Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Chuʼnu tobi si cásica nuu Jiobá ne Jesús tobi si

Chuʼnu tobi si cásica nuu Jiobá ne Jesús tobi si

«Canaba lii [...] aca cabe tobi si casi naca nu tobi si» (JUAN 17:20, 21).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sn 16 NE sn 31

1, 2. a) ¿Xi gunabaʼ Jesús lu últimu oración ni biʼniʼ né ca apóstol stiʼ? b) ¿Xiñee zándaca guyuu Jesús xizaa pur ca apóstol stiʼ?

ÚLTIMU gueelaʼ gudoxhiné Jesús ca apóstol stiʼ guyuube xizaa pur laacaʼ. Ora cayuni orarbe né laacaʼ, guniʼbe racaláʼdxibe chuʼ guiráʼ ca discípulo stibe tobi si, cásica nuube tobi si né Bixhózebe (biindaʼ Juan 17:20, 21). Ra chuʼ ca discípulo que tobi si zacané ni para guihuinni Jiobá nga biseendaʼ Jesús lu Guidxilayú riʼ. Ne ra gannaxhiisaacabe zahuinni laacabe nga cani dxandíʼ xpinni Jesús ne zacané ni laacabe para chúʼcabe tobi si (Juan 13:34, 35).

2 Gueelaʼ queca bisiene Jesús ca apóstol stiʼ pabiáʼ risaca chuʼcaʼ tobi si, purtiʼ biiyabe cadi nuucaʼ tobi si. Guzéʼtenu ti ejemplu, biiyabe «laca ucuaa yu caʼ uná de laaca jma zasaca», ne cadi ngue primé biaje gúnicabe ni (Luc. 22:24-27; Mar. 9:33, 34). Ne sti biaje la? gunabaʼ Santiago ne Juan Jesús gudii lugar cuícabe cueʼ, ca lugar risaca ni nuu lu Reinu stiʼ (Mar. 10:35-40).

3. a) ¿Xi zándaca bicaa ca discípulo stiʼ Jesús cadi chuʼcaʼ tobi si? b) ¿Xi pregunta zacábinu lu tema riʼ?

3 Peru cadi guyubi si ca discípulo que gácacaʼ tuuxa risaca nga ni zanda gucueeza de chuʼcaʼ tobi si. Ca binni ni nuu gaxha de laacabe cadi nuucaʼ tobi si ne rúnicaʼ menu xcaadxi binni. Ngue runi zándaca laaca zaqueca guníʼ íquecabe. Lu tema riʼ zacábinu ca pregunta riʼ: ¿Xi biʼniʼ Jesús ora bíʼnicabe menu laa? ¿Ximodo bisiidibe ca xpínnibe cadi gúnicaʼ menu guirutiʼ ne chuʼcaʼ tobi si? Ne, ¿ximodo racané ni bisiidibe ca laanu para chuʼnu tobi si?

BÍʼNICABE MENU JESÚS NE CA DISCÍPULO STIʼ

4. Bizeeteʼ caadxi modo bíʼnicabe menu Jesús.

4 Guyuu tu biʼniʼ menu Jesús. Ora gudxi Felipe Natanael maʼ bidxela Mesías, bicabi Natanael laabe: «Zanda xa iree ni iquiiñe de Nazaret» (Juan 1:46). ¿Xiñee bicabi Natanael zacá ya? Purtiʼ nánnabe ruzeeteʼ profecía stiʼ Miqueas 5:2 zale Mesías que Belén. Ngue runi zándaca guníʼ íquebe cadi ti guidxi risaca nga Nazaret para gale Mesías raqué. Ne laaca biʼniʼ caadxi binni risaca de Judea menu Jesús purtiʼ de Galilea laa (Juan 7:52). Stale de ca binni de Judea biʼniʼ crecaʼ jma risácacaʼ que ca binni de Galilea. Ne guyuu caadxi judíu biquiiñecaʼ diidxaʼ samaritanu para guiniʼcaʼ mal de Jesús (Juan 8:48). Gadxé nación ne gadxé religión napa ca judíu ne ca samaritanu. Ne biʼniʼ caʼ judíu que menu ca samaritanu, cásica ndaaniʼ guidxi Judea ne Galilea ne qué ninacaʼ ñeegucaʼ laacabe (Juan 4:9).

5. ¿Xiñee bíʼnicabe menu ca discípulo stiʼ Jesús?

