Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Cadi rarí di nga zeda aca rey»

«Cadi rarí di nga zeda aca rey»

«Beda gale ndaani guidxilayú para güe nia binni xii nga ni dxandíʼ» (JUAN 18:37).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sn 5 NE sn 28

1, 2. a) ¿Ximodo riníʼ ique stale binni tiempu riʼ? b) ¿Xi pregunta zacábinu lu tema riʼ?

TI HERMANA ni nabeza ladu gueteʼ stiʼ Europa guníʼ ni bizaaca ante gaca Testigu: «Dede dxi nahuiineʼ, puru si cosa ni cadi jneza biiyaʼ. Nga runi dxi biniiseʼ, bicaanayaʼ sistema políticu stiʼ xquidxeʼ ne bineʼ apoyar xcaadxi binni ni ná zanda guchaa ca cosa ni runi ca políticu, dede gucaʼ xnoviuáʼ ti terrorista stale iza». Ti hermanu ni nabeza ladu gueteʼ stiʼ África guníʼ xiñee guca ti binni ni nabé ridinde, sicaríʼ guniʼbe: «Guníʼ iqueʼ jma risaca tribu stinneʼ qué xcaadxi, ne dede guyuaaʼ lade ti partidu políticu. Ne lu partidu políticu guyuaaʼ que la? bisiidicabe laadu ximodo guutidu cani nuu lu sti partidu políticu né lanza, neca de tribu stidu laacaʼ». Ne ti hermana ni nabeza Europa central ná: «Nabé bineʼ menu binni ne gucananaladxeʼ binni de sti guidxi o de sti religión».

2 Ni guníʼ ca binni ni bizéʼtenu riʼ rusihuinni ni ximodo riníʼ ique stale binni. Tiempu riʼ nuu stale grupu ridinde para gácacaʼ independiente, ca partidu políticu ca nabé rutinde cani binni ne ndaaniʼ stale guidxi zeʼ dxi jmaruʼ si rúnicabe menu binni. Casi maca bizeeteʼ Biblia, lu ca últimu dxi riʼ qué ziuu binni de acuerdu (2 Tim. 3:1, 3). Laanu ca xpinni Cristu, ¿ximodo zanda gápanu laanu para cadi chuʼdíndenu cásica runi binni tiempu riʼ yaʼ? Zanda guizíʼdinu de ni biʼniʼ Jesús dxi guyuu lu Guidxilayú riʼ, purtiʼ laa laaca gulézabe ti lugar ra guizáʼ gudinde binni pur política. Lu tema riʼ zacábinu chonna pregunta: ¿Xiñee qué niná Jesús ñuni apoyar ca grupu ni rutinde binni ni guyuu dxiqué? ¿Ximodo bisihuínnibe cadi naquiiñeʼ chuʼ ca xpinni Dios lu política? Ne, ¿ximodo bisiidibe laanu cadi licapeʼ tíndenu?

¿ÑEE BIʼNIʼ APOYAR JESÚS CA GRUPU NI RUYUBI GACA INDEPENDIENTE LA?

3, 4. a) Tiempu guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ, ¿xi cabeza ca judíu que guizaaca? b) Pur ni cabeza ca judíu que, ¿xi bicaa ni ca apóstol stiʼ Jesús guiníʼ íquecaʼ?

3 Stale de ca judíu ni biʼniʼ predicar Jesús gucaláʼdxicaʼ ñácacaʼ independiente de ca romanu. Guyuu ti grupu de judíu ni biree lá celote, nabé bicaacabe binni gucaalú para gácacaʼ independiente. Stale de ca binni riʼ yenándacaʼ ni biʼniʼ Judas el Galileo, ti hombre ni bibani lu primé siglu, ni guníʼ mesías laa ne gudxite stale binni. Ti historiador judíu ni láʼ Josefo guníʼ «bicaa Judas ca judíu que gucaalucaʼ ca romanu para cadi quíxecaʼ impuestu». Ngue runi biiti ca romanu que Judas (Hech. 5:37). Caadxi de ca celote dede gudíndecaʼ para gúnicaʼ ni racaláʼdxicaʼ.

