Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Maʼ gudixhe iqueʼ cadi guireeʼ gana

Maʼ gudixhe iqueʼ cadi guireeʼ gana

«APÁ», «PAPI», «XTIUAʼ». Zacá rabi stale joven naa Betel. Ne cumu maʼ napaʼ 89 iza la? riuuladxeʼ gábicabe naa zacá. Ora rábicabe naa zacá, ruuyaʼ ni casi tobi de ca ndaayaʼ ni maʼ bidii Jiobá naa, pur maʼ bineʼ servir laabe 72 iza de tiempu completu. Ne pur experiencia ni napaʼ ra maʼ bineʼ servir Jiobá la? de guidubi ladxiduáʼ zanda gabeʼ ca joven, nuu ti premiu para laacaʼ pur dxiiñaʼ ni cayúnicaʼ pa qué guireecaʼ gana (2 Crón. 15:7).

BIXHOZEʼ, JÑAAʼ NE CA BIZANAʼ

Bixhozeʼ ne jñaaʼ bireecaʼ de Ucrania ne yendézacaʼ Canadá. Gulézacabe ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ láʼ Rossburn, provincia stiʼ Manitoba. Gupa jñaaʼ 16 xiiñiʼ, xhono hombre ne xhono gunaa, peru qué ñápacabe cuachi. Naa guleʼ de lu catorce. Guizáʼ guyuulaʼdxiʼ bixhozeʼ guʼndaʼ Biblia, guiráʼ domingu siadóʼ ruundanebe ni laadu, peru laabe guníʼ íquebe ni jma cá ique ca xaíque yuʼduʼ que nga gáxhacaʼ bueltu stiʼ binni, lugar de ñacanecaʼ laacabe. Nuu biaje rinabadiidxabe: «¿Tu gudixe Jesús pur bisiidiʼ ne biʼniʼ predicar yaʼ?». Ne riniʼbe ni para si guxídxidu.

Tapa de ca bizanaʼ ne tapa de ca bicheʼ biziidicaʼ ni dxandíʼ. Bizanaʼ ni láʼ Rose guca precursora dede dxi gutiʼ. Dxi mayaca gátibe guizáʼ guluube gana guiráʼ binni guyuu gaxha de laabe guni ni ná Stiidxaʼ Dios. Sicaríʼ guniʼbe: «Napaʼ gana guuyaʼ lii lu guidxilayú cubi ca». Dxiqué la? guca Ted, tobi de ca bicheʼ ni jma huaniisi, ti predicador ni nabé guníʼ de infiernu. Guiráʼ domingu siadóʼ runi predicarbe lu radiu, ne guiráʼ biaje rábibe ca binni ni cucaadiaga laabe que, qué zusaana de chaquiʼ ca pecador ndaaniʼ infiernu. Peru despué gúcabe ti xpinni Jiobá ni nabé bizuubaʼ diidxaʼ ne bíʼnibe xhiiñaʼ né stale gana.

BIZULUÁʼ BINEʼ SEVIR DE TIEMPU COMPLETU

Lu beeu junio iza 1944, ti dxi biguetaʼ de scuela, biiyaʼ nexheʼ ti folletu lu mexaʼ stiʼ comedor stidu ni láʼ La regeneración venidera del mundo. * Biindaʼ primé yaza stini ne despué biindaʼ stobi ne de raqué maʼ qué nusaana de ñuundaʼ ni. Ora biluxe biindaʼ guidubi ni gucuaaʼ ti decisión: guneʼ servir Jiobá cásica biʼniʼ Jesús ni.