5 Laaca biʼniʼ ca xaíque yuʼduʼ que menu ca xpinni Jesús. Para ca fariseu que la? qué iquiiñeʼ ca binni ni guzananda Jesús (Juan 7:47-49). Biiyacabe ca binni ni qué ñé scuela stiʼ ca judíu que casi binni ni qué risaca ne bíʼnicabe menu laacaʼ purtiʼ qué ninándacaʼ ca costumbre stícabe (Hech. 4:13). Biʼniʼ ca xaíque yuʼduʼ que menu Jesús ne ca discípulo stiʼ, purtiʼ jma bisisácabe religión, posición ne raza stícabe. Ca discípulo que laaca bíʼnicaʼ menu xcaadxi. Ngue runi, para chúʼcabe tobi si la? naquiiñeʼ guchaacabe modo riníʼ íquecabe.   

6. Bizeeteʼ caadxi ejemplu xi rizaaca ora riníʼ ique binni jma risaca que stobi.

6 Tiempu riʼ, guiráʼ ladu rúnicabe menu binni. Zándaca chuʼ tu guni menu laanu o zándaca gúninu ni tuuxa. Ti precursora de Australia ná: «Gucananaladxeʼ ca binni güeru ora biiyaʼ guiráʼ cosa ni cadi jneza ni rúnicabe ti raza de binni de lugar riʼ. Ne jmaruʼ si gucananaladxeʼ laacabe purtiʼ nabé feu modo biʼniʼ tratárcabe naa». Ti hermanu ni nabeza Canadá, ti lugar ra riníʼcabe inglés ne francés, guníʼ sicaríʼ: «Guníʼ iqueʼ jma risaca ca binni ni riníʼ francés, ngue runi qué ñuneʼ huantar ca binni ni riníʼ inglés».

7. ¿Xi biʼniʼ Jesús ora bíʼnicabe menu laa yaʼ?

7 Cásica tiempu bibani Jesús, yanna riʼ laaca guizáʼ feu modo runi binni menu stobi ne raca nagana para laacaʼ guchaacaʼ. ¿Xi biʼniʼ Jesús ora bíʼnicabe menu laa yaʼ? Primé la? laabe qué ñuu dxi ñúnibe menu binni ne qué nibibe tu ñuni predicarbe. Purtiʼ biʼniʼ predicarbe guiráʼ clase binni, cásica ricu ne pobre, fariseu ne samaritanu, dede né cani ruquixe impuestu. Guiropa, pur ni bisiidibe ca discípulo stibe, ne pur cani bíʼnibe biluiʼbe laacaʼ naquiiñeʼ gaca llevarcaʼ xcaadxi binni.

BISIHUINNI JESÚS ZANDA GUSAANA TUUXA DE GUNI MENU BINNI PA GANNAXHII NE GACA HUMILDE

8. Bisiene xi principiu nabé risaca zacané laanu chuʼnu tobi si.

8 Bisiidiʼ Jesús ti principiu ni zacané laanu gánnanu pabiáʼ risaca chuʼnu tobi si. Laabe guniʼbe: «Laatu la? biʼchi irá tu» (biindaʼ Mateo 23:8, 9). ¿Ximodo nga biʼchiʼ né bizaʼnaʼ guiranu yaʼ? Ti razón nga purtiʼ guiranu ziúpanu de Adán (Hech. 17:26). Ne sti razón nga purtiʼ bisiene Jesús ca discípulo stiʼ guiracaʼ bíʼchicaʼ, purtiʼ guirácabe ruuyacabe Jiobá casi Bixhózecabe ni nuu guibáʼ (Mat. 12:50). Ne purtiʼ guirácabe nácacabe ti familia si, ti familia espiritual ni nadxiisaa ne ni nuu tobi si pur fe stiʼ. Nga runi ora bicaa ca apóstol que carta ra nuu ca xcompañérucaʼ la? gúdxicabe laacaʼ hermanu (Rom. 1:13; 1 Ped. 2:17; 1 Juan 3:13).

9, 10. a) ¿Xiñee cadi jneza ngue guníʼ ique ca judíu jma risaca raza sticaʼ? b) ¿Ximodo bisiidiʼ Jesús cadi jneza gúninu menu stobi pur raza stiʼ? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

9 Bisiidiʼ si Jesús pabiáʼ risaca guiduʼyaʼsaanu casi bíʼchinu ne bizánanu la? laaca bisiidibe pabiáʼ risaca gácanu humilde (biindaʼ Mateo 23:11, 12). Casi maʼ bidúʼyanu, guyuu biaje qué ñuu ca apóstol que tobi si purtiʼ gúcacaʼ orgulloso. Tiempu stiʼ Jesús que guyuu stale binni ni biʼniʼ sentir jma risaca raza stiʼ. Stale de ca judíu que guníʼ íquecaʼ jma risácacaʼ purtiʼ zeedacaʼ de familia stiʼ Abrahán. Peru cadi naquiiñeʼ nudxiibacabe laca laacabe, ngue runi gudxi Juan ni Riguunisa que laacabe sicaríʼ: «De lade ca guié riʼ zanda guindisaʼ Dios xiiñiʼ Abrahán» (Luc. 3:8TNM).

