Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Joven, cadi guiábaluʼ lu trampa stiʼ Binidxabaʼ

Joven, cadi guiábaluʼ lu trampa stiʼ Binidxabaʼ

«Lagacu armadura ni rudii Dios para ganda guzuhuaatu dxiichiʼ ne cadi guiábatu lu ca trampa stiʼ Binidxaba» (EFES. 6:11TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sjj 79 NE sn 55

1, 2. a) ¿Xiñee stale joven cayuni ganarcaʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) ¿Xi zazíʼdinu lu tema riʼ?

APÓSTOL Pablo guníʼ zeeda gaca ca xpinni Cristu casi ti soldadu, purtiʼ nuunu lu ti guerra espiritual. Enemigu stinu nga Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Neca qué randa ridúʼyanu laacabe, peru dxandíʼ nuucabe ne guizáʼ nánnacabe tíndecabe. Ruluíʼ qué zanda guni ganarnu laacabe, ne ruluíʼ jma nagana ni para ca joven. Peru ¿dxandíʼ nga nagana guni ganar ca joven ca ángel malu riʼ la? Coʼ. Purtiʼ stale joven cayuni ganarcaʼ laacabe. ¿Xiñee randa rúnicabe ndiʼ yaʼ? Purtiʼ cudii Jiobá poder laacabe. Ne cumu ruzuubacabe diidxaʼ la? rácucabe armadura o riquiiñecabe «irá ni ma bidii Dios» laacabe (biindaʼ Efesios 6:10-12).

2 Ora bizeeteʼ apóstol Pablo de armadura riʼ, zándaca caníʼ íquebe de ca soldadu de Roma (Hech. 28:16). Lu tema riʼ zazíʼdinu de ilustración bizeetebe riʼ, ne laaca zazíʼdinu ni guníʼ caadxi joven de ca guendanagana rápacaʼ ne cani ribeenducaʼ ora riquiiñecaʼ armadura ni rudii Dios.

¿Ñee caquiiñeluʼ enteru armadura stiluʼ la?

LAGUXHII CINTURÓN NDAANITU

3, 4. ¿Xiñee zanda guininu zeeda gaca cani rusiidiʼ Biblia casi ti cinturón ni biquiiñeʼ ca soldadu romanu?

3 (Biindaʼ Efesios 6:14). Ora guníʼ Pablo guxhiʼnu cinturón ndaaninu la? caniʼbe de ca cinturón ni biquiiñeʼ ca soldadu romanu de dxiqué. Gupa ca cinturón que ti placa de guiibaʼ para guni proteger ni ndaanicabe ne para gacané ni laacabe guaacabe ni ricaa xpéchucabe ni láʼ coraza. Ne caadxi de ca cinturón que napa cani caadxi gandxu nadipaʼ para ganda espada ne puñal stícabe. Ra guxhiicabe cinturón que ndaanicabe racané ni laacabe guni sentírcabe seguru ora maʼ zécabe lu guerra.

4 Zacaca laanu, ora rizíʼdinu ni dxandíʼ ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios rapa ni laanu para cadi guniná cani rusiidiʼ ca religión ni cadi dxandíʼ laanu (Juan 8:31, 32; 1 Juan 4:1). Pa qué gusaana de gannaxhiinu cani rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios, qué zaca nagana para laanu guaanu coraza stinu o guibáninu modo ná ca norma stiʼ Dios (Sal. 111:7, 8; 1 Juan 5:3). Ne pa guiene chaahuinu cani rusiidiʼ Biblia la? zuni sentirnu seguru ora guni predicarnu cani rucaalú laanu (1 Ped. 3:15).

5. ¿Xiñee risaca guininu puru si ni dxandíʼ?

5 Pa rusisácanu cani rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios la? zúninu ni ná ni lu xquendanabáninu ne qué zusiguiinu. ¿Xiñee qué rusiguiinu yaʼ? Purtiʼ laani nga tobi de ca trampa ni jma riquiiñeʼ Binidxabaʼ. Cani rusiguii la? racanacaʼ ne runinacaʼ xcaadxi binni (Juan 8:44). Nga runi, neca nácanu imperfectu, rúninu stipa pur cadi lica gusiguiinu neca nuu biaje raca ni nagana para laanu (Efes. 4:25). Guzéʼtenu ni guníʼ Abigail, ti baʼdudxaapaʼ ni napa 18 iza, ná: «Zándaca ziuu ora ruluíʼ cadi caquiiñepeʼ guiniʼluʼ ni dxandíʼ, jmaruʼ si pa zulá ni lii de xiixa». Yanna, ¿xiñee rúnibe stipa pur cadi gusiguiibe yaʼ? Laca laabe guniʼbe: «Purtiʼ zacá qué zuchiiñaʼ conciencia stinneʼ naa, ne zanda guni confiar bixhozeʼ, jñaaʼ ne ca xhamiguaʼ naa». Ne ti baʼdudxaapaʼ ni napa 23 iza láʼ Victoria guníʼ: «Ora guiniʼluʼ ni dxandíʼ ne guni defenderluʼ ni runi creluʼ zándaca zúnicabe bullying lii. Peru jma galán ni zabeenduluʼ: zácaluʼ jma nadxibalú, ziuuluʼ jma gaxha de Jiobá ne ca binni ni nadxii lii zuni respetarcaʼ lii». Nga runi, guizáʼ risaca guzuhuaa chaahuinu lu ni dxandíʼ ti cadi quiteʼ Binidxabaʼ laanu.