¿Ximodo yendá folletu riʼ lu mexaʼ stidu yaʼ? Gudxi bicheʼ ni láʼ Steve naa gudiʼdiʼ chupa hombre neza ra lídxidu canagutoocaʼ libru ne folletu. Steve guníʼ: «Guziéʼ ndiʼ purtiʼ risaca ni gaayuʼ centavu». Biguetaʼ ca hombre que sti domingu que. Gúdxicabe laadu testigu stiʼ Jiobá laacabe ne riquiiñecabe Biblia para guicábicabe ca pregunta ni guni binni laacabe. Guyuuláʼdxidu ni gúdxicabe laadu que, purtiʼ maca bisiidiʼ jñaadu ne bixhózedu laadu gápadu respetu Stiidxaʼ Dios. Laaca gudxi ca hombre que laadu chigaca ti asamblea stiʼ ca Testigu ndaaniʼ guidxi Winnipeg, lugar ra nabeza bizanaʼ ni láʼ Elsie. Ngue runi guyaaʼ asamblea que.

Lu bicicleta guyaaʼ, ne bisayaʼ 320 kilómetru para yendayaʼ Winnipeg. Bianadxiéʼ ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ láʼ Kelwood, lugar ra nabeza ca Testigu ni yeganna laadu que. Laga nuaaʼ raqué la? guyaaʼ ti reunión ne raqué gunnaʼ xii nga ti congregación. Laaca biziideʼ naquiiñeʼ chigusiidiʼ ca hombre, ca gunaa ne ca joven binni de yoo pur yoo cásica biʼniʼ Jesús ni.

Ndaaniʼ guidxi Winnipeg que, biiyaʼ stobi de ca bicheʼ ni huaniisi ni láʼ Jack, laabe beedabe dede ladu guiáʼ stiʼ provincia stiʼ Ontario para chebe asamblea que. Primé dxi de asamblea que, lu ti anunciu biʼniʼ ti hermanu guníʼ ziuunisa binni. Ngue runi naa ne Jack gucuaadu decisión chúʼnisadu lu asamblea que. Gudixhe íquedu guzuludu de precursor cásipeʼ guyuʼnísadu que. Jack la? cásipeʼ biluxe asamblea que bizulú biʼniʼ de precursor. Napaʼ 16 iza dxiqué ne naquiiñeʼ guibiguetaʼ ra scuela, peru sti iza que bizuluáʼ bineʼ de precursor regular.

CANI BIZIIDEʼ DXI GUCAʼ PRECURSOR

Juntu bizuluaʼniáʼ hermanu Stan Nicolson de precursor, ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ láʼ Souris, provincia stiʼ Manitoba. Qué nindaa bidieeʼ cuenta cadi fácil nga gaca tuuxa precursor. Nuu biaje riaanadu sin bueltu, peru qué rusaanadu de guni predicardu. Ti biaje, despué de yeguni predicardu guidubi dxi, guizáʼ maʼ candaanadu peru qué gápadu nin ti de gaayuʼ. Guizáʼ bidxagayaadu ora yendadu ra puertaʼ stidu bidúʼyadu nexheʼ ti sacu guendaró para laadu. Qué ñuu dxi ñánnadu tu yesaana ni raqué. Peru gueelaʼ que gudóʼxhidu casi roxhí ti rey. ¡Guizáʼ galán ni guleendudu, purtiʼ qué nireʼdu gana! Ra binduxe beeu que jmaruʼ si nanaaʼ.

Chupa chonna beeu despué biʼniʼ asigárcabe laadu ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ láʼ Gilbert Plains, ti lugar ni nuu 240 kilómetru ladu guiaʼ stiʼ Souris. Dxiqué la? cada congregación gupa ti cuadru lu plataforma ra ricá ca datu de predicación ni raca cada beeu. Rietenalaʼdxeʼ ti biaje huaxiéʼ hora biʼniʼ ca hermanu que lu ti beeu, ngue runi bidieeʼ ti discursu para gabeʼ laacabe naquiiñeʼ gúnicabe stipa pur gúnicabe jma. Biluxe si reunión que bidxiña ti precursora ni maʼ nagola ra nuaaʼ, cadi hermanu xheelabe, dede daʼ nisa lube gúdxibe naa: «Bineʼ stipa, peru qué ñanda diʼ ñuneʼ jma». Ora gúdxibe naa zaqué laaca biinaʼ ne gunabaʼ laabe guni perdonarbe naa.