4 Guiráʼ judíu que cabézacaʼ gueeda Mesías, purtiʼ nacaʼ laabe nga ñácabe xaíque sticaʼ ne nulabe laacaʼ de lu náʼ Roma ne zaqué nibiguetaʼ ñaca Israel ti guidxi risaca (Luc. 2:38; 3:15). Stale de ca judíu que guníʼ íquecaʼ ndaaniʼ guidxi Israel nga chiguni mandar Mesías que. Ne ora maʼ guni mandarbe la? millón de judíu ni nabeza sti ladu zabiguétacaʼ xquídxicaʼ. Ngue runi gunabadiidxaʼ Juan ni Riguunisa que Jesús: «¿Ñee lii nga ni guníʼcabe chigueeda la? o zabézadu gueeda stobi?» (Mat 11:2, 3TNM). Zándaca ni nuube gánnabe nga pa naquiiñeʼ cuézacabe gueeda sti binni ni gulá ca judíu de lu náʼ ca romanu. Bibani si Jesús de lade gueʼtuʼ, bidxaaga chupa discípulo laabe neza zecaʼ Emaús ne gúdxicabe laabe qué ñuni Mesías que ni cabézacabe guni (biindaʼ Lucas 24:21). Ne despué de ngue gunabadiidxaʼ ca apóstol que Jesús: «Señor, ñee yanna nga quixhu guni mandar ca binni Israel sti tiru la?» (Hech. 1:6).

5. a) ¿Xiñee gucalaʼdxiʼ ca binni de Galilea ñúnicaʼ Jesús rey? b) ¿Ximodo guluu jneza Jesús laacabe?

5 Cabeza ca judíu que ñuni chaahuiʼ Mesías guiráʼ guendanagana sticaʼ, ngue runi gucalaʼdxiʼ ca binni de Galilea ñúnicaʼ Jesús rey. Biiyacabe biáʼsipeʼ Jesús nga naquiiñeʼ guni mandar xquídxicabe, purtiʼ guizáʼ galán modo rusiidibe, nápabe poder para gusiándabe binni ne dede biyaanabe cani candaana. Despué de bidii Jesús ni gudó biaʼ gaayuʼ mil hombre bidii cuenta «ma caníʼ stiidxa cabe gueda naaze cabe laa para guni cabe laa rey» ngue runi bireechube de laacaʼ ne gudxíʼbabe stúbibe lu dani que sti biaje (Juan 6:10-15). Sti dxi que, ora guyebe sti ladu nisadóʼ ni nuu Galilea, zándaca maʼ nuudxí ca binni que. Ngue runi bisiene Jesús laacabe beeda lu Guidxilayú riʼ para gacané laacabe en sentidu espiritual ne cadi en sentidu material. Sicaríʼ gúdxibe laacaʼ: «Cadi ucaa ique tu guni tu dxiiña para gapa tu endaró ni iquiiñe si tu ndaani guidxilayú riʼ, purti qué zandaa ni, sínuque laucaa ique guni tu dxiiña sti Dios para gapa tu enda nabani ni qué zaluxe» (Juan 6:25-27).

6. ¿Ximodo bisihuinni Jesús qué nicá ique ñuu lu política? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

6 Ante gatiʼ Jesús, bidiibe cuenta stale de ca binni ni nanda laabe que cabézacaʼ guni mandarbe ndaaniʼ guidxi Jerusalén. Para gacanebe laacaʼ guiénecaʼ cadi ngue diʼ nga ni chigúnibe la? byuíʼnebe laacaʼ parábola de ca moneda. Ora guniʼbe de parábola riʼ, bichaagabe laabe ti «hombre za lade ti familia risaca» ni zeʼ ti guidxi zitu (Luc. 19:11-13, 15). Ne sti biaje la? bisiene Jesús ca autoridad stiʼ Roma xiñee qué riuu lu política. Gunabadiidxaʼ Poncio Pilato laabe: «Ñee lii nga rey sti ca judíu la?» (Juan 18:33). Purtiʼ bidxibi Pilato nucaa Jesús ca judíu que nucaalucaʼ Roma. Peru Jesús gudxi laabe: «Cadi rarí di nga zeda aca rey» (Juan 18:36). Qué ñuu diʼ Jesús lu política, purtiʼ Reinu stibe nga ti gobiernu ni nuu guibáʼ. Laaca bisiénebe Pilato beedabe ndaaniʼ guidxilayú riʼ para gusiidibe «binni xii nga ni dxandíʼ» (biindaʼ Juan 18:37).

¿Ñee jma ricá íquenu ca guendanagana ni nuu lu Guidxilayú riʼ la? o jma ricá íquenu Reinu stiʼ Dios? (Biiyaʼ párrafo 7).

7. ¿Xiñee zándaca gaca nagana para laanu cadi guni apoyarnu ca partidu políticu o xiixa grupu ni qué riná guni mandar gobiernu laa de ndaaniʼ ladxidoʼno?

