Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Binibiáʼ enemigu stiluʼ

Binibiáʼ enemigu stiluʼ

«Cadi quiteʼ Binidxabaʼ laanu, purtiʼ maʼ nánnanu ximodo rúnibe dxiiñaʼ» (2 COR. 2:11TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sn 49 NE 27

1. Despué de bidxiideche Adán ne Eva Jiobá, ¿xi guníʼ Jiobá de enemigu stinu riʼ?

NANNA Adán cadi guyáʼ diʼ ca beendaʼ ca para guiniʼcaʼ. Nga runi, ora guniʼné ti beendaʼ Eva, zándaca guníʼ íquebe ti espíritu nga guniʼné Eva (Gén. 3:1-6). Nin tobi de laacabe qué gánnacabe gastiʼ de espíritu riʼ. Neca zacá, bidxiideche Adán Bixhoze ni nuu guibáʼ ne bieegube espíritu que para gucaalúcabe Dios (1 Tim. 2:14). Nagueendaca bidii Jiobá caadxi información de enemigu ni gudxite Adán ne Eva que, ne biʼniʼ prometerbe zunitilube laa. Peru laaca guniʼbe zucaalú espíritu riʼ ca binni ni nadxii Dios (Gén. 3:15).

2, 3. ¿Xiñee qué nudii Jiobá stale información de Binidxabaʼ ante gueeda Mesías?

2 Nabé nuu xpiaaniʼ Jiobá, nga runi qué huayabibe laanu tu láʼ ángel malu riʼ. * Ne gulézabe chupa mil gaayuʼ gayuaa iza para bisiénebe ximodo zanda gunibiaʼnu tuu nga ángel malu riʼ. Título stiʼ espíritu malu riʼ nga Binidxabaʼ, ni riníʼ «tobi ni rucaalú» (Job 1:6). Lu chonna si libru de ca Escrituras Hebreas zeeda título riʼ, lu Primero de las Crónicas, Job ne Zacarías. ¿Xiñee qué nudii Jiobá stale información de enemigu riʼ ante gueeda Mesías yaʼ?

3 Lu ca Escrituras Hebreas, qué nudii diʼ Jiobá stale información de Binidxabaʼ ne de ca cosa runi. Purtiʼ ca Escrituras Hebreas gucuá cani para gacané cani binni ganna tuu nga Mesías ne guidxíñacaʼ ra nuube (Luc. 24:44; Gál. 3:24). Dxi beeda Mesías la? biquiiñeʼ Jiobá laabe ne ca discípulo stibe para gábicabe binni xi guiráʼ maʼ biʼniʼ Binidxabaʼ ne ca ángel malu ni nuuné laa. * Jneza ni biʼniʼ Jiobá, purtiʼ zaquiiñebe Jesús ne ca ungidu para gunduuxebe Binidxabaʼ ne ca xpinni (Rom. 16:20; Apoc. 17:14; 20:10).

4. ¿Xiñee cadi caquiiñeʼ guidxibi xhaatanu Binidxabaʼ?

4 Apóstol Pedro guníʼ naca Binidxabaʼ casi ti «lion ni canaguu beedxeʼ», ne Juan guníʼ nácabe ti «beenda yooxho» ne ti dragón (1 Ped. 5:8; Apoc. 12:9). ¿Ñee riníʼ ndiʼ naquiiñeʼ guidxibi xhaatanu Binidxabaʼ la? Coʼ, purtiʼ jma napaʼ Jiobá poder que laabe (biindaʼ Santiago 4:7). Ne cadi guiaandaʼ laanu nuu Jiobá, Jesús ne ca ángel stiʼ para gacanecaʼ laanu. Nga runi, zanda guni huantarnu ora gucaalú Binidxabaʼ laanu. Peru primeru guicábinu chonna pregunta nabé risaca: ¿Tu guiráʼ rucaa Binidxabaʼ guni ni ná? ¿Ximodo riguite Binidxabaʼ binni? ¿Xi caadxi cosa qué zanda gúnibe? Guicábinu ca pregunta riʼ ne guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de laacani.

¿TU GUIRÁʼ RUCAA BINIDXABAʼ GUNI NI NÁ?

5, 6. ¿Xiñee qué zanda gudii ca gobiernu ca ni jmapeʼ caquiiñeʼ binni guidxilayú?