10 Qué ñuulaʼdxiʼ Jesús ni biʼniʼ ca binni que purtiʼ guníʼ íquecaʼ jma risaca raza sticaʼ. Ngue runi bisiene Jesús cadi jneza ni ora gunabadiidxaʼ ti escriba laa tuu nga prójimo stiʼ. Para guicabi Jesús pregunta que la? guniʼné laabe parábola stiʼ ti samaritanu, ti hombre ni biá ti judíu ni biʼniʼ asaltarcabe laa ne gudíñecabe laa dxi zeʼ de viaje. Ne neca gudiʼdiʼ xcaadxi judíu cueʼ hombre ni biʼniʼ asaltarcabe que la? qué ñacanecaʼ laabe. Peru samaritanu que bizuhuaadxí ne gucané laabe. Ora biluxe guníʼ Jesús parábola riʼ, gúdxibe escriba que guni casi biʼniʼ samaritanu que (Luc. 10:25-37). Zaqué bisihuinni Jesús zanda gusiidiʼ ti samaritanu ti judíu ximodo peʼ nga gannaxhii sti binni.

11. a) ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guni ca discípulo que menu xcaadxi binni? b) ¿Ximodo gucané Jesús ca discípulo stiʼ guiénecaʼ xiñee cadi naquiiñeʼ gúnicaʼ menu sti binni?

11 Ante cheʼ Jesús guibáʼ, biʼniʼ mandarbe ca discípulo stibe guni predicarcaʼ «idubi Judea ne Samaria ne idubi naca guidxilayú» (Hech. 1:8). Para ganda gúnicabe ni la? cadi naquiiñeʼ gudxiibacabe laca laacabe ne cadi gúnicabe menu sti binni. Bisiidiʼ Jesús laacabe de ca cualidad galán ni napa ca binni ni cadi judíu, ne zaqué biʼniʼ preparar laacabe para guni predicárcabe guiráʼ guidxi. Guzéʼtenu ti ejemplu, bisisaca Jesús fe ni gupa ti oficial militar ni cadi judíu (Mat. 8:5-10). Ne ora guyebe guidxi Nazaret la? bisiénebe gucané Jiobá caadxi binni ni cadi judíu, casi viuda de Sarepta, ni guleza ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ stiʼ fenicia ne Naamán, ti hombre de Siria ni gupa lepra (Luc. 4:25-27). Ne cadi biʼniʼ predicar si Jesús ti samaritana, sínuque biaanabe Samaria chupa dxi purtiʼ biiyabe cayuulaʼdxiʼ ca binni que gucaadiágacaʼ mensaje zinebe que (Juan 4:21-24, 40).

BICHAA CA PRIMÉ XPINNI CRISTU MODO GUNÍʼ ÍQUECAʼ

12, 13. a) ¿Ximodo biiyaʼ ca apóstol que ora biʼniʼ predicar Jesús ti samaritana? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) ¿Ximodo nánnanu qué ñene Santiago ne Juan ni nuu Jesús gusiidiʼ laacaʼ?

12 Nagana guca para ca apóstol que guchaacaʼ modo riníʼ íquecaʼ ne cadi gúnicaʼ menu sti binni. Guzéʼtenu ti ejemplu, bidxagayaacabe ora bíʼyacabe cayuni predicar Jesús ti samaritana (Juan 4:9, 27). Ca xaíque yuʼduʼ que qué rinacaʼ guiníʼnecaʼ gunaa nezalú binni, ne jmaruʼ si ti samaritana ni cadi nabani jneza. Ora biʼyaʼ ca apóstol que maʼ xadxí de caníʼnebe gunaa que la? gúdxicaʼ laabe gobe xiixa. Peru cumu jma ca íquebe guni predicarbe la? qué nizaaláʼdxibe pa zobe o pa coʼ. Ni jma risaca para laabe nga gúnibe ni ná Bixhózebe ne guni predicarbe, gastiʼ naca pa samaritana laa (Juan 4:31-34).