7 Gunna dxiichiʼ Jesús xii nga dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ guni. Ngaca nga laanu, pa maʼ nánnanu xii nga dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ gúninu la? qué zuni apoyarnu nin ti partidu políticu o xiixa grupu ni qué riná guni mandar gobiernu laa, ne qué zúninu ni nin ndaaniʼ ladxidoʼno. Peru zándaca gaca ni nagana para laanu. Sicaríʼ guníʼ ti superintendente viajante: «Zeʼ dxi jmaruʼ si riuu binni neza ra nabézadu lu política, guizáʼ rusisácacabe nación stícabe ne riníʼ íquecabe pa gaca mandácarbe stúbicabe zabánicabe galán. Peru ca hermanu la? jma cá íquecaʼ guni predicarcaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu, ne nga racané laacabe chúʼcabe tobi si. Nápacabe confianza zuni chaahuiʼ Dios guiráʼ cosa ni cadi jneza ne guiráʼ guendanagana ni ridxaagalunu».

¿XIMODO BISIHUINNI JESÚS QUÉ ÑUU LU POLÍTICA?

8. ¿Xi cosa ni cadi jneza biʼniʼ huantar ca judíu ni bibani lu primé siglu que?

8 Ora ruuyaʼ binni guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ ni cayaca lu Guidxilayú riʼ, rucaa ni laacaʼ chuʼcaʼ lu política o guni apoyarcaʼ ca partidu políticu. Tiempu guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ, stale binni guyuu lu política pur impuestu ni riguíxecaʼ. Ne pur nga bicaalú Judas el Galileo guidxi Roma, purtiʼ biʼniʼ ca romanu ti censu para chuʼcaʼ seguru zaguixe ca binni que impuestu. Guiráʼ binni ni runi mandar Roma, dede ca binni ni bicaadiaga Jesús que naquiiñeʼ quíxecaʼ stale impuestu pur layú sticaʼ ne lídxicaʼ. Ne cumu ribaʼnaʼ cani ruquixe impuestu que stiʼ binni la? guca ni ti carga para ca binni que. Dede nuu biaje rudii cani ruquixe impuestu que bueltu ca funcionariu para gudiicaʼ laacabe xiixa puestu risaca ne despué riquiiñecabe puestu ni ricaacabe que para gácacabe ricu. Ti hombre ni biquixe impuestu ndaaniʼ guidxi Jericó ni láʼ Zaqueo, gúcabe ricu purtiʼ guláʼnabe bueltu stiʼ ca binni que (Luc. 19:2, 8). Ne zándaca guyuuruʼ xcaadxi tu laa biʼniʼ zaqué.

9, 10. a) ¿Ximodo gucalaʼdxiʼ ca enemigu stiʼ Jesús nucaacaʼ laabe ñuube lu política? b) ¿Xi rizíʼdinu de modo bicabi Jesús laacabe? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

9 Gucalaʼdxiʼ ca enemigu stiʼ Jesús nucaacaʼ laabe niniʼbe ximodo ruuyabe quixe binni impuestu. Para gusábacabe laabe lu ti trampa la? gunabadiidxacabe laabe pa jneza guiaxa «impuestu», ti denariu ni caquiiñeʼ quixe guiráʼ binni ni nabeza ndaaniʼ guidxi Roma (biindaʼ Mateo 22:16-18). Ndiʼ nga tobi de ca impuestu ni jma bichiichi ca judíu, purtiʼ ora riguíxecabe ni rusihuinni ni Roma runi mandar laacabe. Guzéʼtenu xi trampa biquiiñeʼ «ca judíu ni nuu pur Herodes» para nusábacaʼ Jesús. Pa niniʼbe mal de impuestu ni riguixe binni la? ñándaca niníʼcabe cucaalube Imperiu stiʼ Roma, peru pa niniʼbe caquiiñeʼ quixe binni impuestu la? ñándaca nusaana ca xpínnibe laabe.

10 Para gusihuinni Jesús naca neutral la? guníʼ íquebe ximodo guicábibe laacaʼ. Laabe guniʼbe: «Laudii César sti César, ne laudii Dios sti Dios» (Mat. 22:21). Nanna Jesús stale de cani ruquixe impuestu que ribáʼnacaʼ stiʼ binni. Peru qué nudiibe lugar nucaa cani laabe nusiaandabe Reinu stiʼ Dios nga ni zuni chaahuiʼ ca guendanagana que. Laanu laaca naquiiñeʼ chinándanu ejemplu bisaana Jesús. Neca ruluíʼ jneza ni cayuni xiixa partidu políticu la? cadi naquiiñeʼ guni opinarnu de laani. Lugar de guininu jneza o cadi jneza cayuni ti gobiernu o guininu mal de laacaʼ la? rúninu ni ná Reinu stiʼ Dios ne rúninu ni jneza casi rinábabe laanu (Mat. 6:33).

