Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee naquiiñeʼ guni crenu guiráʼ ni gábicabe laanu la?

¿Ñee naquiiñeʼ guni crenu guiráʼ ni gábicabe laanu la?

«Ora guicabi tuuxa xiixa cosa ante gucaadiaga la? zusihuinni nahuati ne zatuilú» (PROV. 18:13).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sjj 126 NE sjj 95

1, 2. a) ¿Xi ti cosa nabé risaca caquiiñeʼ gúninu ne xiñee? b) ¿Xi chiguizíʼdinu lu tema riʼ?

LAANU, ca xpinni Cristu, naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu pa dxandíʼ guiráʼ ni gábicabe laanu ti ganda guicaanu decisión jneza (Prov. 3:21-23; 8:4, 5). Pa qué gúninu ni la? jma nagueenda zucaa Binidxabaʼ ne guidxilayú stiʼ laanu guchaʼnu modo riníʼ íquenu (Efes. 5:6; Col. 2:8). Peru para gánnanu pa dxandíʼ xiixa ni gábicabe laanu la? caquiiñeʼ gánnanu xipeʼ nga guca. Nga runi Proverbios 18:13 ná «ora guicabi tuuxa xiixa cosa ante gucaadiaga la? zusihuinni nahuati ne zatuilú».

2 Lu tema riʼ, zadúʼyanu xiñee raca nagana para laanu gánnanu pa dxandíʼ guiráʼ ni gábicabe laanu. Zadúʼndanu caadxi principiu ne caadxi ejemplu ni zacané laanu gánnanu pa zanda guni crenu guiráʼ ni gábicabe laanu.

CADI GUNI CRENU INTIICA NI GÁBICABE LAANU

3. ¿Xiñee caquiiñeʼ gúninu ni ná principiu ni zeeda lu Proverbios 14:15? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

3 Tiempu riʼ, guiráʼ ladu rudiicabe laanu información. Casi lu Internet, lu televisión ne lu xcaadxi mediu de comunicación la? rábicabe binni xi guiráʼ zanda guni. Stale binni ruseendaʼ correu electrónico, mensaje de texto o xiixa noticia ra nuu ca xhamigu. Peru laaca nuu binni ruseendaʼ xiixa información ni cadi dxandíʼ para si guniná o quiteʼ binni. Nga runi, naquiiñeʼ gápanu cuidadu ne guiduʼyaʼ chaahuinu xi ridúʼndanu ne xi rucaʼdiáganu. ¿Xi principiu zanda gacané laanu yaʼ? Proverbios 14:15 ná: «Tuuxa ni nahuati runi cré intiica ni gábicabe laa, peru ti binni nuu xpiaaniʼ la? riníʼ ique ante guni xiixa».

4. a) ¿Ximodo racané Filipenses 4:8, 9 laanu para cuinu xi guidúʼndanu? b) ¿Xiñee nabé risaca gápanu información biaʼsi? (Biiyaʼ recuadru ni láʼ « Ra zanda guidxélanu información ni dxandíʼ»).

4 Para ganda guicaanu decisión jneza lu xquendanabáninu la? caquiiñeʼ chuʼnu seguru biaʼsi ca información ni rudiicabe laanu. Nga runi, galán gápanu cuidadu ora guidúʼndanu xiixa (biindaʼ Filipenses 4:8, 9). Cadi gunítinu tiempu stinu lu Internet para si guidúʼyanu xiixa noticia ni cadi dxandíʼ o para guidúʼndanu xiixa correu electrónicu o mensaje de xiixa chisme. Ne cadi guiaandaʼ laanu, cadi licapeʼ naquiiñeʼ chuʼnu lu ca página stiʼ ca apóstata. Purtiʼ ni racaláʼdxicabe nga gusirácabe fe stiʼ ca xpinni Dios ne guchéndacabe laacaʼ de ni runi crecaʼ. Pa guidúʼndanu clase información riʼ, zanda gucaa cani laanu guicaanu decisión ni cadi jneza. Cadi guiníʼ íquenu qué zazaacanu gastiʼ o qué zuniná ni xquendabiaaninu ne ladxidoʼno (1 Tim. 6:20, 21).