Ti joven la? zanda guni o guiníʼ xiixa sin guiníʼ ique, ne despué gaca arrepentir de ni biʼniʼ. Ngapeʼ nga ni bizaacaʼ. Peru bidieeʼ cuenta ni jma jneza nga guiziideʼ de ca error stinneʼ, lugar de guireeʼ gana. Pa qué gusaanaluʼ de guni servirluʼ Jiobá ne guzuubaluʼ stiidxabe la? zacaaluʼ stale ndaayaʼ.

DXI GUZANÁNDACABE CA HERMANU NDAANI GUIDXI QUEBEC

Dxi napaʼ 21 iza, gupaʼ privilegiu de chaaʼ clase 14 stiʼ Scuela stiʼ Galaad, ne gucaʼ graduar lu beeu febrero iza 1950. Biaʼ 25 de cani guyé clase que biʼniʼ asignarcabe laacaʼ Quebec, provincia stiʼ Canadá, ti lugar ra riníʼcabe francés, naa laaca raqué biseendacabe naa. Guizáʼ feu modo guzanándacabe ca Testigu lugar riʼ. Biseendacabe naa Val-dʼOr, guidxihuiiniʼ riʼ napa ni mina de oro. Ti dxi guyuudu yeguni predicardu ti guidxihuiiniʼ ni nuu gaxha de Val-Senneville. Gudxi sacerdote de guidxi que laadu pa qué guireʼdu de raqué la? zaguiñe laadu. Bineʼ demandar sacerdote que pur ni gudxi laadu que, ngue runi gudíxebe ti multa. *

Zaqué ne xcaadxi modo «Guzanandacabe ca hermanu ndaaniʼ guidxi Quebec». Jma de chonna gayuaa iza biʼniʼ mandar Iglesia Católica provincia stiʼ Quebec, ngue runi bicaalú ca sacerdote ne ca políticu de guidxi que ca testigu stiʼ Jiobá. Guizáʼ nagana guca tiempu que. Neca huaxieʼdu peru qué nireʼdu gana. Ca binni nabeza Quebec ni nayá ladxidóʼ la? guyuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ Stiidxaʼ Dios, ne gupaʼ privilegiu de guneʼ estudiarniáʼ caadxi binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de lu Biblia. Bisiideʼ chii binni de lu Biblia ndaaniʼ ti familia si, ne guirácabe biʼniʼ servírcabe Jiobá. Cumu gúpacabe valor bisaanacabe Iglesia Católica la? guluucabe gana xcaadxi guni zaqueca. Qué nusaana de ñuni predicardu, ne ra gudiʼdiʼ tiempu la? biʼniʼ ganardu.

GUCA CAPACITAR CAADXI HERMANU LU IDIOMA STICAʼ

Lu iza 1956 biʼniʼ asignarcabe naa Haití. Stale de ca misioneru ni cayuni servir raqué guca nagana para laacaʼ guiziidicaʼ francés. Peru neca zaqué bicaadiaga ca binni que laadu. Ti misioneru láʼ Stanley Boggus guníʼ: «Bidxagayaadu ora bidúʼyadu cayacané ca binni que laadu para ganda guinidu xiixa lu stiidxacaʼ». Cumu maca biziideʼ diidxaʼ francés Quebec la? gunda biene ca binni que. Peru qué nindaa bidiʼdu cuenta jma stale de ca hermanu de guidxi riʼ riniʼcaʼ criollo haitiano. Ngue runi pa racaláʼdxidu gacanedu laacabe la? caquiiñeʼ guizíʼdidu diidxaʼ ni riníʼcabe lugar que. Bizíʼdidu diidxaʼ que ne guleendudu stale cosa galán.