11. ¿Ximodo nga jma jneza gudxíʼlunu ca cosa ni cadi jneza ni raca lu Guidxilayú riʼ?

11 Stale testigu stiʼ Jiobá maʼ bichaacaʼ modo laacaʼ ne maʼ qué riníʼcabe mal de ca gobiernu. Guzéʼtenu xi guníʼ ti hermana de Gran Bretaña: «Despué de bineʼ estudiar Sociología, jma bizaaladxeʼ ca cosa ni runi ca políticu. Nga runi, bizuluáʼ bineʼ defender derechu stiʼ ca binni negru, purtiʼ guizáʼ maʼ bininácabe laadu. Stale biaje bineʼ ganar ora bineʼ defender derechu stidu, peru qué riuaaʼ nayecheʼ. Bidieeʼ cuenta de ndaaniʼ ladxidóʼ binni nga riale guni menu stobi, nga runi para cadi guiníʼ ique binni zacá la? naquiineʼ cuee ni de ndaaniʼ ladxidóʼ. Peru dxi bizuluáʼ bineʼ estudiar Biblia, bieneʼ naa nga naquiiñeʼ guchaaʼ modo riníʼ iqueʼ. Ne ti hermana güera nga gupa paciencia naa ne gucané naa para gunda bichaaʼ. Yanna riʼ, nacaʼ precursora ne cayacaniáʼ ti congregación de lenguaje de señas. Caziideʼ ximodo guinieniáʼ guiráʼ clase binni».

«GULUU ESPADA STIUʼ JLUGAR»

12. ¿Xii nga «levadura» ni naquiiñeʼ gucaanáʼ ca discípulo stiʼ Jesús?

12 Ca dxi bibani Jesús, tobi si guyuu religión ne política. Libru ni láʼ La vida cotidiana en Palestina en tiempo de Jesús cusiene ni guyuu religión stiʼ ca judíu que divididu pur grupu, cásica runi ca partidu políticu ni nuu yanna riʼ. Nga runi, gudixhená Jesús ca discípulo stiʼ ora gúdxibe laacaʼ: «Laguuya gá qué chi cá sti ca fariseu ne sti Herodes laatu. Ricá ni runi cabe casi riaazi levadura cuba pan» (Mar. 8:15). Ora guniʼbe de Herodes la? zándaca caniʼbe de partidu políticu stiʼ. Ne sti grupu ni guyuu nga ca fariseu, laacaʼ biʼniʼ apoyarcaʼ ca judíu para gácacaʼ independiente. Lu Evangeliu stiʼ Mateo, laaca riete guníʼ Jesús de ca saduceu, laacaʼ guyuucaʼ pur ca romanu, purtiʼ stale de laacaʼ gúpacaʼ puestu risaca lu política. Gudixhená Jesús ca discípulo stiʼ para cadi chinándacaʼ ni rusiidiʼ guionnaʼ grupu riʼ, ni zeeda gaca casi «levadura» (Mat. 16:6, 12). Dxi gudxi Jesús ca diidxaʼ riʼ ca discípulo stiʼ cadi xadxí de gucalaʼdxiʼ ca galileu ñúnicaʼ laabe rey.

13, 14. a) ¿Xi rizaaca ora riuu religión lu política? b) ¿Xiñee cadi jneza guininu zanda tíndenu purtiʼ si cayaca ti cosa ni cadi jneza? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

13 Ora riuu religión lu política la? jma nagueenda ridinde binni. Nga runi, bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ gácacaʼ neutral o cadi chuʼcaʼ lu política. Ne pur nga, ca sacerdote ne ca fariseu gudixhe íquecaʼ guuticaʼ Jesús. Purtiʼ biiyacabe Jesús casi ti enemigu stícabe. Laacabe guníʼcabe: «Pa usaana nu laabe zacasi la? irá binni zuni cre laabe. Ne zeeda ca romanu zeda unitilú ca yuʼdu ro stinu ne xquidxi nu» (Juan 11:48). Nga runi, biyubi sumo sacerdote ni láʼ Caifás modo guuti Jesús (Juan 11:49-53; 18:14).