5. ¿Xi noticia cadi jneza bicaadiaga ca israelita, ne xi bicaa ni laacabe gúnicabe?

5 Pa guni crenu xiixa noticia ni cadi dxandíʼ la? zándaca zuniná ni laanu. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi biseendaʼ Moisés doce espía para chiguuyacaʼ ximodo nuu Tierra Prometida, chii de cani guyé que bidiicaʼ ti información ni cadi biaʼsi (Núm. 13:25-33). Cumu nabé feu guiráʼ ni guníʼcabe que la? bidxibi ca israelita que ne bireecaʼ gana (Núm. 14:1-4). ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ zándaca sicaríʼ guníʼ ique caadxi de laacabe: «Pa mayoriá de ca israelita ni yeguuya lugar ca caníʼ zacá la? zándaca dxandíʼ ni xa». Nga runi qué ninácabe nucaadiágacabe Josué ne Caleb, laandacaʼ caniʼcaʼ ni dxandíʼ (Núm. 14:6-10). Lugar de ñuuyacabe pa dxandíʼ información ni binadiágacabe que ne ñápacabe confianza Jiobá la? biʼniʼ crécabe ca israelita ni bidii informe ni cadi jneza que.

6. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxagayaanu ora gunadiáganu xiixa noticia ni cadi galán de xquidxi Dios?

6 Nabé risaca gápanu cuidadu ora gunadiáganu xiixa noticia ni cadi galán de xquidxi Jiobá. Cadi guiaandaʼ laanu cuyubi si Binidxabaʼ guiníʼ mal de ca xpinni Dios (Apoc. 12:10). Nga runi gudixhená Jesús laanu ora guníʼ zuyubi ca enemigu stinu guiniʼcaʼ cosa ni cadi dxandíʼ de xquidxi Dios (Mat. 5:11). Pa guietenaláʼdxinu ni guníʼ Jesús la? qué zadxagayaanu ora gunadiáganu xiixa noticia ni huaxiéʼ galán de xquidxi Dios.

7. ¿Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu ante guséʼndanu ti correu electrónico o ti mensaje ra nuu tuuxa?

7 ¿Ñee riuuláʼdxinu guséʼndanu correu electrónico, mensaje de textu ra nuu ca xhamígunu la? Ora runadiáganu ti noticia galán o gucaʼdiáganu ti experiencia ne chuuláʼdxinu ni, ¿ñee nácanu casi ti reporteru ni riuulaʼdxiʼ gaca primé ni gudii ti noticia la? Ante guséʼndanu ti mensaje o ti correu electrónico galán guinabadiidxanu: «¿Ñee dxandíʼ información riʼ la? ¿Dxandíʼ cásipeʼ ná información riʼ nga bizaaca ni la?». Pa cadi nuunu seguru de xiixa información la? casi ñaca cudiʼnu ti información ni cadi dxandíʼ ca hermanu stinu. Nga runi, lugar de guséʼndanu ni ra nuu tuuxa la? jma galán guxhianu ni.

8. a) ¿Xi huayuni ca enemigu stinu ndaaniʼ caadxi guidxi? b) ¿Ximodo zándaca gacanenu laacabe sin gudiʼnu cuenta?

8 Sti cosa ni zándaca cuʼ laanu ra naxoo nga ora guséʼndanu xiixa correu electrónico o mensaje ni biseendacabe ra nuunu ra nuu xcaadxi binni. Ndaaniʼ caadxi guidxi qué riná gobiernu gaca xhiiñaʼ Dios. Zándaca ca enemigu stinu guiniʼcaʼ mal de xquidxi Dios para si guchíbicaʼ laanu o para gucaacaʼ laanu cadi gápanu confianza ca hermanu stinu. Guiníʼ íquenu ni bizaaca raca caadxi iza ndaaniʼ guidxi Unión Soviética. Policía secreta (ni binibiáʼcabe casi KGB) guniʼcaʼ bidxiideche caadxi hermanu ca xpinni Jiobá. * Triste guininu ni peru stale tu laa biʼniʼ cré ni guníʼcabe que ne bixélecaʼ de organización stiʼ Dios. Stale de laacabe biguetaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, peru xcaadxi la? maʼ qué lica nibiguétacaʼ, purtiʼ birá fe sticaʼ (1 Tim. 1:19). ¿Xi zanda gúninu para cadi guizaacanu ni bizaaca ca binni riʼ yaʼ? Qué chuʼ dxi guséʼndanu xiixa noticia ni cadi dxandíʼ o ni cuee gana xcaadxi. Cadi guni crenu guiráʼ ni gunadiáganu. Primeru chuʼnu seguru pa dxandíʼ ni gúdxicabe laanu.