Para ganda gacanedu ca hermanu que la? bidii Grupu ni Zaniruʼ laadu permisu para guni traducirdu Torre stiʼ ni rapa ne xcaadxi publicación lu diidxaʼ criollo haitiano. Ne pur ngue la? guizáʼ nagueenda bidale asistencia lu ca reunión que ndaaniʼ guidxi riʼ. Lu iza 1950 guyuu 99 publicador Haití. Peru lu iza 1960 maʼ nuu jma de 800. Ne dxiqué nga biʼniʼ invitarcabe naa Betel. Lu iza 1961 gupaʼ privilegiu de gacaʼ instructor stiʼ Escuela del Ministerio del Reino. Biʼniʼ capacitardu 40 ancianu ne precursor especial. Lu asamblea ni guca lu beeu enero iza 1962, guluʼdu gana ca hermanu ni runi cumplir né ca requisitu para gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá, ne pur nga guca nombrar caadxi de laacaʼ precursor especial. Biáʼsipeʼ tiempu guca ni, purtiʼ para tiempu riʼ maʼ chigucaalúcabe ca hermanu riʼ.

Biluxe si asamblea ni guca 23 de enero iza 1962 que, beeda puliciá ra sucursal stiʼ Haití. Ne gunaazecaʼ naa ne ti misioneru ni láʼ Andrew DʼAmico, ne gúxhacabe laadu ca revista ¡Desperdad! ni biree 8 de enero iza 1962 (lu diidxaʼ francés) ne zinécabe cani. Lu ti artículo stiʼ revista que zeeda ni cá lu caadxi periódicu ni biree lu diidxaʼ francés ni caníʼ runi practicarcabe vudú ndaaniʼ guidxi Haití. Nuu tu laa qué ñuulaʼdxiʼ ni cá lu revista que, ne guniʼcaʼ laadu bicaʼdu ni ra sucursal que. Ngue runi ti semana despué la? guládxicabe ca misioneru que de guidxi que. * Peru ca hermanu de guidxi Haití qué nusaana de ñúnicaʼ dxiiñaʼ que, purtiʼ gucané capacitación ni gucuaacabe que laacabe para gúnicabe xhiiñacabe jneza. Riecheʼ stale ora guietenaladxeʼ pabiáʼ biʼniʼ huantárcabe ne pabiáʼ biniisicabe en sentidu espiritual. Yanna riʼ, maʼ nápacabe Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras lu diidxaʼ criollo haitiano, ti cosa nabé nagana bíʼyacabe dxiqué.

GUCANIÁʼ LU CONTRUCCIÓN NDAANIʼ GUIDXI REPÚBLICA CENTROAFRICANA

Despué de bineʼ servir ndaaniʼ guidxi Haití, biseendacabe naa de misioneru República Centroafricana. Gudiʼdiʼ si tiempu, bineʼ servir de superintendente viajante ne despué gucaʼ superintendente de sucursal.

Tiempu que la? stale de ca Yoo stiʼ Reinu nabé sencillo modo gurí cani. Biziideʼ guchuuguáʼ guixi ne biquiiñeʼ ni para guzayaʼ ique yoo. Ca binni ni biʼyaʼ naa cayuneʼ dxiiñaʼ riʼ guizáʼ bidxagayaacaʼ. Ora biʼyaʼ ca hermanu ni cayuneʼ que la? jmaruʼ si guluu ni gana laacaʼ para gacanecaʼ lu construcción ne ra cayaca chaahuiʼ ca Yoo stiʼ Reinu. Guizáʼ biʼniʼ burla ca xaíque yuʼduʼ que laadu, purtiʼ laacaʼ de lámina ique yuʼduʼ sticaʼ ne laadu guixi dxiʼbaʼ ique Yoo stiʼ Reinu stidu. Peru qué nibee ngue gana laadu, purtiʼ qué nusaana de ñuudu ra Yoo stiʼ Reinu que neca guixi dxiʼbaʼ ique ni. Dxi guca ti tormenta ndaaniʼ guidxi Bangui, capital stiʼ República Centroafricana, bisaanacabe de ñuni búrlacabe laadu, purtiʼ guxha bi que lámina ique yuʼduʼ stícabe ne bisaʼbiʼ ni ndaaniʼ calle principal stiʼ guidxi que. Peru ique ca Yoo stiʼ Reinu que, neca de guixi cani, gastiʼ qué ñaca cani. Para ganda guidúʼyadu ximodo cayaca xhiiñaʼ Reinu lugar que la? lu gaayuʼ beeu si bicuidu ti sucursal ne ti yoo para ca misioneru ni nuu lugar que. *