14 Biseendaʼ Caifás caadxi soldadu para guinaazecaʼ Jesús huaxhinni. Nanna dxichi Jesús cadi jneza ngue ni cayuni Caifás. Nga runi, últimu gueelaʼ gudoxhinebe ca apóstol stibe gunábabe laacaʼ guyúbicaʼ chupa espada para gusiidibe laacaʼ ti cosa nabé risaca (Luc. 22:36-38). Gueelaʼ queca bizaaca ti cosa ni guizáʼ bichiichi Pedro, ngue runi gucuaabe ti espada ne biaaxhabe luguiáʼ tobi de cani guyé yenaaze Jesús (Juan 18:10). Peru Cristu gudxi Pedro: «Guluu espada stiuʼ jlugar, purti irá ni cuʼ ná espada la? zati né espada» (Mat. 26:52, 53). Ni bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ huaxhinni que laani nga ni bizeetebe lu ti oración ra guniʼbe cadi naquiiñeʼ gaca ca discípulo stibe parte de lu guidxilayú riʼ (biindaʼ Juan 17:16). Naquiiñeʼ gudiicabe lugar Dios guni chaahuiʼ ca cosa ni cadi jneza ni cazaaca.

15, 16. a) ¿Ximodo racané Stiidxaʼ Dios ca xpinni Cristu para cadi tíndecaʼ? b) ¿Xi ti cosa gadxé ruuyaʼ Jiobá de binni guidxilayú ne xquidxi?

15 Ca hermanu ni bizéʼtenu lu primé párrafo que biziidicabe naquiiñeʼ gudiicabe lugar guni chaahuiʼ Dios ca cosa ni cadi jneza ni cayaca ne bichaacabe purtiʼ racaláʼdxicabe chinándacabe ejemplu stiʼ Cristu. Hermana ni nabeza ladu gueteʼ de Europa que guníʼ: «Maʼ bidieeʼ cuenta qué raca chaahuiʼ xiixa cosa ni cadi jneza ora ridinde binni. Stale de ca binni riʼ ráticaʼ ne xcaadxi la? qué riuucaʼ nayecheʼ. Guizáʼ biecheʼ ora biziideʼ Dios si zanda guni chaahuiʼ ca cosa ni cadi jneza ni cazaaca lú guidxilayú riʼ. Ne ngapeʼ nga ni rabeʼ binni ora runeʼ predicar, ne maʼ ziniáʼ veinticinco iza de runeʼ ni». Hermanu ni nabeza ladu gueteʼ stiʼ África que maʼ bichaa lanza stiʼ pur «espada ni rudii Espíritu Santu» o Stiidxaʼ Dios (Efes. 6:17). Yanna riʼ runi predicarbe binni de guiráʼ tribu ne rábibe laacaʼ Dios si zedané guendariuudxi lu Guidxilayú riʼ. Ne hermana de Europa central que bichaganáʼ ti hermanu de ti raza ni guca nanalaʼdxiʼ dxiqué.

16 ¡Guizáʼ risaca guchaa binni modo laa! Biblia ruchaaga binni guidxilayú casi nisadóʼ ni cadi nexhedxí (Is. 17:12; 57:20, 21; Apoc. 13:1). Pur ni runi ca políticu o gobiernu la? stale binni ridinde ne qué riuucaʼ tobi si. Peru laanu, ca xpinni Jiobá, nuunu tobi si ne nabáninu en paz. Guizáʼ riecheʼ Jiobá ora ruuyaʼ gadxé xquidxi de binni guidxilayú, purtiʼ xquídxibe nuuca tobi si (biindaʼ Sofonías 3:17).

17. a) ¿Xi chonna cosa zanda gúninu para gacanenu chuʼ ca xpinni Cristu tobi si? b) ¿Xi zazíʼdinu lu sti tema ca?

17 Lu tema riʼ maʼ bizíʼdinu chonna cosa ni zanda gúninu para gacanenu chuʼ ca xpinni Cristu tobi si. Primé, gápanu confianza Reinu si stiʼ Dios zanda guni chaahuiʼ ca cosa ni cadi jneza cayaca lu Guidxilayú riʼ. Guiropa, cadi chuʼnu lu política. Ne guionna, qué zadíndenu. Peru ora runi tuuxa menu sti binni zándaca pur nga maʼ qué chuʼnu tobi si. Lu sti tema ca zazíʼdinu xi zanda gúninu para cadi gúninu menu sti binni ne laaca zazíʼdinu xi biʼniʼ ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu.