Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Xiñee caquiiñeʼ chúʼnisa tuuxa para gaca ti xpinni Cristu?

¿Xiñee caquiiñeʼ chúʼnisa tuuxa para gaca ti xpinni Cristu?

«Guendariuunisa ca laaca culá ni laatu yanna» (1 PED. 3:21TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: NE 6

1, 2. a) ¿Xi rinabadiidxaʼ caadxi xpinni Cristu laca laa ora rabi xiiñicabe laacabe maʼ napa gana chúʼnisa? b) ¿Xiñee rinabadiidxacabe cani chichuunisa pa maʼ bidiicaʼ xquendanabánicaʼ Jiobá? (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

BIZUHUAA María juntu né xcaadxi binni ni chichuunisa. Cayuuyadxí jñaabe ne bixhózebe laabe laga cacábibe guiropaʼ pregunta ni cayuni hermanu ni cudii discursu que. Ratu si que maʼ guyuunisa dxaapahuiiniʼ riʼ.

2 Guizáʼ cayecheʼ jñaabe ne bixhózebe purtiʼ gucuaabe decisión de gudiibe xquendanabánibe Jiobá ne chuʼnísabe. Peru ante chuʼnísabe guyuu jñaabe xizaa. Ne gunabadiidxaʼ laca laa: «¿Ñee cadi nahuiinirube para chuʼnísabe la? ¿Ñee nánnabe cadi guendariguite nga ni chigúnibe la? ¿Ñee cadi jma galán nibézabe xcaadxi la?». Stale de ca xpinni Cristu rinabadiidxacaʼ cani bizéʼtenu riʼ ora rabi xiiñicabe laacabe maʼ nápacaʼ gana chuʼnísacaʼ (Ecl. 5:5). Ne cadi malu nga guiníʼ íquecabe zacá, purtiʼ gudii tuuxa xquendanabani Jiobá ne chúʼnisa nga ni jma risaca ni runi ti xpinni Cristu (biiyaʼ cuadru ni láʼ « ¿Ñee maʼ bidiiluʼ xquendanabániluʼ Jiobá la?»).

3, 4. a) ¿Xi ejemplu biquiiñeʼ Pedro para gusihuinni nabé risaca chúʼnisa binni? b) ¿Xiñee zanda guchaaganu guendariuunisa ca né arca ni bizáʼ Noé que?

3 Apóstol Pedro guníʼ de arca ni bizáʼ Noé. (Biindaʼ 1 Pedro 3:20). Ne lu 1 Pedro 3:21, lu Traducción del Nuevo Mundo ná: «Guendariuunisa ca laaca culá ni laatu yanna (cadi para gusiá ni ra nabiidiʼ ládinu sínuque para gápanu ti conciencia nayá nezalú Dios), pur biasa Jesús de lade gueʼtuʼ». Biquiiñeʼ arca que para ganna guiráʼ binni maʼ bidii Noé xquendanabani para guni ni ná Dios. Gúpabe fe ne bíʼnibe ni biʼniʼ mandar Jiobá laabe. Pur nga la? bilabe ne bilá familia stibe dxi biaba nisaguié naroʼbaʼ que. ¿Xii nga nuu Pedro gusiidiʼ né ca diidxaʼ riʼ yaʼ?

4 Ora biʼyaʼ ca binni que arca que, bidiicaʼ cuenta napa Noé fe Dios. Zacaca rizaaca ora ruuyaʼ binni chúʼnisa tuuxa, rudiicaʼ cuenta maʼ nácabe ti xpinni Cristu ne maʼ bidiibe xquendanabánibe Jiobá purtiʼ nápabe fe maʼ biasa Cristu de lade gueʼtuʼ. Cásica Noé, ca xpinni Cristu ni maʼ bidii xquendanabani Dios ruzuubacaʼ stiidxabe ne rúnicaʼ dxiiñaʼ ni maʼ bidiibe laacaʼ. Bilá Jiobá Noé dxi biaba nisaguié naroʼbaʼ que. Zacaca zulabe ca xpínnibe ni maʼ guyuunisa ne ni ruzuubaʼ stiidxabe dxi guinitilú guidxilayú malu riʼ (Mar. 13:10; Apoc. 7:9, 10). Nga runi nabé risaca gudiʼnu xquendanabáninu Dios ne chuʼnísanu. Cani qué rinagá chúʼnisa zándaca guníticaʼ esperanza ni nápacaʼ de guibánicaʼ sin gáticaʼ.