13 Qué ñene Juan ne Santiago xii ngue nuu Jesús gusiidiʼ laacaʼ. Laga zinécabe Jesús Samaria la? biyubi ca discípulo que ti lugar ra guiaanacabe huaxhinni que. Peru qué niná ca samaritanu que ñaanacabe ra lídxicaʼ, ngue runi gudxi Santiago ne Juan Jesús guinabaʼ guiaba gui de guibáʼ ne gunitilú guidxi que. Peru gudindené Jesús laacabe (Luc. 9:51-56). ¿Ñee laaca nidxiichi Santiago ne Juan pa ñaca nizaaca ni Galilea xquídxicaʼ la? Zándaca bidxiichicabe purtiʼ qué rieegucabe ca samaritanu. Gudiʼdiʼ si ti tiempu, biʼniʼ predicar apóstol Juan ca samaritanu, ne stale de laacaʼ bicaadiágacaʼ laabe. Zándaca bituí lube ora bietenaláʼdxibe modo bidxiichibe primé biaje guyebe raqué (Hech. 8:14, 25).

14. ¿Ximodo guca chaahuiʼ ti guendanagana ni guyuu lade chupa grupu ni riníʼ gadxé gadxé idioma?

14 Cadi xadxí de guca saa Pentecostés lu iza 33, guyuu ti guendanagana ndaaniʼ congregación stiʼ ca xpinni Cristu, purtiʼ bíʼnicaʼ menu binni de sti guidxi. Dxi gudiizicabe guendaró para ca viuda la? qué nudiicabe ca viuda ni riníʼ griegu (Hech. 6:1). Zándaca bíʼnicabe menu ca binni riʼ pur idioma ni riniʼcaʼ. Nagueenda bidii ca apóstol que cuenta de guendanagana que, ngue runi biʼniʼ nombrárcabe caadxi hombre para quiʼziʼ guendaró que. Guiráʼ ca hombre que griegu laacaʼ, ne zándaca biʼniʼ sentir ca viuda que galán ora gúnnacaʼ ni.

15. ¿Ximodo biziidiʼ Pedro cadi naquiiñeʼ guni menu binni de sti guidxi? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

15 Lu iza 36 que, maʼ binni de guiráʼ guidxi biʼniʼ predicárcabe. Puru si judíu bidxaaga apóstol Pedro. Peru ora bisiene Dios laabe cadi naquiiñeʼ gúnibe menu binni de sti guidxi la? biʼniʼ predicarbe ti soldadu romanu ni láʼ Cornelio (biindaʼ Hechos 10:28, 34, 35). Despué maʼ bidxaagabe ne maʼ gudónebe ca xpinni Cristu ni cadi judíu. Peru gudiʼdiʼ si caadxi iza, bisaanabe de ñónebe caadxi xpinni Cristu ni cadi judíu ndaaniʼ guidxi Antioquía (Gál. 2:11-14). Ngue runi gudindené Pablo laabe ne gudxi laabe cadi jneza cayúnibe, ne Pedro bicaadiaga ora guluu jneza Pablo laa. ¿Ximodo nánnanu ni yaʼ? Purtiʼ ora bicaabe ra nuu ca xpinni Cristu judíu ne ra nuu ca xpinni Cristu ni naca de sti guidxi, casi Asia Menor la? né stale cariñu guniʼbe de «irá hermanu» (1 Ped. 1:1; 2:17).

16. ¿Ximodo binibiáʼcabe ca primé xpinni Cristu?

16 Rihuinni dxíchica guizáʼ gucané ejemplu stiʼ Jesús ca apóstol que, purtiʼ biziidicabe gannaxhiicabe guiráʼ clase binni (Juan 12:32; 1 Tim. 4:10). Neca cadi casi zécabe bichaacabe modo riníʼ íquecabe. Peru binibiáʼ binni ca xpinni Cristu que casi binni ni nadxiisaa. Ti hombre láʼ Tertuliano, ni bibani lu guiropa siglu que, bizeeteʼ xi guníʼ ca binni ni cadi naca xpinni Cristu, nabe: «Laguuyaʼ pabiáʼ nadxiisaacabe dede nuucabe dispuestu gáticabe pur stobi». Ra maʼ biziidiʼ ca primé xpinni Cristu guibánicaʼ modo ná Dios la? maʼ guiráʼ binni biiyacabe igual, cásica ruuyaʼ Dios laacaʼ (Col. 3:10, 11).

