Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guendariuudxi, ¿ximodo zanda gápanu ni?

Guendariuudxi, ¿ximodo zanda gápanu ni?

NABÁNINU ti tiempu nabé nagana, nga runi naquiiñeʼ gúninu stipa para gápanu guendariuudxi o gápanu paz, ne laaca rúninu stipa pur cadi gunítinu ni. ¿Xi principiu zeeda lu Biblia zanda gacané laanu gápanu guendariuudxi ne cadi gunítinu ni yaʼ? Ne, ¿ximodo zanda gacanenu xcaadxi binni para gapa ni?

¿XIMODO ZANDA GÁPANU GUENDARIUUDXI?

Para gápanu guendariuudxi o paz la? caquiiñeʼ chuʼnu galán ne guni sentirnu nuu tu cayapa laanu. Laaca galán gápanu xhamígunu ni gacané laanu. Peru ni jma risaca nga gaca xhamígunu Jiobá ti cadi gusaana de gápanu guendariuudxi. Guidúʼyanu ximodo zanda gúninu ni.

Zanda gunítinu guendariuudxi pur guiráʼ ni riguu xizaa laanu.

Pa gúninu ni ná ca mandamientu né ca principiu stiʼ Jiobá, zusihuínninu nápanu confianza laabe ne racaláʼdxinu chuʼnu tobi si né laabe (Jer. 17:7, 8; Sant. 2:22, 23). Ora rúninu ni bizéʼtenu riʼ la? ridxiña Dios gaxha de laanu, riguube ndaayaʼ laanu ne riguixhedxibe ladxidoʼno. Isaías 32:17 ná: «Ora runi tuuxa ni jneza rapa paz, qué rusaana de guni sentir guendariuudxi ne qué ziuu dxi guidxibi». Pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá la? zatadxí ladxidoʼno (Is. 48:18, 19).

Para gápanu guendariuudxi, rudii Jiobá laanu ti regalu guizáʼ galán: espíritu santu (Hech. 9:31).

RACANÉ ESPÍRITU SANTU LAANU

Pablo bizeeteʼ, guionna de ca cualidad ni napa fruto ni rudii espíritu stiʼ Dios nga: guendariuudxi o paz (Gál. 5:22, 23). Nga runi, pa racaláʼdxinu gápanu guendariuudxi, naquiiñeʼ gudiʼnu lugar gacané espíritu santu laanu. Guidúʼyanu chupa cosa ni zanda gúninu para gacané espíritu santu stiʼ Dios laanu.

Primé, naquiiñeʼ guiaʼnu guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios (Sal. 1:2, 3). Ora riníʼ íquenu ni ná Stiidxaʼ Dios la? racané espíritu santu laanu guiénenu ximodo ruuyaʼ Jiobá stale cosa. Guzéʼtenu ti ejemplu, rizíʼdinu xi runi Jiobá para cadi gusaana de gapa guendariuudxi ne xiñee risaca ni para laabe. Pa gúninu ni cá lu Stiidxabe la? qué zusaana de gatadxí ladxidoʼno (Prov. 3:1, 2).

Guiropa, naquiiñeʼ guni orarnu Jiobá ne guinábanu laa gudii espíritu stiʼ laanu (Luc. 11:13). Ca binni ruyubi gacané Jiobá laa, cayábibe laacaʼ, pur Cristu Jesús zaguixhedxibe ladxidoʼcaʼ dede guirutiʼ zanda guiene ximodo ni, maʼ qué zadxibi ladxidoʼcaʼ ne zatadxí xquendabiaanicaʼ (Filip. 4:6, 7). Pa gatigá guinábanu Jiobá gudii espíritu stiʼ laanu la? zaguixhedxibe ladxidoʼno purtiʼ zacá rúnibe né ca xhamígube (Rom. 15:13).

Maʼ gucané Biblia stale binni para guchaa xquendanabani ti chuʼcaʼ tobi si né Jiobá, guni sentircaʼ galán ne chuʼcaʼ tobi si né ca binni ni nuu gaxha de laacaʼ. Guidúʼyanu chupa ejemplu.

XIMODO GÚPACABE GUENDARIUUDXI

Ndaaniʼ congregación nuu hermanu nadóʼ ne amable, peru dxiqué guizáʼ nagueenda ridxiichicaʼ * (Prov. 29:22). Guidúʼyanu ximodo gucanécabe chupa Testigu para guni controlarcaʼ carácter sticaʼ ne ximodo biziidicabe gácacabe nadóʼ né xcaadxi binni.

Pa gúninu ni ná ca principiu ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios zacané ni laanu gápanu guendariuudxi.

Nabé feu guca carácter stiʼ David, ne rihuinni ni pur modo riniʼbe. Ante chúʼnisabe la? gúpabe costumbre guiniʼbe mal de binni ne qué ñápabe respetu familia stibe. Ti dxi bidiibe cuenta caquiiñeʼ guchaabe. ¿Xi gucané laabe gácabe nadóʼ yaʼ? Sicaríʼ guniʼbe: «Bineʼ ni ná ca principiu ni zeeda lu Biblia. Ne pur nga bineʼ respetar familia stinneʼ ne laacaʼ laaca biʼniʼ respetarcaʼ naa».

Pur modo biniisi Rachel feu carácter gupa. Laa guníʼ: «Cumu biniiseʼ ndaaniʼ ti familia ni nabé ridinde la? dede yanna runeʼ stipa pur cadi guidxiicheʼ nagueenda». ¿Xi gucané laabe gácabe ti binni nadóʼ yaʼ? Laca laabe guniʼbe: «Qué rusaanaʼ de guinabaʼ Jiobá gacané naa».

