Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Qué huayuu dxi gusaana Jiobá naa

Qué huayuu dxi gusaana Jiobá naa

Ti biaje, gunábacabe naa ne xhonna dxaapahuiiniʼ gudiʼdu guieʼ Adolf Hitler despué de gudii tobi de ca discursu stiʼ. ¿Xiñee gulícabe naa yaʼ? Purtiʼ nabé biʼniʼ apoyar bixhozeʼ guiráʼ ni biʼniʼ ca nazi que, ne gúcabe chofer stiʼ hombre ni naca xaíque stiʼ partidu que. Jñaaʼ la? guizáʼ católica guca ne gucalaʼdxiʼ ñacaʼ monja. Peru neca gucaláʼdxicabe ñuneʼ ni nácabe la? qué ñuaaʼ lade ca nazi, ne qué ñacaʼ monja. Chigusieneʼ laatu xiñee.

BINIISEʼ ndaaniʼ guidxi Graz (Austria). Dxi napaʼ gadxe iza, biseendacabe naa ti scuela ra rusiidicabe binni de religión. Ne guizáʼ bidxagayaaʼ ora biiyaʼ pabiáʼ inmoral modo nabani ca sacerdote ne ca monja de raqué. Ne pur ngue la? gunabaʼ jñaaʼ cuee naa de ra scuela que, ne ante gusaaʼ ti iza guleebe naa de raqué.

Foto stiʼ xfamiliaʼ; nacu bixhozeʼ uniforme militar stiʼ.

Despué guyaaʼ ti internadu. Ti gueelaʼ bedacaa bixhozeʼ naa para chiné naa ti lugar jma seguru, purtiʼ cusábacabe bomba ndaaniʼ guidxi Graz. Yeguiaanadu Schladming. Casi gudídidu ti puente para chuʼdu guidxi que, bisábacabe ti bomba luni ne gucadé ni. Ti biaje nuaaniáʼ jñaabiidaʼ ndaaniʼ jardín, málasi bizulú bicuaagu caadxi avión ni canazá gaxha de raqué laadu. Ra biluxe guerra que, biʼniʼ sentirdu gastiʼ qué ñuni gobiernu nin yuʼduʼ que para ñacanecaʼ laadu.

BINEBIAʼYAʼ TUUXA NI QUÉ HUAYUU DXI GUSAANA NAA

Lu iza 1950, bizulú guniʼné ti gunaa Testigu jñaaʼ de lu Biblia. Rucaadiaʼgaʼ guiráʼ ni riníʼcabe ne yeniáʼ jñaaʼ reunión chupa chonna biaje. Cumu bidii jñaaʼ cuenta dxandíʼ ni rusiidiʼ ca testigu stiʼ Jiobá la? guyuunísabe lu iza 1952.

Biiyaʼ congregación ra riuudu que casi ti grupu ra rié puru señora ni maʼ huaniisi. Peru despué guyuudu ti congregación ra nuu stale joven. ¡Ngue huaxa maʼ gadxé purtiʼ cadi puru señora huaniisi rié raqué! Dxi bibiguétadu Graz, bizuluáʼ guyaaʼ guiráʼ ca reunión que ne qué nindaa laaca bidieeʼ cuenta dxandíʼ cani caziideʼ que, ne naca Jiobá ti Dios ni qué rusaana ca xpinni. Neca chuʼ ora guni sentirnu nuunu stúbinu ora cadídinu xiixa ni nabé nagana la? qué zusaanabe laanu (Sal. 3:5, 6).

Cumu nuaaʼ güeniáʼ ni maʼ biziideʼ que xcaadxi binni la? bizuluáʼ bisiideʼ ca bizanaʼ ne ca bendaʼ de laani. Cumu maʼ cadi nabeza guidapaʼ bendaʼ ni huaniisi que ra lídxidu purtiʼ rúnicaʼ dxiiñaʼ de maestra la? guyaaʼ dede ra nabézacaʼ ne bineʼ animar laacabe guni estudiárcabe Biblia. Ra gudiʼdiʼ tiempu guiráʼ ca bizanaʼ ne ca bendaʼ gúcacaʼ Testigu.

Ante gusaaʼ chupa semana de runeʼ predicar, gunieniáʼ ti gunaa de lu Biblia, ni napa jma de treinta iza ne biʼniʼ estudiardu juntu. Laabe biniisibe en sentidu espiritual ne guyuunísabe. Despué laaca guyuunisa xheelabe ne guiropaʼ xiiñibe. Biguidxi fe stinneʼ ra bidieeʼ estudiu gunaa que. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ guirutiʼ nudii estudiu naa ne pur ngue caquiiñeʼ gacaʼ preparar chaahueʼ. Ante gusiideʼ xiixa estudiante stinneʼ la? naquiiñeʼ guieneʼ ni primeru. Cumu guizáʼ bineʼ estudiar la? gucané ni naa stale para guieneʼ chaahueʼ ni rusiidiʼ Biblia. Bidieeʼ xquendanabaneʼ Jiobá ne guyuaanisaʼ lu beeu abril iza 1954.

«STALE TU CANALADXI LAADU, PERU QUÉ RUSAANA DIOS LAADU»

Lu iza 1955 guyaaʼ caadxi asamblea internacional ni guca ndaaniʼ guidxi Alemania, Francia ne Inglaterra. Dxi nuaaʼ ndaaniʼ guidxi Londres, binebiaʼyaʼ Albert Schroeder, ti instructor stiʼ Scuela stiʼ Galaad ne despué gúcabe tobi de cani guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Bidiʼdu ti recorridu ndaaniʼ Museu Británico ne raqué biluíʼ hermanu Schroeder laadu caadxi manuscritu bíblicu. Bisiénebe laadu cá lá Dios lu diidxaʼ hebreu lúcani ne nabé risaca cani. Ni gúdxibe laadu que yendá cani ndaaniʼ ladxiduáʼ ne biquidxi ni fe stinneʼ. Ne jmaruʼ si bicaa ni naa gusiideʼ binni cani dxandíʼ rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios.

Naa ne xcompañeraʼ (ni zuhuaa ladu derechu), dxi nuudu de precursora especial ndaaniʼ guidxi Mistelbach (Austria).

Bizuluáʼ de precursora regular 1 de enero iza 1956. Tapa beeu despué biʼniʼ invitárcabe naa gacaʼ precursora especial ndaaniʼ guidxi Austria ne biseendacabe naa Mistelbach, ti lugar ra gastiʼ Testigu. Peru bidxieeluáʼ ti guendanagana: naa ne xcompañeraʼ, maʼ gadxepeʼ laadu. Naa caʼruʼ gusaaʼ 19 iza ne laabe maʼ nápabe 25 iza. Naa biniiseʼ ndaaniʼ guidxi ne laabe biniisibe ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ. Naa riuuladxeʼ guibaneʼ maʼ huadxí, peru laabe siadoʼroʼ riásabe. Ne huaxhinni la? naa maʼ nexhenaʼyaʼ peru laabe maʼ nuube gásibe. Peru cumu yenándadu ca conseju stiʼ Biblia la? biʼniʼ chaahuidu ca guendanagana stidu ne nayecheʼ bínidu xhiiñaʼ Jiobá de precursora.

Peru laaca bidxíʼludu xcaadxi guendanagana. Zanda guinidu guzanándacabe laadu, peru qué nusaana Jiobá de ñacané laadu (2 Cor. 4:7-9). Rietenalaʼdxeʼ ti biaje, naa ne xcompañeraʼ canayuni predicardu ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ, málasi bilaadxiʼ ca binni que biʼcuʼ laadu. Ora bidiʼdu cuenta maʼ naguu ca biʼcuʼ que leʼ laadu ne cadúxhucaʼ ne nuucaʼ góyacaʼ laadu. Gunazenadu ne gunabaʼ Jiobá: «Ora guiaaxha ca biʼcuʼ riʼ luguiadu guuticame laadu nagueenda». Peru ante guedandacame, gulezadxícame biaʼ ti metru de ra zuhuaʼdu, nisi biniibi xcólacame ne zécame. Bidiʼdu cuenta gupa Jiobá laadu. Despué de ngue, biʼniʼ predicardu ndaaniʼ guidxi que ne ni jma bidxagayaadu nga guiráʼ binni que bicaadiágacaʼ laadu. Zándaca bidxagayaa ca binni que purtiʼ qué ñuni ca biʼcuʼ que laadu gastiʼ o purtiʼ qué nireʼdu gana neca bidxaagaludu guendanagana. Caadxi binni de raqué gúcacaʼ Testigu.

Peru ti dxi bidxaagaludu sti guendanagana. Hombre ni riaanadu ra lidxi que, bedandá naxhudxi ne caníʼ zuuti laadu purtiʼ ná rizadu ruchiichidu binni. Gucalaʼdxiʼ xheelabe nucueeza laabe, peru qué ñanda. Laadu nuudu luguiáʼ ndaaniʼ cuartu stidu, cayunadiágadu guiráʼ ni caniʼbe. Nagueendaca bicaʼdu ti asientu puertaʼ que, ne bichadu ca cosa stidu ndaaniʼ maleta. Ora bixhéledu puertaʼ que, bidúʼyadu maʼ zeeda hombre que lu escalera ne naaze ti gudxíu naroʼbaʼ. Biree guxooñedu neza ra puertaʼ ni nuu deche yoo que, gudídidu ndaaniʼ jardín que né guiráʼ cosa stidu maʼ cadi para guibiguétadu sti biaje.

Yeguiaanadu ndaaniʼ ti hotel. Biaanadu raqué casi ti iza ne ngue gucané laadu guni predicardu jma. Cumu centru nuu hotel que la? caadxi de ca estudiante stidu riuuláʼdxicaʼ guni estudiarcaʼ raqué. Qué nindaa bizulú bínidu estudiu de libru ne reunión ra riuundaʼ Torre stiʼ ni rapa ndaaniʼ cuartu stidu. Biaʼ quince binni raca reunirdu raqué.

Biaanadu ndaaniʼ guidxi Mistelbach jma de ti iza. Despué biseendacabe naa Feldbach, ni riaana ladu gueteʼ de Graz. Maʼ gadxé compañera gupaʼ raqué, peru laaca gastiʼ congregación lugar que. Gulezadu ndaaniʼ ti cuartuhuiiniʼ ni nuu luguiáʼ de ti cabaña de yaga. Ridiʼdiʼ bi lade ca yaga stini, ngue runi ruchadu periódicu lade ni para guchiʼdu ca huecu que. Ne napa xidé cueedu nisa ndaaniʼ ti bizé. Peru guizáʼ stale ni guleendudu neca gudídidu guiráʼ ndiʼ. Chupa chonna beeu despué guyuu ti grupu raqué. Ne ra gudiʼdiʼ tiempu, ndaaniʼ ti familia ni rudiʼdu estudiu, biaʼ treinta de laacaʼ gúcacaʼ Testigu.

Guiráʼ ni gudideʼ riʼ gucané ni naa gusisacaʼ jma guiráʼ ni runi Jiobá pur ca binni ni runi ni ná Reinu primé lu xquendanabani. Neca ruluíʼ guirutiʼ zanda gacané laanu la? Jiobá qué ziuu dxi gusaana laanu (Sal. 121:1-3).

NAAZE DXIICHIʼ JIOBÁ NANU NE NÁʼ LADU DERECHU STIʼ NI RUNINÉ NI JNEZA

Lu iza 1958 guca ti asamblea internacional ndaaniʼ guidxi Nueva York, ne guca ni ndaaniʼ Estadiu Yankees ne Polo Grounds. Ne raqué bineʼ ti solicitud, ne gunabadiidxaʼ sucursal stiʼ guidxi Austria naa pa racalaʼdxeʼ chaaʼ clase 32 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. Ne nagueendaca gudxeʼ laacabe: «¡Ziaaʼ!».

Dxi guyaaʼ clase que, gurieeʼ cueʼ Martin Poetzinger. Gudiʼdiʼ hermanu riʼ stale cosa feu dxi guyuu lu campu de concentración tiempu stiʼ ca nazi. Despué gúcabe tobi de cani guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Cumu guirópadu rinidu alemán, ne clase que rudiicabe ni inglés la? nuu biaje rinabadiidxabe naa: «Erika, ¿xii nga caníʼcabe pue?».

Biaʼ galaa de clase que, gudxi hermanu Nathan Knorr laadu paraa chiguni servirdu. Biseendacabe naa Paraguay. Cumu nahuiineruáʼ la? caquiiñeʼ gudii bixhozeʼ naa permisu para ganda chaaʼ guidxi que. Bidiibe permisu naa, ne lu beeu marzo iza 1959 yendayaʼ Paraguay. Gulezaʼ ndaaniʼ yoo ra riaana ca misioneru ni nuu ndaaniʼ guidxi Asunción, ne raqué gupaʼ sti compañera.

Qué nindaa de ngue binebiaʼyaʼ Walter Bright, ti misioneru ni guyé clase númeru 30 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. Bichaganadu ne de raqué juntu bidxaagaludu ca guendanagana ni beeda despué. Cada biaje tiididu lu xiixa guendanagana ridúʼndadu Isaías 41:10, ra ná: «Cadi guidxíbiluʼ, purtiʼ nuaaniáʼ lii. Cadi chuʼluʼ xizaa, purtiʼ naa nga Dios stiluʼ. Zudieeʼ stipa lii». Rusietenalaʼdxiʼ ca diidxaʼ riʼ laadu, pa gúnidu stipa pur guzúʼbadu stiidxaʼ Jiobá ne gúnidu ni ná Reinu primé lu xquendanabánidu qué ziuu dxi gusaanabe laadu.

Despué biseendacabe laadu ti lugar gaxha de frontera stiʼ Brasil. Xaíque yuʼduʼ de raqué, bicaa caadxi joven guchaacaʼ guié yoo ra riaana ca misioneru, maʼ huaxiéʼ ndaʼ galán ni. Dxi bizulú biʼniʼ estudiarné Walter jefe stiʼ ca puliciá que, biseendaʼ hombre riʼ caadxi puliciá gapa yoo ra nabézadu que ti semana. Dede dxi que maʼ guirutiʼ nucaalú laadu. Ti tiempu despué, biseendacabe laadu sti ladu de frontera que. Galán biseendacabe laadu raqué, purtiʼ bínidu reunión ndaaniʼ guidxi Paraguay ne Brasil. Ne ante ruʼ guireʼdu de raqué la? maʼ nuu chupa congregación nahuiiniʼ.

Naa ne Walter, dxi gúcadu misioneru ndaaniʼ guidxi Asunción (Paraguay).

CAYACANERUʼ JIOBÁ NAA

Maca gudxi ca doctor naa qué zanda gapaʼ xiiñeʼ, ngue runi lu iza 1962 guizáʼ bidxagayaaʼ ora gúdxicabe naa nacaxiiñeʼ. Yendézadu Hollywood, ndaaniʼ guidxi Florida (Estados Unidos), gaxha de ra nabeza familia stiʼ Walter. Chupa chonna iza maʼ qué ñanda ñúnidu de precursor, purtiʼ biʼniʼ tenderdu caadxi cosa ndaaniʼ familia. Neca zacá qué nusaanadu de ñúnidu ni ná Reinu primé lu xquendanabánidu (Mat. 6:33).

Lu beeu noviembre iza 1962 dxi yendadu Florida, bidúʼyadu xiixa ni nabé bidxagayaadu. Ca hermanu hueru ne ca hermanu negru gadxé gadxé ra raca reunircaʼ ne gadxé gadxé ra runi predicarcaʼ, purtiʼ ca binni de raqué qué rinacaʼ chuʼ binni de gadxé gadxé raza tobi si lugar. Peru Jiobá qué runi menu binni pur raza stiʼ, qué nindaa bisaana ca congregación que costumbre riʼ. Bihuinni dxiichicaʼ Jiobá nga biniibi ca cosa que ne pur nga maʼ nuu stale congregación lugar que.

Triste guiniéʼ ni peru lu iza 2015 gutiʼ Walter de cáncer cerebral. Sicarú bibaneniáʼ xheelaʼ cincuenta y cinco iza, ti hombre ni gunnaxhii Jiobá ne ni gucané stale hermanu. Ni jma racalaʼdxeʼ nga guuyaʼ laabe sti biaje nazaaca ora guibánibe de lade gueʼtuʼ (Hech. 24:15).

Rudieeʼ xquíxepeʼ ne nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ gunda bineʼ servir de tiempu completu jma de cuarenta iza ne pur guiráʼ ndaayaʼ ni gucuaaʼ. Tobi de laacani nga, gunda bidúʼyadu ra guyuunisa 136 de ca binni biʼniʼ estudiárnedu Biblia. Ni dxandíʼ nga bidxaagaludu stale guendanagana, peru qué ñuu dxi niníʼ íquedu nusaanadu de ñúnidu ni ná Jiobá, Dios ni qué rusaana laanu. Ne ora gudídidu ca guendanagana riʼ jmaruʼ si bidxíñadu gaxha de laabe ne gúpadu confianza jma jneza modo zuni chaahuibe cani ne zúnibe ni ora caquiiñeʼ gúnibe ni. Ne zacá huayúnibe ni (2 Tim. 4:16, 17).

Guizáʼ ribanaʼ Walter, peru ni racané naa gudxieeluáʼ yuubaʼ stinneʼ nga gacaʼ precursora. Laaca maʼ bidieeʼ cuenta ora gusiideʼ ni dxandíʼ xcaadxi racané ni naa, jmaruʼ si ora guinieniáʼ binni de esperanza nápanu zabani ca gueʼtuʼ ca sti biaje. Qué huayuu dxi gusaana Jiobá naa. Huayápabe naa de stale modo, dede qué zanda guinieeʼ guiráʼ ni. Casi maca biʼniʼ prometerbe, huayacanebe naa, huaguube gana naa ne huanaazebe nayaʼ ne nabe ladu derechu stibe (Is. 41:10).