Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Joven, racalaʼdxiʼ Dios ni bizáʼ lii guibániluʼ nayecheʼ

Joven, racalaʼdxiʼ Dios ni bizáʼ lii guibániluʼ nayecheʼ

«Cudiibe lii stale cosa galán ni iquiiñeluʼ lu guidubi xquendanabániluʼ» (SAL. 103:5).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sjj 135 NE sjj 39

1, 2. Ora chiguicaaluʼ ti decisión ni risaca, ¿xiñee risaca gúniluʼ ni ná Dios ni bizáʼ lii? (Biiyaʼ ca foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

PA JOVEN lii la? zándaca stale tu huadii conseju lii xi zanda gúniluʼ ora maʼ huaniisiluʼ. Zándaca ca maestru stiluʼ o xcaadxi binni huayuni animar lii guni estudiarluʼ ti carrera para gápaluʼ ti dxiiñaʼ galán ne zacá guni ganarluʼ stale bueltu. Peru Jiobá cayabi lii cheluʼ lu ti neza gadxé de ca ni bizéʼtenu riʼ. Racaláʼdxibe gácaluʼ ti buen estudiante ne gúniluʼ dxiiñaʼ para guibániluʼ ora maʼ guca graduarluʼ (Col. 3:23). Peru ora chiguicaaluʼ ti decisión ni risaca para lii la? cayabibe lii chinándaluʼ ni ná ca principiu stibe. Purtiʼ zacané cani lii gudiiluʼ cuenta xi racalaʼdxiʼ Jiobá gúniluʼ yanna ra mayaca guiluxe guidxilayú riʼ (Mat. 24:14).

2 Laaca cadi guiaandaʼ lii, nanna Jiobá xi chiguizaaca lu guidxilayú riʼ ne pabiáʼ tiempu riaadxaʼ para guinitilú ni (Is. 46:10; Mat. 24:3, 36). Bietenalaʼdxiʼ, runibiáʼ chaahuibe laanu, ne nánnabe xi riuuláʼdxinu ne xi rusiecheʼ laanu, peru laaca nánnabe xi cosa riguu laanu triste. Nga runi, neca ruluíʼ biaʼsi ca conseju ni gudiicabe laanu la? cadi jneza cani pa cadi zeeda cani lu Biblia (Prov. 19:21).

GUIRUTIʼ ZANDA GUCAALÚ JIOBÁ NECA JMA NUU XPIAANIʼ

3, 4. ¿Xi bizaaca Adán ne Eva ne guiráʼ cani zá de laa pur yenándacaʼ ti conseju ni cadi jneza?

3 Maca xadxí nga nuu tu rudii conseju ni cadi jneza. Ne Binidxabaʼ nga primé ni bidii conseju ni cadi jneza binni. Qué nituí lube ora gúdxibe Eva ne Adán zanda guicaacaʼ decisión stúbicaʼ de xi gúnicaʼ ne xquendanabánicaʼ purtiʼ zaca si nga zabánicaʼ jma nayecheʼ (Gén. 3:1-6). Biʼniʼ Binidxabaʼ ni purtiʼ cuyubi puru para laasi. Ne gucaláʼdxibe ñuni adorar ne ñuni ca xiiñiʼ Adán ne Eva ni nabe lugar de ñuni adorarcaʼ Jiobá. Peru ¿xi biʼniʼ Binidxabaʼ pur Adán ne Eva para guni merecerbe ni yaʼ? Gastiʼ. Jiobá nga bidii laacabe guiráʼ ni nápacabe: xquendaxheelacabe, ti jardín galán ra guibánicabe ne ti cuerpu perfectu para ganda guibánicabe para siempre.

4 Triste guininu ni peru gupa Adán ne Eva stale problema pur qué nuzuubacaʼ stiidxaʼ Dios ne pur nga bisaana de gaca xhamígucaʼ Jiobá. Bizulú bióʼxhocabe ne gúticabe cásica riguunduʼ ne ribidxi ti guieʼ ora uchuugucabe laa. Cani zá de laacabe laaca gúpacaʼ problema pur pecadu bisaananécabe laacaʼ (Rom. 5:12). Neca zacá, stale binni qué riná guzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Racaláʼdxicabe guibánicabe modo nácabe (Efes. 2:1-3). Peru ca resultadu ca rusihuinni cani guirutiʼ zanda gucaalú Jiobá neca jma nuu xpiaaniʼ, ni ná ca diidxaʼ riʼ nga ora gudii tuuxa conseju ni nuu en contra de ni ná Jiobá la? cadi jneza diʼ ni (Prov. 21:30).

