, 36TNM).

15. Pur libertad ni biʼniʼ prometer Jesús, ¿xiñee dxandíʼ zanda gácanu libre?

15 Rihuinni dxíchica jma risaca libertad ni biʼniʼ prometer Jesús ca discípulo stiʼ que libertad ni racalaʼdxiʼ binni guidxilayú gapa tiempu riʼ. Ne ora guniʼbe ca diidxaʼ «pa guni Xiiñiʼ Dios laatu libre la? dxandipeʼ zácatu libre», caniʼbe zaxegueʼ binni guidxilayú de lu náʼ pecadu. Cadi rucaa si pecadu ca laanu gucheʼnu, sínuque laaca rucueeza ni laanu de gúninu ni jneza. Nga runi, zanda guininu canu yaga lu náʼ pecadu. Pur nga ridiʼdiʼ binni guendanagana, yuubaʼ ne rati (Rom. 6:23). Gunna apóstol Pablo xii nga gaca tobi esclavu stiʼ pecadu (biindaʼ Romanos 7:21-25). Dede ora maʼ bixéguenu de lu náʼ pecadu nga zanda gápanu libertad ni biniti Adán ne Eva.

16. ¿Pora nga dxandipeʼ zácanu libre?

16 Ora guníʼ Jesús cadi guiréʼchunu de lu stiidxaʼ la? caniʼbe caquiiñeʼ guni cumplirnu caadxi requisitu para gulabe laanu de lu náʼ pecadu. Ca xpinni Cristu ni maʼ bidiʼnu xquendanabáninu Dios, rusiáʼndanu laca laanu ne runi aceptarnu ca límite ni riguixhe Jesús para ca discípulo stiʼ (Mat. 16:24). Casi maca biʼniʼ prometer Jesús, dxandipeʼ zácanu libre ora maʼ guicaanu guiráʼ ndaayaʼ ni chiguicaa binni despué pur gutiʼ Jesús pur laanu.

17. a) ¿Xi zanda gúninu para guibáninu nayecheʼ ne gapa guendanabani stinu sentidu? b) ¿Xi zadúʼyanu lu sti tema ca?

17 Pa gúninu ni bisiidiʼ Jesús zacané ni laanu guibáninu nayecheʼ ne gapa guendanabani stinu sentidu. Ne ra gúninu ni dxandipeʼ zanda guilanu de lu náʼ pecadu ne guendaguti (biindaʼ Romanos 8:1, 2, 20, 21). Lu sti tema ca zadúʼyanu ximodo zanda iquiiñenu libertad ni nápanu para cadi gusaananu de gusisácanu Jiobá, Dios ni dxandíʼ rudii libertad.