BICHANAʼYAʼ TI GUNAA NI NABÉ NACHAʼHUIʼ

Dxi bichaganadu

Lu iza 1976 bicueezacabe dxiiñaʼ ni cayaca República Centroanfricana, ngue runi biseendacabe naa Yamena, capital stiʼ guidxi Chad. Galán nga binebiaʼyaʼ Happy raqué, ti precursora especial de Camerún ni nabé riuulaʼdxiʼ guni xhiiñaʼ Jiobá. Bichaganadu 1 de abril iza 1978. Ni triste nga lu beeu que bizulú ti guerra civil lugar que, ngue runi bixóʼñedu ne guyuudu laadu gueteʼ stiʼ guidxi que, cásica biʼniʼ stale binni. Biluxe si guerra que la? biguétadu ra lídxidu, peru ora yendadu bidúʼyadu maʼ bíʼnicabe ni ti cuartel ra nuu puru soldadu. Cadi biniti si ca publicación stidu, sínuque laaca biniti vestidu de novia stiʼ Happy ne ca regalu ni bidiicabe laadu dxi bichaganadu. Peru qué nireʼdu gana. Purtiʼ nuudu juntu ne guizáʼ maʼ racaláʼdxidu gúnidu xhiiñaʼ Jiobá.

Chupa chonna iza despué, maʼ bidiicabe lugar gaca xhiiñaʼ Dios ndaaniʼ guidxi República Centroafricana. Biguétadu raqué ne gúcadu superintendente de circuito. Gulézadu ndaaniʼ ti carru casi ti combi. Gúpadu ti barril ni ridaa nisa ndaaniʼ, riné ni biaʼsi 200 litru nisa ne gúpadu ti refrigerador ne ti estufa de gas. Nabé nagana guca para laadu guni viajardu. Ti biaje la? gudídidu biaʼsi 117 lugar ra runi revisar ca puliciá ni ziné binni.

Nandáʼ lugar que, nuu biaje dede rindadu 50 gradu. Nuu tiru raca nagana para laadu guidxéladu nisa para cani chichuunisa ra asamblea. Ngue runi rindaa ca hermanu ndaaniʼ guiiguʼ que para cueecaʼ nisa purtiʼ gastiʼ nisa ndaaniʼ ni, ne zaqué chaahuidugá ribeecabe nisa para ca binni ni chichuunisa, ne riuunísacaʼ ndaaniʼ ti barril.

BIʼNIʼ SERVIRDU NDAANIʼ XCAADXI GUIDXI STIʼ ÁFRICA

Lu iza 1980, biseendacabe laadu Nigeria, ne chupa iza arondaʼ gucanedu para guyuu listu guiráʼ ni caquiiñeʼ para cuí ti sucursal. Guzíʼ ca hermanu que ti almacén de chupa pisu, peru napa xidé guchiadu ni para chinedu ni lu ti layú ni nápadu ne guni armardu ni raqué. Ti siadóʼ guyaaʼ yegacaniáʼ laacabe ne gudxiʼbaʼ ti lugar guizáʼ nasoo stini, ne bieeteʼ de raqué biaʼ galaa dxi ladu ca gudxiʼbaʼ. Peru cumu guca desarmar laadu zeedayeteʼ que la? bidubi ra zizayaʼ ne biabaʼ. Ruluíʼ nabé gucanaʼyaʼ, peru despué de biree radiografía stinneʼ ne guca ti examen médicu la? gudxi doctor que Happy: «Cadi guidxíbiluʼ. Biruuguʼ si caadxi tendón xpéchube zándaca lu ti semana maʼ ziuube jma galán».