5. ¿Xi chiguizíʼdinu lu tema riʼ?

5 Cumu cadi guendariguite chúʼnisa binni, caquiiñeʼ guicábinu guionnaʼ pregunta riʼ: Primé, ¿xi rusiidiʼ Biblia de guendariuunisa? Guiropa, ¿xi caquiiñeʼ guneʼ ante chuaanisaʼ yaʼ? Ne, guionna, ¿xiñee cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu nabé risaca nga chúʼnisa ca xiiñinu o ca binni ni rudiʼnu estudiu?

XI RUSIIDIʼ BIBLIA DE GUENDARIUUNISA

6, 7. a) ¿Xi pur guluunisa Juan binni? b) ¿Tu binni risaca guluunisa Juan, ne xiñee maʼ gadxé ni?

6 Primé biaje riete lu Biblia de guendariuunisa nga ni biʼniʼ Juan ni Riguunisa (Mat. 3:1-6). Ca binni ni guyé ra nuu Juan para chuʼnísacaʼ bíʼnicaʼ ni para gusihuínnicaʼ maʼ guca arrepentircaʼ de gucheenecaʼ Ley ni bidii Dios Moisés. Peru binni ni jma risaca ni guluunisa Juan maʼ gadxé xi pur guyuunisa. Gúpabe privilegiu de cúʼnisabe Jesús, xiiñiʼ Dios, dxi beeda lu Guidxilayú riʼ (Mat. 3:13-17). Cumu guca Jesús ti binni perfectu la? cadi caquiiñeʼ gaca arrepentir de nin ti pecadu (1 Ped. 2:22). Laabe guyuunísabe para gusihuínnibe maʼ nuube listu para iquiiñebe xquendanabánibe para gúnibe ni ná Dios (Heb. 10:7).

7 Biaʼ tiempu biʼniʼ predicar Jesús, laaca guluunisa ca discípulo stibe xcaadxi binni (Juan 3:22; 4:1, 2). ¿Xi pur guyuunisa ca binni que yaʼ? Bíʼnicaʼ ni para gusihuínnicaʼ maʼ guca arrepentircaʼ de gucheenecaʼ Ley ni bidii Dios Moisés cásica biʼniʼ ca binni ni guluunisa Juan. Peru bibani si Jesús de lade gueʼtuʼ, ca binni de tiempu que, cani racalaʼdxiʼ gaca xpínnibe maʼ gadxé xi pur guyuunísacaʼ.

8. a) Bibani si Jesús de lade gueʼtuʼ, ¿xi mandatu bidiibe ca discípulo stibe? b) ¿Xiñee naquiiñeʼ chúʼnisa ca xpinni Cristu?