17. Bisiene ximodo zanda guchaʼnu modo riníʼ íquenu.

17 Tiempu riʼ, zándaca laaca zaca nagana para laanu guchaʼnu modo riníʼ íquenu. Ti hermana de Francia bicaa xi runi para gudxiilú guendanagana riʼ, sicaríʼ guniʼbe: «Bisiidiʼ Jiobá naa ximodo nga gannaxhieeʼ binni, ximodo gudieeʼ de ni napaʼ, purtiʼ zacá zusihuinneʼ nadxieeʼ guiráʼ clase binni. Peru dede yanna caziideʼ cadi guneʼ menu binni de sti guidxi, neca raca ni nagana para naa. Nga runi qué rusaanaʼ de guneʼ orar ti ganda guchaaʼ modo riníʼ iqueʼ». Zacaca cazaaca ti hermana ni nabeza España. Laa guníʼ: «Runeʼ stipa pur cadi gaca nanaladxeʼ binni de sti raza. Ne neca maʼ qué runeʼ sentir zacá, peru dede yanna caquiiñeʼ guneruaʼ stipa. Ne rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ nuaaʼ lade ti familia ni nuu tobi si, ne guizáʼ nayecheʼ runeʼ sentir». Nga runi cada tobi de laanu naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ximodo nuunu. ¿Ñee caquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu cásica ca hermana riʼ la?

PA GANNAXHIINU BINNI QUÉ ZÚNINU MENU LAA

18, 19. a) ¿Xi razón nápanu para guidxaagalunu guiráʼ clase binni? b) ¿Ximodo zanda gúninu ni?

18 Cadi guiaandaʼ laanu dxiqué zitu guyuʼnu de Dios (Efes. 2:12). Peru gulidxi Jiobá laanu ra nuu purtiʼ nadxii laanu (Os. 11:4; Juan 6:44). Ne bidxaagalú Jesús laanu né stale guendanayecheʼ. Bixhélebe ti puertaʼ para ganda chuʼnu lade familia stiʼ Dios. Biblia ná: «Lachuu nayecheʼ ora guidxaagalutu stobi, cásica bidxaagalú Cristu laatu né guendanayecheʼ, ti guisaca Dios» (Romanos 15:7 TNM). Pa bidxaagalú Jesús laanu sicaríʼ neca nácanu binni ruchee la? zacaca naquiiñeʼ guidxaagalunu xcaadxi binni.   

Cumu ruyúbinu gusiidiʼ Jiobá laanu la? nadxiisaanu ne nuunu tobi si. (Biiyaʼ párrafo 19).

19 Tiempu riʼ, ra mayaca guinitilú guidxilayú malu riʼ, jmaruʼ si nanaláʼdxisaa binni, cadi nuucaʼ tobi si ne rúnicaʼ menu sti binni (Gál. 5:19-21; 2 Tim. 3:13). Peru laanu, ca xpinni Dios, ruyúbinu gusiidiʼ Jiobá laanu purtiʼ biaʼca risaca guiráʼ binni nezalube ne purtiʼ riuuláʼdxibe chuʼ xquídxibe tobi si (Sant. 3:17, 18). Riéchenu nápanu xhamígunu de xcaadxi guidxi, runi respetarnu laacaʼ ne cultura sticaʼ dede rizíʼdinu idioma sticaʼ. Pa gúninu casi bizéʼtenu riʼ, zápanu guendariuudxi «cásipeʼ ti guiiguʼ» ne guendaruni ni jneza «casi ola nisadóʼ» (Is. 48:17, 18).

20. ¿Xi rizaaca ora rudiʼnu lugar guchaa guendarannaxhii modo riníʼ íquenu ne ni runi sentirnu?

20 Hermana de Australia ni bizéʼtenu lu párrafo xhoopaʼ que bizeeteʼ ximodo gucané Stiidxaʼ Dios laa. Sicaríʼ bizeetebe: «Bichaaʼ modo riníʼ iqueʼ ne ni runeʼ sentir que. Chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ qué ñaca nanaladxeʼ binni de sti guidxi ne maʼ qué ñuneʼ menu laacaʼ». Hermanu de Canadá que ná bidii cuenta ora runi binni menu stobi rusihuinni qué ganna gastiʼ, ne para gapa binni xiixa cualidad la? cadi caquiiñepeʼ gaca de xiixa guidxi. Hermanu riʼ bichaganáʼ ti hermana ni riníʼ inglés. Ejemplu stiʼ ca hermanu riʼ, rusihuinni ni ora nadxiisaa ca xpinni Cristu racané ni para chuʼ xquidxi Dios tobi si ne gastiʼ qué zanda guxheleʼ laacaʼ.