5 Stale ángel malu gúcacaʼ tobi si né Binidxabaʼ para gucaalucaʼ Dios. Ante guiaba nisaguié naroʼbaʼ que, bicaa Binidxabaʼ caadxi de ca ángel riʼ gápacaʼ relación sexual né ca gunaa ni nuu lu Guidxilayú. Biblia ruzeeteʼ ni bizaaca riʼ de manera simbólicu, gudiñe xcola dragón que caadxi estrella de guibáʼ ne bisábabe laacaʼ ndaaniʼ Guidxilayú (Gén. 6:1-4; Jud. 6; Apoc. 12:3, 4). Dxi bisaana ca ángel riʼ familia stiʼ Jiobá, bidiicaʼ lugar guni mandar Binidxabaʼ laacaʼ. Peru cadi guiníʼ íquenu modo tiisi runi Binidxabaʼ ne ca ángel malu stiʼ dxiiñaʼ. Runi copiarbe modo runi Reinu stiʼ Dios dxiiñaʼ ne maʼ bíʼnibe laabe rey. Laaca maʼ bíʼnibe ca demonio ca xaíque ne bidiibe laacaʼ autoridad para gácacaʼ gobernante stiʼ guidxilayú cahui riʼ (Efes. 6:12).

6 Riquiiñeʼ Binidxabaʼ ca demonio stiʼ para guni controlar ca gobiernu ni nuu lu Guidxilayú riʼ. Bihuinni dxiichiʼ zacá ni ora biluiʼbe Jesús «idubi naca guidxilayú» ne gúdxibe laa: «Zudiee lii irá ca guidxi sicarú ca, purti stinne cani, ne zanda udiee cani tutiica acaladxeʼ» (Luc. 4:5, 6). Neca runi controlar Binidxabaʼ ca gobiernu ca la? stale de laacaʼ rúnicaʼ cosa galán pur binni ne laaca nuu gobernador ricá ique gacané binni. Peru nin tobi de laacabe qué zanda gudii ni jmapeʼ caquiiñeʼ binni guidxilayú (Sal. 146:3, 4; Apoc. 12:12).

7. ¿Ximodo riquiiñeʼ Binidxabaʼ religión ni cadi dxandíʼ, sistema comercial ne ca gobiernu para quiteʼ binni? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

7 Para quiteʼ Binidxabaʼ ne ca demonio «irá binni» la? cadi riquiiñesibe ca gobiernu ca, sínuque laaca riquiiñebe religión ni cadi dxandíʼ ne sistema comercial (Apoc. 12:9). Riquiiñeʼ Binidxabaʼ religión ni cadi dxandíʼ para guiníʼ cosa ni cadi dxandíʼ de Jiobá. Ni racaláʼdxibe nga pa ñanda si guiráʼ binni nucaabe nusiaandaʼ láʼ Dios (Jer. 23:26, 27). Nga runi, stale binni riníʼ runi adorar Dios, peru qué gánnacabe pa ca demonio ca nga runi adorárcabe (1 Cor. 10:20; 2 Cor. 11:13-15). Laaca riquiiñebe sistema comercial para guiniʼbe xcaadxi cosa ni cadi dxandíʼ de Jiobá. Guzéʼtenu ti ejemplu, rucaabe binni guni cré zabánicaʼ nayecheʼ pa gápacaʼ stale bueltu ne stale cosa material (Prov. 18:11). Ca binni ni runi cré ca diidxaʼ ca la? riquiiñecaʼ xquendanabánicaʼ para si gápacaʼ «bidxichi» lugar de ñúnicaʼ ni ná Jiobá (Mat. 6:24). Neca rannaxhiicabe Dios, peru cumu jma rannaxhiicabe ca cosa material ca la? rusaanacabe de gannaxhiicabe Dios (Mat. 13:22; 1 Juan 2:15, 16).

8, 9. a) ¿Xi chupa cosa risaca rizíʼdinu de ni biʼniʼ Adán, Eva ne ca ángel ni bidxiideche Dios? b) Ora gánnanu tu guiráʼ rucaa Binidxabaʼ guni ni ná, ¿ximodo racané ni laanu?