Ejemplu stiʼ David ne Rachel, rusiidiʼ ni laanu xi ribeendú tuuxa ora guni ni ná ca principiu zeeda lu Biblia ne ora guyubi gacané espíritu santu laa. Neca nabáninu ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ la? zanda gatadxí ladxidoʼno ne gacanenu chuʼ guendariuudxi ndaaniʼ familia ne ndaaniʼ congregación. Nga runi, Jiobá rinabaʼ laanu gúninu biaʼ ganda para cadi chuʼdindenenu guirutiʼ (Rom. 12:18). ¿Ximodo zanda gúninu ni yaʼ? Ne, ¿xi zabeendunu pa gúninu stipa pur gácanu nadóʼ?

CADI GUSAANA DE CHUʼNU TOBI SI NÉ XCAADXI

Ora runi predicarnu, runi invitarnu binni gucaadiaga mensaje stiʼ Reinu (Is. 9:6, 7; Mat. 24:14). Riéchenu ora guidúʼyanu stale binni rucaadiaga mensaje riʼ, purtiʼ riguixhedxí ni ladxidóʼcabe. Ne pur mensaje ca la? maʼ rucueezacabe laca laacabe ne maʼ qué ridxiichicabe nagueenda pur guiráʼ ni cazaaca tiempu riʼ. Yanna huaxa nápacabe ti esperanza ne rinándacabe ni ná conseju riʼ: «Biyubi gapuʼ guendariuudxi, ne cadi guixéleluʼ de laani» (Sal. 34:14).

Cadi guiráʼ diʼ binni riná gucaadiaga laanu ora runi predicarnu primé biaje (Juan 3:19). Peru neca zacá, qué rusaana espíritu stiʼ Dios de gacané laanu para gácanu binni nadóʼ ne gápanu respetu xcaadxi. Ora rúninu ni, rusihuínninu cayúninu ni biʼniʼ mandar Jesús ora guníʼ: «Ne ora guiuu tu ralidxi cabe, laugapa diuxi. Ne ora ma nuutu raqué, lacuu ndaaya yoo que, ne pa aca cabe nachaʼhui ne laatu la? ziaana ndaaya stitu ndaani yoo que, peru pa coʼ la? zabigueta ni luguiá tu» (Mat. 10:11-13). Pa gúninu ni biʼniʼ mandar Jesús riʼ, zacané ni laanu cadi tinde diidxanu né binni ora guni predicarnu, purtiʼ zándaca despué maʼ chuuláʼdxicaʼ gucaadiágacaʼ.

Laanu, ca xpinni Cristu, racanenu chuʼ guendariuudxi ora rinínenu ca funcionariu stiʼ gobiernu né respetu, ne ca binni ni rucaalú laanu pur runi predicarnu. Guidúʼyanu xi bizaaca ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ stiʼ África. Nabé biʼniʼ gobiernu que menu ca xpinni Cristu, ngue runi qué nudii permisu para gucuícabe Yoo stiʼ Reinu. Para ganda gaca chaahuiʼ guendanagana que la? biseendacabe ti hermanu ni guyuu de misioneru raqué para cheʼ ra nuu embajador de guidxi Londres (Inglaterra), ne gusiénebe embajador riʼ xi dxiiñaʼ rúninu ne qué rucaʼnu guirutiʼ tinde. ¿Xi bizaaca yaʼ?

Hermanu riʼ guníʼ: «Ora yendayaʼ raqué, biiyaʼ lari nacu recepcionista que ne bidieeʼ cuenta nácabe de ti tribu ni riníʼ ti idioma ni biziideʼ. Ngue runi, bigapadiuxeʼ laabe lu idioma ni riniʼbe. Bidxagayaabe ne gunabadiidxabe naa xi ziguneʼ raqué. Né stale respetu gudxeʼ laabe napaʼ gana guinieniáʼ embajador ni nuu raqué. Guniʼné recepcionista que laabe lu telefono, óraque biree embajador que ne bigapadiuxi naa lu idioma ni riníʼ. Despué, bicaadiágabe naa ora bisieneʼ laabe xi dxiiñaʼ runi ca Testigu».

Cumu né respetu guniʼné hermanu riʼ embajador riʼ la? gucané ni hombre riʼ para guchaa ni riníʼ ique de ca xpinni Cristu. Gudiʼdiʼ si ti tiempu, maʼ bidii gobiernu de guidxi que permisu para cuí Yoo stiʼ Reinu. Guizáʼ biecheʼ ca hermanu que. Rihuinni dxíchica, pa gápanu respetu xcaadxi binni la? stale ni zabeendunu ne zápanu guendariuudxi.

QUÉ ZUSAANA DE GÁPANU GUENDARIUUDXI

Tiempu riʼ, nabáninu ndaaniʼ ti paraísu espiritual, ti lugar ra nuu guendariuudxi. Ne zacanenu chuʼ guendariuudxi riʼ, pa gápanu ca cualidad ni rudii espíritu santu stiʼ Dios. Peru ni jma risaca nga, zaguu ndaayaʼ Jiobá laanu ne qué zusaana de gápanu guendariuudxi lu guidxilayú cubi ca (2 Ped. 3:13, 14).

^ párrafo 13 Despué zazíʼdinu sti tema ni caníʼ de guendaracané o gácanu amable ni zeeda lu serie de ca cualidad ni rudii espíritu stiʼ Dios.