8 Bibani si Jesús de lade gueʼtuʼ lu iza 33 que, guyé ra nuu jma de gaayuʼ gayuaa hombre, gunaa ne zándaca nuu xcuidi raqué. Zándaca dxi ca nga gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Nga runi, laché ra nuu binni de guiráʼ guidxi, lagusiidiʼ laacaʼ gácacaʼ discípulo, lacuunisa laacaʼ lu lá Bixhozeʼ ne lu lá Xiiñiʼ ne lu lá espíritu santu, lagusiidiʼ laacaʼ gúnicaʼ guiráʼ ni maʼ bineʼ mandar laatu. Ne laganna qué zaxeleʼ de laatu guiráʼ dxi dede ora guiluxe modo nabani binni guidxilayú» (Mat. 28:19, 20TNM; 1 Cor. 15:6). Nga runi, stale de ca xpínnibe binadiágacaʼ dxi bidiibe mandatu de gacanecaʼ binni para gaca discípulo stibe. Laaca guniʼbe naquiiñeʼ chúʼnisa guiráʼ cani racalaʼdxiʼ guáʼ «ayubu» stibe ne gaca xpínnibe (Mat. 11:29, 30). Cani racalaʼdxiʼ gusiecheʼ Dios naquiiñeʼ guni crecaʼ Jesús nga chiguiquiiñeʼ Dios para guni ni maʼ gudixhe ique. Zacatiʼ nga zanda chuʼnísacaʼ. Ne clase guendariuunisa riʼ nga ni riuulaʼdxiʼ Dios. Lu Biblia nuu stale prueba ni rusihuinni biene chaahuiʼ ca discípulo stiʼ Cristu ni bibani lu primé siglu que xiñee riuunisa binni, ngue runi nagueendaca guyuunísacaʼ (Hech. 2:41; 9:18; 16:14, 15, 32, 33).

CADI GUCUEEZA GASTIʼ LII PARA CHUʼNÍSALUʼ

9, 10. ¿Xi rizíʼdinu de modo guyuunisa hombre de Etiopía riʼ ne apóstol Pablo?

9 (Biindaʼ Hechos 8:35, 36). Guidúʼyanu xi bizaaca ti hombre de Etiopía ni guca judíu. Dxi yeguni adorarbe Dios Jerusalén ne bibiguétabe xquídxibe, gudxi ti ángel Felipe guiniʼné laabe de «stiidxa Cristu». ¿Xi biʼniʼ hombre de Etiopía riʼ yaʼ? Biénebe pabiáʼ risaca guiráʼ ni biziidibe que, ne cumu racaláʼdxibe gúnibe ni rinabaʼ Jiobá guni ti xpinni Cristu la? nagueendaca guyuunísabe.

10 Yanna guidúʼyanu ni bizaaca ti hombre ni guzananda ca xpinni Cristu. Judíu laabe, gúlebe ndaaniʼ ti guidxi ni guleechú Dios para laa. Peru cumu maʼ qué nuzuubaʼ ca judíu que stiidxaʼ Dios la? maʼ qué ñácacaʼ xquídxibe. Yenanda hombre riʼ guiráʼ costumbre stiʼ ca judíu que de guidubi ladxidóʼ. Peru Jesús peʼ guniʼné laabe de guibáʼ. ¿Xi biʼniʼ hombre judíu riʼ guniʼné si Jesús laa yaʼ? Bidiibe lugar gucané ti xpinni Cristu láʼ Ananías laabe, oraqueca «biasa be uyuu nisa be» (Hech. 9:17, 18; Gál. 1:14). Hombre judíu riʼ binibiáʼcabe laa casi apóstol Pablo. Raríʼ ridúʼyanu cásipeʼ biénebe Jesús nga chiguiquiiñeʼ Dios para guni ni maʼ gudixhe ique la? guyuunísabe (biindaʼ Hechos 22:12-16).

11. a) ¿Xi rucaa ca binni ni rudiʼnu estudiu chuʼnísacaʼ? b) ¿Ximodo runi sentirnu ora ridúʼyanu chúʼnisa ca binni maʼ bidii laa Jiobá?