INFORMACIÓN NI CADI BIAʼSI

9. ¿Xiñee raca nagana para laanu gánnanu pa dxandíʼ xiixa noticia?

9 ¿Xiñee raca nagana para laanu gánnanu pa dxandíʼ xiixa noticia yaʼ? Purtiʼ nuu tiru cadi biaʼsi información ni rudiicabe laanu o qué riníʼcabe ximódopeʼ bizaaca xiixa. Cadi guiaandaʼ laanu ne caadxi si información zanda quítecabe laanu. ¿Xi zanda gúninu para cadi quítecabe laanu yaʼ? (Efes. 4:14).

10. a) ¿Xiñee bilá nidíndesaa ca israelita? b) ¿Xi pur maʼ qué nidíndecabe?

10 Guidúʼyanu xi bizaaca guidxi Israel tiempu bibani Josué (Jos. 22:9-34). Ca israelita ni guleza ladu occidental stiʼ guiiguʼ Jordán, binadiágacaʼ bicuí ca israelita ni nabeza sti ladu que (tribu stiʼ Rubén ne tribu stiʼ Gad, ne galaa tribu stiʼ Manasés) ti altar gaxha de guiiguʼ que. Dxandíʼ ni binadiágacabe que, peru qué gánnacabe xi pur guca altar que. Pur ngue la? ca israelita ni nabeza ladu occidental que guníʼ íquecaʼ maʼ bidxiideche xcaadxi israelita que Jiobá, ngue runi guyuucabe listu para gucaalúcabe laacaʼ (biindaʼ Josué 22:9-12). Peru ante gucaalúcabe laacaʼ la? biseendacabe caadxi hombre de confianza para chiguuyacaʼ xi pur bíʼnicabe ni. Raqué gúnnacabe cadi biʼniʼ diʼ ca israelita que altar que para gúnicaʼ sacrificiu sti dios, sínuque bíʼnicabe ni para ganna xcaadxi generación laaca biʼniʼ adorárcabe Jiobá. Nuunu seguru bidii ca israelita ni guleza ladu occidental que xquíxepeʼ, purtiʼ biyúbicaʼ gánnacaʼ xipeʼ bizaaca ne qué ñuuticaʼ ca bíʼchicaʼ.

11. a) ¿Ximodo bininá David Mefibóset? b) ¿Xii nga ni jma jneza ñuni David yaʼ?

11 Guiranu zanda gacananu pa guiníʼcabe xiixa información ni cadi dxandíʼ de laanu. Guidúʼyanu xi bizaaca rey David ne Mefibóset. Guca David nachaʼhuiʼ né laabe ne bidxiguetaʼ laabe layú stiʼ Saúl, bixhozebiidabe (2 Sam. 9:6, 7). Peru gudiʼdiʼ si ti tiempu gúdxicabe laabe xiixa ni cadi dxandíʼ de Mefibóset. Qué nuyubi David ñanna pa dxandíʼ ni gúdxicabe laa, ngue runi gúxhabe Mefibóset guiráʼ ni bidiibe laa (2 Sam. 16:1-4). Óraruʼ guniʼné David Mefibóset bidii cuenta cadi jneza ni biʼniʼ que ne bidxiguetaʼ laabe caadxi de ca layú ni guxha laabe (2 Sam. 19:24-29). Pa nuyubi David ñanna xi bizaaca ante nicaa decisión la? qué ñáxhabe Mefibóset ni bidiibe laa.