8 Ni biʼniʼ Adán, Eva ne ca ángel ni bidxiideche Dios rusiidiʼ cani laanu chupa cosa nabé risaca. Primé, caquiiñeʼ gánnanu nuu chupa si neza ne caquiiñeʼ cuinu tobi si: cuinu gúninu ni ná Jiobá la? o gúninu ni ná Binidxabaʼ (Mat. 7:13). Guiropaʼ, ora runi binni ni ná Binidxabaʼ, qué ribeendú stale cosa. Casi Adán ne Eva, ni guleenducaʼ nga quíxhecaʼ xii nga jneza ne ni cadi jneza para laacaʼ, ne ca demonio la? randa rucaacabe ca gobiernu ca gúnicaʼ caadxi cosa ni racaláʼdxicaʼ (Gén. 3:22). Peru jma naroʼbaʼ yuubaʼ rapa tuuxa que ca cosa ni ribeendú pur runi ni ná Binidxabaʼ (Job 21:7-17; Gál. 6:7, 8).

9 Ora gánnanu tu guiráʼ rucaa Binidxabaʼ guni ni ná, ¿ximodo racané ni laanu? Racané ni laanu gánnanu racalaʼdxiʼ Jiobá guni respetarnu ca gobiernu ne ca autoridad (1 Ped. 2:17). Ribeza Jiobá chinándanu ley stícabe, peru pa cadi cucaa cani laanu guchéʼnenu ca norma stibe (Rom. 13:1-4). Peru laaca nánnanu naquiiñeʼ gácanu neutral ne cadi naquiiñeʼ guni apoyarnu nin ti partidu políticu (Juan 17:15, 16; 18:36). Ne ora gánnanu tu guiráʼ rucaa Binidxabaʼ guni ni ná la? rucaa ni laanu guni predicarnu. Casi maʼ bizíʼdinu ca, ni racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nga guni biidiʼ lá Dios ne guiníʼ mal de laabe, ne pur nga la? jmaruʼ si rucaa ni laanu gusíʼdinu binni de Dios. Riquiiñenu labe ne rusisácanu ni. Nánnanu jma stale ni ribeendunu ora gannaxhiinu Dios que ora gannaxhiinu bueltu ne ca cosa material (Is. 43:10; 1 Tim. 6:6-10).

¿XIMODO RIGUITE BINIDXABAʼ BINNI?

10-12. a) ¿Xi trampa biquiiñeʼ Binidxabaʼ para gusaba caadxi ángel? b) ¿Xi zanda guizíʼdinu de ni bizaaca ca ángel que?

10 Para gucaa Binidxabaʼ binni guni ni ná la? riquiiñebe stale método ne rudii cani resultadu. Nuu biaje riquiiñebe xiixa trampa ne nuu biaje la? rucaabe tuuxa gucaalú laanu, guidúʼyanu ximodo rúnibe ni.

11 Primé, guidúʼyanu xi trampa biquiiñebe para bisábabe caadxi ángel. Nuunu seguru biʼniʼ estudiar chaahuibe laacaʼ para gúʼyabe xi riuuláʼdxicaʼ ne zacá gucaabe laacaʼ chuʼcaʼ pur laabe. Biaba caadxi de laacabe lu trampa stiʼ Binidxabaʼ ne gúpacabe relación sexual né ca gunaa que. Ne xiiñiʼ ca ángel que, ni gúpacaʼ né ca gunaa que, gúcacaʼ gigante guizáʼ malu ne nisi maʼ cuyúbicaʼ tíndecaʼ (Gén. 6:1-4). Cadi inmoralidad si nga biquiiñeʼ Binidxabaʼ casi trampa, sínuque laaca bidii stiidxabe zuni mandarbe binni guidxilayú. Zándaca ni gucaláʼdxibe nga nucueezabe para cadi ñeeda «descendencia» ni chigueeda de «gunaa» ni biʼniʼ prometer Jiobá (Gén. 3:15). Peru bisaba Jiobá nisaguié naroʼbaʼ que ne pur ngue la? maʼ qué ñanda ñaca cani gudixhe ique Binidxabaʼ ñuni né ca demonio stiʼ.

Ca trampa ni riquiiñeʼ binidxabaʼ nga inmoralidad, gudxiibaʼ tobi laca laa ne ca cosa ni napa espiritismo. (Biiyaʼ párrafo 12 ne 13).