5. a) ¿Xi ti cosa gunna dxiichiʼ Jiobá? b) ¿Xiñee nánnanu dxandíʼ ni?

5 Peru gunna dxiichiʼ Jiobá ziuu binni dede ca joven ni zuyubi gunibiáʼ laabe ne zúnicaʼ ni nabe (Sal. 103:17, 18; 110:3). Nadxii Jiobá guiráʼ binni dede né ca joven. ¿Pa lii nga tobi de laacabe la? Nuudu seguru cayuni disfrutarluʼ de stale cosa galán ni cudii Jiobá lii ne nuuluʼ nayecheʼ (biindaʼ Salmo 103:5; Prov. 10:22). Caadxi de laacani nga alimentu espiritual, ca amigu ni dxandíʼ rannaxhii, meta ni dxandíʼ risaca ne ti libertad ni dxandíʼ.

RUDII JIOBÁ NI IQUIIÑELUʼ EN SENTIDU ESPIRITUAL

6. ¿Xiñee naquiiñeʼ guizaaláʼdxiluʼ necesidad espiritual stiluʼ ne xi guiráʼ rudii Jiobá para gápaluʼ ni iquiiñeluʼ en sentidu espiritual?

6 Maʼ gadxé binni de ca maniʼ ca purtiʼ laanu nápanu necesidad espiritual ne laacame coʼ, ne Dios si ni bizáʼ laanu rudii ni iquiiñenu en sentidu espiritual (Mat. 4:4). Ora rucaʼdiáganu ni gábibe laanu la? rápanu guendanuuxpiaaniʼ, guendariene ne ribáninu nayecheʼ. Jesús guníʼ: «Dichoso cani nanna caquiiñeʼ Dios» (Mat. 5:3TNM). Riquiiñeʼ Jiobá Stiidxaʼ ne guiráʼ clase información ni rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ para gudii guiráʼ ni iquiiñenu en sentidu espiritual (Mat. 24:45; Is. 65:13, 14).

7. Pa guicaaluʼ guiráʼ alimentu espiritual ni rudii Jiobá, ¿ximodo zacané ni lii?

7 Zacané alimentu espiritual ni rudii Jiobá para gácaluʼ ti binni nuu xpiaaniʼ ne gánnaluʼ guiníʼ íqueluʼ, pa gúniluʼ ni ná cani la? zapa cani lii de stale modo (biindaʼ Proverbios 2:10-14). Guzéʼtenu ti ejemplu, zacané cani lii gudiiluʼ cuenta cadi dxandíʼ ni riníʼ binni de Dios, nuu tu laa riníʼ cadi dxandíʼ nuu Dios o caquiiñeʼ gápaluʼ stale bueltu o stale cosa material para ganda guibániluʼ nayecheʼ. Laaca zacané ni lii gucaanaluʼ ca deseu malu ne cadi guiábaluʼ lu viciu ni guniná lii. Nga runi biʼniʼ stipa pur gápaluʼ guendabiaaniʼ ni zeeda de Dios ne guiníʼ íqueluʼ casi riníʼ íquebe. Pa guʼnuʼ ni zudiiluʼ cuenta pabiáʼ nadxii Jiobá lii ne racaláʼdxibe guibániluʼ galán (Sal. 34:8; Is. 48:17, 18).

8. a) ¿Xiñee naquiiñeʼ guidxíñaluʼ Dios yanna? b) ¿Ximodo zacané ni lii despué?

8 Maʼ cadi candaa ziaba sistema stiʼ Binidxabaʼ ne ra nuu Jiobá si nga zanda guilanu. Zaca ni nagana dede ziuu ora naquiiñeʼ guni confiarnu zudiibe laanu ni guidoʼno (Hab. 3:2, 12-19). Nga runi yanna nga naquiiñeʼ guidxíñanu Bixhózenu ni nuu guibáʼ para gaca confianza ni nápanu laabe jma naguidxi (2 Ped. 2:9). Pa guʼnuʼ zacá la? intiica si guizaaca zuni sentirluʼ casi biʼniʼ sentir David dxi guníʼ: «Nuzuhuaaʼ Jiobá nezaluáʼ guiráʼ ora. Purtiʼ nuube ladu derechu stinneʼ, qué ziuu dxi guniibi dxáchacabe naa» (Sal. 16:8).

ZUDII JIOBÁ LII XHAMÍGULUʼ NI GACANÉ LII

9. a) Casi ná Juan 6:44, ¿xi runi Jiobá? b) ¿Xiñee zanda guininu runibiaʼnu ti Testigu neca de gadxé guidxi laa?

9 Ora runibiaʼluʼ ti binni ni cadi Testigu, ¿ñee zanda guiniʼluʼ runibiáʼ chaahuiluʼ laabe la? Coʼ njaʼ. Zándaca nánnaluʼ tu labe, ximodo laabe ne xcaadxi cosa. Peru maʼ gadxé ni ora runibiaʼluʼ ti Testigu. Nánnaluʼ nadxiibe Jiobá ne biiyaʼ Dios xiixa cosa galán ndaaniʼ ladxidoʼbe nga runi gulidxi laabe para gácabe parte de guidxi stiʼ (biindaʼ Juan 6:44). Neca de gadxé guidxi laabe gadxé cultura o raza, maʼ nánnaluʼ stale cosa de laabe ne maʼ nánnabe stale cosa de lii.

Racalaʼdxiʼ Jiobá gápaluʼ xhamíguluʼ ni gacané lii ne gápaluʼ meta espiritual. (Biiyaʼ párrafo 9 hasta 12).

10, 11. ¿Xiñee nuu ca xpinni Jiobá tobi si, ne ximodo racané ni laanu?

10 Guzéʼtenu ti ejemplu, ora ruíʼneluʼ ti xpinni Cristu diidxaʼ la? riéneluʼ laabe purtiʼ tobi si diidxaʼ riniʼtu, laani nga ca «diidxaʼ nayá» o cani rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios (Sof. 3:9). Ni ná ca diidxaʼ riʼ nga lii ne laabe tobi si ni runi cretu, ngueca ca norma moral ni zinándatu ne laaca tobi si esperanza nápatu. Ne ca ndiʼ nga ca cosa ni jma risaca ni naquiiñeʼ gánnanu de sti binni, purtiʼ guiráʼ ni bizéʼtenu riʼ racané ni para gápanu confianza ca hermanu stinu ne gápanu ti amistad né laacabe.

11 Cadi ti exageración ni chiguzéʼtenu riʼ peru pur nácaluʼ ti testigu stiʼ Jiobá nápaluʼ ca mejor amigu. Nápaluʼ xhamíguluʼ lu guidubi guidxilayú riʼ neca qué runibiaʼluʼ laacabe. ¿Ñee runibiaʼluʼ ti binni ni napa privilegiu casi ni nápanu riʼ la?

RACANÉ JIOBÁ LII GÁPALUʼ META NI DXANDÍʼ RISACA

12. ¿Gunáʼ nga ca meta espiritual ni zanda quixhe íqueluʼ ugaandaluʼ?

12 (Biindaʼ Eclesiastés 11:9-12:1). ¿Ñee cayúniluʼ stipa pur ugaandaluʼ xiixa meta espiritual la? Zándaca cayúniluʼ stipa pur gúʼndaluʼ Biblia guiráʼ dxi, guni participarluʼ jma lu reunión o guni predicarluʼ jma jneza. Yanna, ¿ximodo runi sentirluʼ ora ruuyaluʼ xi guiráʼ cosa galán cabeenduluʼ ne ora ruuyaʼ xcaadxi ni ne runi felicitarcaʼ lii yaʼ? Zándaca nabé rusiecheʼ ni lii. Ne nuu razón para guiécheluʼ purtiʼ cayúniluʼ ni ná Dios ne cadi ni naluʼ, cásica biʼniʼ Jesús ni (Sal. 40:8; Prov. 27:11).

13. ¿Xiñee jma jneza nga guni servirnu Dios lugar de guicá íquenu ugaandanu meta ni ricá ique binni guidxilayú?

13 Pa gúniluʼ stipa pur ugaandaluʼ ca meta espiritual stiluʼ la? zuni sentirluʼ nayecheʼ ne zapa guendanabani stiluʼ sentidu. Sicaríʼ bicaa apóstol Pablo: «Lauzuhuaa chaahuiʼ, ne cadi iree cueʼ tu, ne qué chuʼ dxi usaana tu de guni tu xhiiña Señor biaʼ ra ganda tiʼ, purti maca nanna tu cadi pur gana si cayuni tu ni» (1 Cor. 15:58). Ca binni ni ricá ique ugaanda meta ndaaniʼ guidxilayú riʼ, casi guni ganarcaʼ stale bueltu o gácacaʼ famoso cadi dxandíʼ ribánicaʼ nayecheʼ (Luc. 9:25). Ne rey Salomón nga tobi de cani bidii cuenta dxandíʼ ni cuzéʼtenu riʼ (Rom. 15:4).

14. ¿Xi rizíʼdinu de ni bizaaca Salomón?

14 Guizáʼ ricu guca Salomón ne gupa poder, ne stale cosa galán para guʼyaʼ ximodo zié ni laa (Ecl. 2:1-10). Bicuibe yoo, bíʼnibe jardín ne bíʼnibe guiráʼ ni gucaláʼdxibe. Peru ¿ñee guyuube nayecheʼ pur guiráʼ ni bíʼnibe la? Laabe bizeetebe ora bíʼyabe guiráʼ ni bíʼnibe bidiibe cuenta pur gana si cani purtiʼ cadi dxandíʼ risaca cani (Ecl. 2:11). ¿Ñee zúniluʼ stipa pur guiziidiluʼ xiixa de ni bizaaca Salomón la?

15. Casi ná Salmo 32:8, ¿xiñee nabé risaca gápaluʼ fe ne ximodo zacané ni lii?

15 Nuu binni riziidiʼ guni ni jneza dede ora maʼ biʼniʼ cometer ti error ne ora maʼ gucaná. Qué racalaʼdxiʼ Jiobá gacanaluʼ. Racaláʼdxibe gucaadiágaluʼ laabe ne guzuubaluʼ diidxaʼ. Peru para gúniluʼ ni la? caquiiñeʼ gápaluʼ fe, ne qué ziuu dxi gaca arrepentirluʼ pur ca decisión ni guicaaluʼ para gaca fe stiluʼ naguidxi. Ne laaca qué ziuu dxi gusiaandaʼ Jiobá guiráʼ ni huayúniluʼ pur laa, purtiʼ nadxiiluʼ laa (Heb. 6:10). Nga runi, biʼniʼ stipa para gaca fe stiluʼ naguidxi. Pa gúniluʼ ni la? zudiiluʼ cuenta para bien stiluʼ nga guiráʼ ni rinabaʼ Jiobá lii (biindaʼ Salmo 32:8).

RUDII JIOBÁ LIBERTAD LII

16. ¿Xiñee risaca libertad ni rudii Jiobá laanu ne xiñee risaca iquiiñenu ni jneza?

16 Apóstol Pablo bicaa: «Ra nuu espíritu stiʼ Jiobá la? raca binni libre» (2 Cor. 3:17TNM). Yaʼ, riuulaʼdxiʼ Jiobá gaca binni libre, nga runi bizaʼbe laanu para chuuláʼdxinu gácanu libre. Peru laaca racaláʼdxibe iquiiñenu libertad ca jneza, purtiʼ zapa ni laanu. Zándaca runibiaʼluʼ joven ni ruuyaʼ pornografía, rapa relación sexual, runi practicar xiixa deporte peligroso, raca drogar o rixudxi. Zándaca ora cayúnicabe ca cosa ni bizéʼtenu riʼ riuucabe nayecheʼ o runi sentírcabe placer ti ratu si. Peru guizáʼ naná riguixhecabe ni purtiʼ rápacabe viciu, raca huarácabe ne dede ráticabe (Gál. 6:7, 8). Riníʼ íquecabe nácacabe libre peru caguítecabe laca laacabe (Tito 3:3).

17, 18. a) ¿Xiñee zanda guininu zácanu libre pa guzúʼbanu stiidxaʼ Dios? b) ¿Xiñee maʼ gadxé libertad ni gupa Adán ne Eva que ni napa binni tiempu riʼ?

17 Peru pa gúninu ni ná Jiobá la? zabeendunu ni galán para laanu, ziuʼnu nazaaca ne dxandipeʼ zácanu libre (Sal. 19:7-11). Riquiiñenu libertad stinu jneza ora rinándanu ni ná ca principiu ne ca ley ni rudii Dios laanu lu cani gúninu. Pa gúniluʼ ni la? zuluiʼluʼ Jiobá, bixhózeluʼ ne jñaaluʼ zándaruʼ gudiicaʼ libertad lii. Ni racalaʼdxiʼ Dios nga gaca ca xpinni ni ruzuubaʼ diidxaʼ libre ne de laani nga caníʼ Biblia ora ruzeeteʼ zaca ca xiiñiʼ Dios libre (Rom. 8:21).

18 Ne ndiʼ nga ni gupa Adán ne Eva dxi bizáʼ Dios laacaʼ. Gunabadiidxaʼ laca lii, ¿panda cuananaxhi gunabaʼ Jiobá laacabe cadi gócabe? Cuananaxhi stiʼ ti yaga nga gudxi Dios laacabe cadi gócabe (Gén. 2:9, 17). ¿Ñee raʼbuʼ malu Dios pur ni gunabaʼ laacabe que la? Coʼ njaʼ. Gadxepeʼ Dios de binni, purtiʼ binni riguixhe stale ley ne runi obligarcaʼ xcaadxi guni ni ná cani.

19. ¿Ximodo rusiidiʼ Jiobá ne Jesús laanu gácanu libre?

19 Rihuinni guizáʼ nuu xpiaaniʼ Jiobá pur modo runi tratarbe laanu. Lugar de gudiibe laanu stale ley, rusiidibe laanu né paciencia ximodo chinándanu ca ley stibe. Racaláʼdxibe chinándanu ca principiu stibe ne gaca nanaláʼdxinu ca cosa malu (Rom. 12:9). Lu discursu ni bidii Jesús lu ti dani la? bizeetebe de ca cosa ni zanda gucaa laanu gucheʼnu (Mat. 5:27, 28). Jesús nga Rey stiʼ Reinu stiʼ Dios ne qué zusaana de gusiidibe laanu ndaaniʼ guidxilayú cubi ca (Heb. 1:9). Laaca zacanebe laanu gaca xquendabiaaninu ne cuerpu stinu perfectu. Bixuiʼlú ndiʼ: maʼ qué ziuu ni uquiinde lii gucheeluʼ ne laaca maʼ guirutiʼ zacaná pur imperfección. Oracaruʼ nga zaca ca xiiñiʼ Jiobá libre.

20. a) ¿Ximodo riquiiñeʼ Jiobá libertad stiʼ? b) ¿Xi ribeendunu de ejemplu stiʼ Jiobá?

20 Ndaaniʼ guidxilayú cubi ca záparuʼ libertad stinu límite, ne zúninu ni ná Dios purtiʼ nadxiinu laa ne nadxiinu prójimo stinu. Ni canabaʼ si Jiobá laanu nga chinándanu ejemplu stiʼ. Neca qué gapa libertad stibe límite la? rusihuínnibe guendarannaxhii stibe ora runi tratarbe laanu (1 Juan 4:7, 8). Nga runi pa chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá la? óraca nga zácanu libre.

21. a) ¿Xi gudxi David Jiobá? b) ¿Xi zazíʼdinu lu sti tema ca?

21 ¿Ñee rusisácaluʼ guiráʼ cosa galán ni maʼ bidii Jiobá lii la? Lu tema riʼ, maʼ bizéʼtenu guiráʼ alimentu espiritual nápanu, ca amigu ni zanda gacané laanu, ca meta ni risaca ne esperanza de gápanu ti libertad perfectu (Sal. 103:5). Zándaca guni sentirluʼ casi biʼniʼ sentir David ora gudxi Jiobá ca diidxaʼ riʼ: «Ruluiʼluʼ naa xi neza chaaʼ lu guendanabani. Nuu stale guendanayecheʼ ra nuuluʼ; qué ziuu dxi guirá guendanayecheʼ lu naluʼ ladu derechu» (Sal. 16:11). Lu sti tema ca zadúʼyanu xcaadxi tesoro espiritual ni zeeda lu Salmo 16. Zacané ni lii guiéneluʼ xi naquiiñeʼ gúniluʼ para guibániluʼ nayecheʼ.