12, 13. a) ¿Xi biʼniʼ Jesús ora guníʼcabe ni cadi dxandíʼ de laa? b) ¿Xi zanda gúninu pa guiníʼ tuuxa xiixa cosa ni cadi dxandíʼ de laanu?

12 Yanna, ¿xi zanda gúninu pa ugaanicabe donda íquenu de xiixa cosa ni cadi dxandíʼ yaʼ? Ngapeʼ nga ni bizaaca Jesús ne Juan Bautista (biindaʼ Mateo 11:18, 19). ¿Xi biʼniʼ Jesús yaʼ? Lugar de niquiiñebe stale tiempu para nusiénebe cadi dxandíʼ guiráʼ ni caníʼcabe de laabe la? guluube gana ca binni que gúʼyacaʼ ni rúnibe ne ni rusiidibe. Ne laapebe guniʼbe, «pur ni runi binni rihuinni tu laa».

13 Ni biʼniʼ Jesús riʼ, rusiidiʼ ni laanu ti cosa nabé risaca. Zándaca ziuu ora zaníʼ binni cosa ni cadi dxandíʼ de laanu ne pur nga guiaananu mal. ¿Xi zanda gúninu yaʼ? Pa chuʼ tuuxa guiníʼ xiixa ni cadi dxandíʼ de laanu la? ni jma galán gúninu nga guibáninu jneza ne zacá qué zuni cré xcaadxi pa guiníʼcabe mal de laanu. Casi bidúʼyanu ca, ejemplu stiʼ Jesús rusiidiʼ ni laanu pa guibáninu casi naquiiñeʼ guibani ti xpinni Cristu, guirutiʼ zuni cré pa guiníʼcabe xiixa ni cadi dxandíʼ de laanu.

¿XI RINÍʼ ÍQUENU DE LAANU?

14, 15. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ gápanu confianza laca laanu?

14 Sti razón xi pur raca nagana para laanu gánnanu pa dxandíʼ ni cayábicabe laanu nga purtiʼ nácanu imperfectu. Zándaca maʼ stale iza de cayúninu ni ná Jiobá ne riníʼ ique chaahuinu xiixa cosa para guicaanu ti decisión. Ne pur nga stale tu laa guizáʼ runi respetar laanu. Peru, ¿ñee zanda gaca ni ti trampa para laanu la?

15 Zanda, pa gápanu confianza laca laanu. Ni runi sentirnu ne ni riníʼ íquenu zanda gucaa cani laanu gudxíʼbanu laca laanu. Zándaca guiníʼ íquenu ziénenu xiixa neca qué gánnanu xipeʼ bizaaca. Peru pa gúninu zacá, ziuʼnu ra naxoo. Biblia caguixhená laanu né ca diidxaʼ riʼ: «Cadi chinándaluʼ ni ná xpiaaniluʼ» (Prov. 3:5, 6; 28:26).

16. Lu ejemplu ni bizéʼtenu riʼ, ¿xi bizaaca ra ti restaurante ne xi guníʼ ique Tomás nagueendaca?

16 ¿Ximodo zanda guizaaca nga yaʼ? Guxuíʼlunu nuu ti ancianu ni láʼ Tomás ra ti restaurante. Guizáʼ bidxagayaabe ora bíʼyabe sti ancianu lá Juan cayoxhiné ti gunaa ni cadi xheelaʼ. Nayecheʼ rihuínnicabe, cuxídxicabe dede caguiidxicabe. Caníʼ ique Tomás napa Juan jnadxii, ngue runi guni íquebe: «¿Ñee zaca divorciarbe la? ¿Xi guizaacaxa de ca xiiñibe yaʼ?». Guizáʼ nuu Tomás xizaa pur ni cayuuyaʼ que, purtiʼ cadi ngue diʼ nga primé biaje guidxagalube ti situación zacá. Zándaca stale de laanu ñuni sentirnu casi biʼniʼ sentir Tomás.

17. a) ¿Xi gunna Tomás? b) ¿Xi rizíʼdinu de ejemplu riʼ?