12 Nga runi, inmoralidad ne guyubi tobi puru para laasi la? naca ni ti trampa para laanu. Stale iza biʼniʼ ca ángel riʼ ni ná Dios ante guieegucaʼ Binidxabaʼ. Peru neca ti lugar guizáʼ galán nga ra guyuucabe la? stale ángel bidiicaʼ lugar guicaa xcu deseu malu ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ. Zaqueca nga zanda guizaacanu yanna, zándaca maʼ nápanu stale iza de cayúninu ni ná Dios ndaaniʼ organización stiʼ. Peru neca naca ni ti lugar nabé sicarú la? zanda guicaa xcu xiixa deseu malu ndaaniʼ ladxidoʼno pa qué gápanu laanu (1 Cor. 10:12). Nabé risaca guidúʼyanu xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Pa guidúʼyanu rudxíʼbanu laca laanu ne riníʼ íquenu cosa ni cadi jneza la? nagueendaca naquiiñeʼ cueenu cani (Gál. 5:26; biindaʼ Colosenses 3:5).

13. a) ¿Xi sti trampa riquiiñeʼ Binidxabaʼ ni nabé rudii resultadu? b) ¿Xi zanda gúninu para cadi guiábanu lu trampa riʼ?

13 Sti trampa ni nabé rudii resultadu Binidxabaʼ nga ora ruyubi binni ganna jma de ca cosa ni zeeda de espiritismo. Rucaabe binni gapa curiosidad de ca demonio ca, ne qué riquiiñesibe ca religión ni cadi dxandíʼ, sínuque laaca riquiiñebe entretenimientu. Riquiiñebe película ne juegu electrónicu ne xcaadxi cosa casi laacani para gucaabe binni chuulaʼdxiʼ ganna jma de espiritismo. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi guiábanu lu trampa stibe yaʼ? Cadi cuézanu cuee organización ti publicación ni gusiene gunáʼ nga entretenimientu jneza ne ni cadi jneza. Cada tobi naquiiñeʼ gusiidiʼ chaahuiʼ xquendabiaaniʼ ti guni ni ná ca norma stiʼ Jiobá (Heb. 5:14). Zacaanu decisión jneza pa chinándanu conseju ni bidii apóstol Pablo de gannaxhiinu Dios de guidubi ladxidoʼno (Rom. 12:9). Guinabadiidxanu laca laanu: «Pa ñuuyaʼ ti estudiante o ti binni ni rigannaʼ xi runeʼ para gacaʼ divertir, ¿ñee niníʼ íquebe cayuneʼ ni rusiideʼ la? o niníʼ íquebe nacaʼ ti hipócrita?». Pa gúninu ni rusíʼdinu la? cadi casi ziuunu ziábanu lu trampa stiʼ Binidxabaʼ (1 Juan 3:18).

Modo ruquiichináʼ binidxabaʼ laanu nga ora rucueeza gobiernu laanu para cadi guni predicarnu, ora rucaacabe laanu gúninu cosa malu ra scuela ne ora riquiiñebe familia stinu para gucaalú laanu. (Biiyaʼ párrafo 14).

14. a) ¿Ximodo rucaalú Binidxabaʼ laanu? b) ¿Ximodo zanda gudxíʼlunu ca guendanagana riʼ yaʼ?

14 Guidúʼyanu xi runi Binidxabaʼ para gusaana de gúninu ni ná Jiobá. Guzéʼtenu ti ejemplu, zanda gucaabe ca gobiernu ca gucueezacaʼ laanu para cadi guni predicarnu. Ne laaca zanda gucaabe ca binni ni runinenu dxiiñaʼ o ni rinenu scuela para guni búrlacaʼ laanu purtiʼ rúninu stipa pur chinándanu ni ná ca norma moral stiʼ Dios (1 Ped. 4:4). Laaca zanda gucaabe familia stinu cuee gana laanu para cadi chuunu reunión, neca rúnicabe ni cadi para guninácabe laanu (Mat. 10:36). ¿Ximodo zanda gudxíʼlunu ca guendanagana riʼ yaʼ? Primé la? naquiiñeʼ gánnanu zadxaagalunu clase guendanagana riʼ, purtiʼ Binidxabaʼ peʼ cadindenenu (Apoc. 2:10; 12:17). Guiropa, cadi gudiʼnu lugar gucaa ca guendanagana ca laanu gusiáʼndanu ni guníʼ Binidxabaʼ, purtiʼ laa guníʼ rúninu ni ná Dios ora si nuunu galán, peru zudxiʼdéchenu Dios pa gucaalúcabe laanu (Job 1:9-11; 2:4, 5). Ne guionna, guinábanu Jiobá gudii stipa laanu para guni huantarnu. Ne cadi guiaandaʼ laanu qué ziuu dxi gusaanabe laanu stúbinu (Heb. 13:5).

¿XI CAADXI COSA QUÉ ZANDA GUNI BINIDXABAʼ?

15. ¿Ñee zanda gucaa Binidxabaʼ laanu gúninu xiixa ni qué racaláʼdxinu la? Bisiene ni.

15 Qué zanda gucaa Binidxabaʼ laanu gúninu xiixa ni qué racaláʼdxinu (Sant. 1:14). Stale binni qué rudii cuenta pa cayuni ni nabe. Peru ora riziidicabe ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia la? maʼ ricaacabe decisión tu gúnicabe ni ná (Hech. 3:17; 17:30). Pa gucuaanu decisión gúninu ni ná Dios la? gastiʼ qué zanda guni Binidxabaʼ para gucaa laanu guchéʼnenu Jiobá (Job 2:3; 27:5).

16, 17. a) ¿Xi caadxi cosa qué zanda guni Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ? b) ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxíbinu guni orarnu en voz alta?

16 Nuu xcaadxi cosa ni qué zanda guni Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, qué ruzeeteʼ diʼ Biblia pa zanda ganna Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ xi riníʼ íquenu ne xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Jiobá ne Jesús si zanda guni ni (1 Sam. 16:7; Mar. 2:8). Peru ¿xi rizaaca ora ruinu diidxaʼ o rúninu ti oración en voz alta yaʼ? ¿Ñee naquiiñeʼ guidxíbinu gunadiaga Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ laanu ne iquiiñecaʼ ni para guninacaʼ laanu la? Coʼ. Cásica qué ridxíbinu gúninu ni ná Jiobá neca cayuuyaʼ Binidxabaʼ laanu la? zaqueca cadi naquiiñeʼ guidxíbinu guni orarnu en voz alta neca gunadiaga Binidxabaʼ laanu. Ne Biblia ruzeeteʼ de stale xpinni Jiobá ni biʼniʼ orar en voz alta ne qué riete diʼ pa bidxíbicabe ñunadiaga Binidxabaʼ laacabe (1 Rey. 8:22, 23; Juan 11:41, 42; Hech. 4:23, 24). Pa gúninu stipa pur guininu cosa ni riuulaʼdxiʼ Jiobá ne gúninu ni nabe la? zanda gápanu confianza qué zudii Jiobá lugar guniná Binidxabaʼ laanu dede gucaa laanu gunítinu guendanabani ni qué zaluxe (biindaʼ Salmo 34:7).

17 Naquiiñeʼ gunibiaʼnu enemigu stinu, peru cadi naquiiñeʼ guidxibi xhaatanu laabe. Neca nácanu imperfectu, zanda guni ganarnu Binidxabaʼ purtiʼ zacané Jiobá laanu (1 Juan 2:14). Pa gudxíʼlunu Binidxabaʼ la? zaxélebe de laanu (Sant. 4:7; 1 Ped. 5:9). Ne ca joven nga cani jma rucaabe guchee. ¿Xi zanda gacané laacabe para cadi guiábacabe lu trampa stiʼ Binidxabaʼ yaʼ? Zacábinu pregunta riʼ lu sti tema ca.

^ párrafo 2 Biblia ruzeeteʼ láʼ caadxi ángel (Juec. 13:18; Dan. 8:16; Luc. 1:19; Apoc. 12:7). Ne laaca ruzeeteʼ ni gudixhe Jiobá láʼ guiráʼ estrella ni nuu guibáʼ (Sal. 147:4). Nga runi, zanda chuʼnu seguru guiráʼ ca ángel ca nápacaʼ lacaʼ, dede né ángel ni guca Binidxabaʼ.

^ párrafo 3 Lu ca Escrituras Hebreas 18 biaje riete título stiʼ Binidxabaʼ, peru lu ca Escrituras Griegas Cristianas riete ni jma de 30 biaje.