11 Zacaca rizaaca yanna né ca binni ni cayuni estudiar Biblia, cásica ni nahuiiniʼ zaqueca ni huaniisi. Cani napa fe ne rusisaca de guidubi ladxidóʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia racaláʼdxicaʼ gudiicaʼ xquendanabánicaʼ Jiobá ne chuʼnísacaʼ. Lu guiráʼ asamblea ridiʼdiʼ ti discursu especial para cani chichuunisa ne para cani racalaʼdxiʼ chúʼnisa. Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, guizáʼ riéchenu ora guidúʼyanu ti binni ni rudiʼnu estudiu chúʼnisa. Laaca guizáʼ riecheʼ ca hermanu ora ruuyacaʼ riuunisa ca xiiñicaʼ. Lu iza de serviciu 2017, jma de 284,000 binni guyuunisa para gusihuínnicaʼ maʼ bidiicaʼ xquendanabánicaʼ Dios (Hech. 13:48). Ne bíʼnicabe ni purtiʼ biénecabe caquiiñeʼ chúʼnisa ti xpinni Cristu. Peru ¿xi guiráʼ bíʼnicabe para chuʼnísacabe yaʼ?

12. ¿Xi naquiiñeʼ guni ti estudiante ante chúʼnisa yaʼ?

12 Ante chúʼnisa ti binni ni rudiʼnu estudiu la? naquiiñeʼ guiziidiʼ ni dxandíʼ de Dios, ni naguixhe íquebe ne ni maʼ bíʼnibe para gulabe laanu (1 Tim. 2:3-6). Ni guiziidiʼ estudiante riʼ zacané ni laa gapa fe, ne fe ca zucaa ni laabe gusaanabe de gúnibe ca cosa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá ne chinándabe ca principiu stiʼ (Hech. 3:19). Peru ora tuuxa gudii laa Dios ne qué gusaana de guni cosa malu la? qué riuuláʼdxibe ni (1 Cor. 6:9, 10). Peru cadi caquiiñeʼ si guni estudiante ca ni ná ca norma moral stiʼ Jiobá. Laaca naquiiñeʼ chebe reunión, guni predicarbe ne gusiidibe xcaadxi binni. Maca guníʼ Jesús zuni ca discípulo stiʼ dxiiñaʼ riʼ (Hech. 1:8). Ora maʼ biʼniʼ estudiante riʼ guiráʼ ni maʼ guninu riʼ, maʼ zanda guni orarbe Jiobá para gudiibe laa xquendanabánibe ne despué chuʼnísabe nezalú xcaadxi.

GACANENU CA ESTUDIANTE STINU GÁPACAʼ META DE CHUʼNÍSACAʼ

¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu pabiáʼ risaca nga chúʼnisa estudiante stinu, ne guyúbinu pora gábinu ni laabe yaʼ? (Biiyaʼ párrafo 13).

13. Ora rusíʼdinu binni de lu Biblia, ¿xiñee cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu naquiiñeʼ chúʼnisa cani racalaʼdxiʼ gaca xpinni Cristu?

13 Laga cayacanenu ca xiiñinu o xcaadxi binni ni rudiʼnu estudiu para gúnicaʼ cani maʼ bizéʼtenu riʼ, cadi guiaandaʼ laanu naquiiñeʼ chuʼnísacabe para gácacabe xpinni Cristu. Nga runi, qué zadxíbinu gábinu laacabe pabiáʼ risaca nga gudiicabe xquendanabánicabe Jiobá ne chuʼnísacabe, ne zuyúbinu pora jma jneza gábinu ni laacabe. Guiranu racaláʼdxinu guiniisicabe lu stiidxaʼ Dios ne chuʼnísacabe.

14. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ gucaʼnu tuuxa chúʼnisa?

14 Cani napa xiiñiʼ, cani rudii estudiu ne ca hermanu de ra congregación cadi naquiiñeʼ gucaacaʼ estudiante sticaʼ chúʼnisa. Nin Jiobá qué runi ni (1 Juan 4:8). Lugar de gúninu nga, ora gusíʼdinu laabe ni dxandíʼ, naquiiñeʼ gábinu laabe nabé risaca gácabe xhamigu Dios. Ni naquiiñeʼ gucaa laabe chuʼnísabe nga purtiʼ dxandíʼ nadxiibe cani rusiidiʼ Biblia ne racaláʼdxibe gúnibe guiráʼ ni naquiiñeʼ guni ti xpinni Cristu (2 Cor. 5:14, 15).