Dxi ziuudu ti asamblea ndaaniʼ ti «transporte público»

lu iza 1986 guyuudu Costa de Marfil, raqué bineʼ servir de superintendente viajante. Circuito que rugaanda ni dede ndaaniʼ ca congregación ni nuu Burkina Faso. Qué nuxuiʼluáʼ pa nindézadu raqué despué.

Dxi gúcadu superintendente de circuito, gulézadu ndaaniʼ ti carru casi ti combi.

Lu iza 2003, despué de cuarenta y siete iza, naa ne Happy biguetadu Canadá para guni servirdu Betel. Neca lu ca documentu stidu ná de Canadá laadu, peru ladxidoʼdoʼ ná de África laadu.

Cudieeʼ estudiu de lu Biblia ndaaniʼ guidxi Burkina Faso.

Ngue runi, lu iza 2007, dxi napaʼ 79 iza, biguétadu África. Biseendacabe laadu Burkina Faso, raqué bineʼ servir de Comité de País. Despué guca oficina que ti oficina remota de traducción, ne sucursal stiʼ Benín biʼyaʼ dxiiñaʼ ni guca raqué. Lu beeu agosto iza 2013, biseendacabe laadu Betel ni nuu Benín.

Naa ne Happy, dxi biʼniʼ servirdu ndaaniʼ sucursal stiʼ Benín.

Neca maʼ qué randa runeʼ stale dxiiñaʼ casi dxiqué la? runeʼ sentir nayecheʼ ora runeʼ predicar. Lu chonna iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca guizáʼ nayecheʼ bineʼ sentir purtiʼ biiyaʼ guyuunisa chupa de ca estudiante stinneʼ, Gédéon ne Frégis, chupa hermanu ni runi xhiiñaʼ Jiobá né stale gana, rudieeʼ xquíxepeʼ ca ancianu ne xheelaʼ purtiʼ gucanecaʼ naa.

Últimu la? naa ne Happy biʼniʼ asignarcabe laadu ra sucursal stiʼ Sudáfrica, guizáʼ nadxii familia Betel laadu ne rápacaʼ laadu. Né Sudáfrica la? rizaa gadxe guidxi stiʼ África ra maʼ bineʼ servir. Lu beeu octubre iza 2017, gucuaadu stiʼ ndaayaʼ guizáʼ naroʼbaʼ. Biʼniʼ invitárcabe laadu dedicación stiʼ sede mundial ni nuu Warwick (Nueva York). Qué ziuu dxi guiaandaʼ ni laadu.

Lu Anuario 1994 lu yaza 225 ná: «Guiráʼ cani maʼ ziné stale iza de cayuni dxiiñaʼ riʼ ne cadi caree gana, rábidu laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: “Lagaca nadipaʼ ne cadi guireetu gana, purtiʼ nuu ti premiu para laatu pur dxiiñaʼ cayúnitu”» (2 Crón. 15:7). Naa ne Happy maʼ gudixhe íquedu gúnidu ni ná ca diidxaʼ ca ne riguʼdu gana xcaadxi guni zacá.

^ párrafo 9 Ni gulee ca testigu stiʼ Jiobá lu 1944. Maʼ qué riree ni yanna.

^ párrafo 18 Biiyaʼ tema ni láʼ “Sacerdote de Quebec hallado culpable por ataque contra testigos de Jehová”, ni biree lu revista ¡Despertad! 8 de enero iza 1954, yaza 3 ne 4.

^ párrafo 23 Zanda gúʼndaluʼ jma de ni bizaaca riʼ lu Anuario de los testigos de Jehová 1994, yaza 148 hasta 150.

^ párrafo 26 Biiyaʼ tema ni láʼ “Edificando sobre cimientos sólidos”, ni biree lu revista ¡Despertad! 8 de agosto iza 1966, yaza 27.