17 Peru ¿ñee napa Tomás stale información para guiníʼ ique napa Juan jnadxii la? Gueelaʼ queca guníʼnebe Juan, gúnnabe bizaʼnaʼ Juan gunaa que ne maʼ raca stale iza de qué huayuuyaʼ Juan bizaʼnaʼ. Cumu nuu bizaʼnaʼ Juan de visita ne qué zandaa ndaaniʼ guidxi que la? biʼniʼ invitar laabe para chitoxhícabe, peru qué ñanda ñé xheelaʼ Juan. Guizáʼ galán biʼniʼ sentir Tomás ora gunna bizáʼnacabe, peru ni jma galán nga caʼruʼ gábibe ni guirutiʼ. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu riʼ laanu yaʼ? Ni rusiidiʼ ni laanu nga ante guininu o guiníʼ íquenu sti cosa, caquiiñeʼ chuʼnu seguru de laani, gastiʼ naca pa maʼ napa iza de nácanu xpinni Jiobá.

18. Pa qué riéʼgunu tuuxa hermanu, ¿xi zucaa ni laanu guiníʼ íquenu?

18 Pa huaxiéʼ riéʼgunu tuuxa hermanu la? zaca nagana para laanu guidúʼyanu xipeʼ bizaaca. Pa jma guicá íquenu problema ni nápanu né laabe la? zucaa ni laanu guiníʼ íquenu mal de laabe. Ne zándaca ora gunadiáganu xiixa cosa ni cadi galán de laabe nagueendaca zuni crenu ni. Ndiʼ rusiidiʼ laanu pa gápanu xiana tuuxa hermanu zándaca guiníʼ íquenu mal de laa (1 Tim. 6:4, 5). Para cadi gúninu ni bizéʼtenu riʼ la? cadi naquiiñeʼ gudiʼnu lugar chuʼ envidia nin xiana ndaaniʼ ladxidoʼno (biindaʼ Colosenses 3:12-14).

RAPA CA PRINCIPIU ZEEDA LU BIBLIA LAANU

19, 20. a) ¿Xi principiu zeeda lu Biblia zacané laanu para guiduʼyaʼ chaahuinu pa dxandíʼ guiráʼ ni gábicabe laanu? b) ¿Xi zazíʼdinu lu sti tema ca?

19 Lu tema riʼ maʼ bidúʼyanu xi chonna cosa rucueeza para cadi gánnanu ximódopeʼ bizaaca xiixa o gánnanu pa dxandíʼ xiixa información. Primé, cadi biaʼsi guiráʼ información ni rudiicabe laanu. Guiropa, stale de ca información ca cadi dxandíʼ cani. Ne guionna, nácanu binni imperfectu. ¿Xi zanda gacané laanu yaʼ? Maʼ bizíʼdinu naquiiñeʼ chinándanu ca principiu ni zeeda lu Biblia. Tobi de ca principiu ca ná ora guiníʼ tuuxa de xiixa ante ganna chaahuiʼ ximódopeʼ gucaʼ ni la? zusihuinni nahuati ne zatuilú (Prov. 18:13). Sti principiu ni bizíʼdinu nga cadi guni crenu guiráʼ ni gunadiáganu ante gánnanu pa dxandíʼ ni (Prov. 14:15). Ne últimu la? neca maʼ stale iza de cayuni servirnu Jiobá cadi jneza chinándanu ni ná íquenu (Prov. 3:5, 6). Rapa ca principiu stiʼ Biblia laanu purtiʼ racané cani laanu iquiiñenu ne guyúbinu información ni jma seguru para guicaanu decisión jneza.

20 Peru nuu sti cosa ni naquiiñeʼ guidúʼyanu. ¿Xi laani yaʼ? Guni juzgarnu tuuxa pur ni ridúʼyasinu. Lu sti tema ca zadúʼyanu chonna cosa ni rucaa laanu guni juzgarnu tuuxa ne laaca zazíʼdinu xi zanda gúninu para cadi guni juzgarnu pur ni ridúʼyasinu.

^ párrafo 8 Biiyaʼ Anuario 2004, yaza 110 ne 111, ne Anuario 2008, yaza 133 hasta 135.