15, 16. a) ¿Ñee maʼ nexheʼ panda iza naquiiñeʼ gapa ti binni para chúʼnisa la? Bisiene ni. b) Neca maʼ guyuunisa tuuxa ndaaniʼ ti religión, ¿xiñee naquiiñeʼ chuʼnísabe para gácabe ti testigu stiʼ Jiobá yaʼ?

15 ¿Panda iza naquiiñeʼ gapa estudiante stinu para chúʼnisa yaʼ? Cumu gadxé gadxé modo riniisi binni lu stiidxaʼ Dios qué zanda quíxhenu panda iza naquiiñeʼ gapa ti binni para chúʼnisa. Stale tu laa riuunisa dxi naca joven ne qué rusaanacaʼ de guzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá guidubi xquendanabánicaʼ. Ne xcaadxi la? maʼ huaniisicaʼ riziidicaʼ cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia, dede nuu de laacaʼ maʼ napa jma de ti gayuaa iza, ne oracaruʼ nga riénecaʼ pabiáʼ risaca chuʼnísacaʼ.

16 Cani nacubi cuzulú gaca discípulo la? caquiiñeʼ chuʼnísacaʼ neca maʼ guyuunísacaʼ ndaaniʼ sti religión. Rusisaca Jiobá guendariuunisa stiʼ tuuxa ora maʼ biziidiʼ chaahuiʼ xi racaláʼdxibe. Nga nga ni bizaaca ti gunaa ni napa biaʼ 80 iza. Cumu maʼ guyuunísabe stale biaje ndaaniʼ gadxé gadxé religión la? gunabadiidxabe maestra stibe pa caquiiñeʼ chuʼnísabe sti biaje. Bisiene hermana riʼ laabe caadxi textu ni zeeda lu Biblia. Biene gunaa que xiñee rusiidiʼ Biblia caquiiñeʼ chúʼnisa tuuxa, ne qué nindaa guyuunísabe (biindaʼ Hechos 19:3-5).

17. ¿Xi nga ni jma naquiiñeʼ guiníʼ ique tuuxa dxi chúʼnisa?

17 Ti dxi guizáʼ nayecheʼ nga dxi riuunisa ti binni. Peru laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquebe pabiáʼ stipa naquiiñeʼ gúnibe para ganda guni cumplirbe ni bidii stiidxabe Dios ra bidiibe xquendanabánibe laa. Ca xpinni Jesús maʼ cadi nabánicaʼ para laacaʼ «sínuque para laabe. Laabe nga guti be ne bibani be para laanu» (2 Cor. 5:15; Mat. 16:24).

18. ¿Xi pregunta zacábinu lu sti tema ca?

18 Lu tema riʼ maʼ bizíʼdinu cadi guendariguite nga guicaa tuuxa decisión de gaca ti xpinni Cristu. Ne pur nga, jñaa María, biʼniʼ ca pregunta ni bizéʼtenu ora bizulunu que. Pa nápaluʼ xiiñiluʼ zándaca huanabadiidxaluʼ laca lii: «¿Ñee maʼ nuu xiiñeʼ listu para chúʼnisa la? Para chuulaʼdxiʼ Jiobá ora gudiibe laa xquendanabánibe, ¿ñee maʼ nánnabe biaʼ naquiiñeʼ ganna tuuxa de lu Stiidxaʼ Dios la? ¿Ñee naquiiñeʼ gúʼndabe ti carrera ne guyúbibe gápabe ti dxiiñaʼ galán ante chuʼnísabe la? ¿Laga pa gucheebe despué de chuʼnísabe yaʼ?». Zacábinu ca pregunta riʼ lu sti tema ca. Laaca zadúʼyanu ximodo jma jneza naquiiñeʼ guʼyaʼ cani napa xiiñiʼ guendariuunisa.