Cinturón o cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia (biiyaʼ párrafo 3 hasta 5)

CORAZA O NI RUCAA SOLDADU XPECHU

6, 7. ¿Xiñee zanda guchaaganu ca norma stiʼ Dios né ti coraza?

6 Lu primé siglu que, biquiiñeʼ ca soldadu romanu ti clase guiibaʼ ni rica xpéchucaʼ o coraza, ne biquiiñecabe tira de guiibaʼ para bizáʼcabe ni. Para ganda guicá ni xpéchucabe la? rucuudecabe ni para guseeguʼ ni xpéchucabe. Ne laaca zaqueca bíʼnicabe ne ni raʼtaʼ lu xíʼquecabe. Para cadi guiaba coraza riʼ la? rúnicabe caadxi gandxu de guiibaʼ luni ne rundiibicabe ni né caadxi tira de guidi. Dxandíʼ, qué rándapeʼ riniibi ca soldadu que ora nácucaʼ coraza riʼ, peru rucueeza ni para cadi cuiʼ flecha o espada ladxidóʼcabe o sti órganu stícabe. Ngue runi risaca gúʼyacabe pa liibi chaahuiʼ coraza stícabe.

7 Coraza riʼ, biáʼsipeʼ laani nga runi representar ni ca norma stiʼ Dios, purtiʼ jneza ca norma riʼ ne rapa cani ladxidoʼno (Prov. 4:23). Cásica ti soldadu qué zuchaa coraza de guiibaʼ stiʼ pur ti coraza ni cadi galán la? laanu laaca qué zuchaʼnu ca norma stiʼ Jiobá para gúninu ni ná íquenu. Pa chinándanu ni ná si xquendabiaaninu qué zanda diʼ gápanu ladxidoʼno. (Prov. 3:5, 6). Nga runi, nabé risaca guidúʼyanu pa liibi chaahuiʼ coraza espiritual stinu, purtiʼ laani nga ni maʼ bidii Dios laanu para gapa ladxidoʼno.

8. ¿Xiñee risaca gúninu ni ná ca norma stiʼ Jiobá?

8 ¿Ñee runi sentirluʼ nagana para gúniluʼ ni ná ca norma stiʼ Dios la? Daniel, ti joven ni napa 21 iza, ná: «Ruxidxi ca maestru stinneʼ ne ca xcompañeruaʼ naa purtiʼ runeʼ ni ná Biblia. Guyuu ti tiempu bineʼ sentir gastiʼ qué zanda guneʼ ne guizáʼ guyuaaʼ triste». ¿Xi gucané laabe yaʼ? Laca laabe guniʼbe: «Gudiʼdiʼ si ti tiempu bidieeʼ cuenta xi guiráʼ ribeendú tuuxa ora runi ni ná ca norma stiʼ Jiobá. Caadxi de ca xhamiguaʼ guxúdxicaʼ ne bisaana de ñecaʼ scuela. Guizáʼ triste guyuaaʼ ora biiyaʼ modo bilúxecabe. Raqué bidieeʼ cuenta pabiáʼ rapa Jiobá laanu». Ti dxaapahuiiniʼ ni napa 15 iza láʼ Madison, guníʼ sicaríʼ: «Raca nagana para naa guneʼ ni ná Jiobá ne gucaanaʼyaʼ ni runi ca xcompañeruaʼ purtiʼ guizáʼ divertidu rihuínnicaʼ cani». ¿Xi rúnibe para gudxiilube guendanagana riʼ yaʼ? Sicaríʼ bicábibe: «Rietenalaʼdxeʼ ziniáʼ lá Dios ne ca cosa ni runi ca xcompañeruaʼ nga ca trampa ni riquiiñeʼ Binidxabaʼ para gucaalú naa. Ora guidxagaluáʼ xiixa guendanagana ne gudxieeluáʼ ni la? runeʼ sentir nayecheʼ».

Coraza o gúninu ni ná ca norma stiʼ Dios (biiyaʼ párrafo 6 hasta 8)

LACHUU LISTU PARA GUNI PREDICARTU CA NOTICIA GALÁN NI ZEEDA GACA CASI ORA NUCAA ÑEETU ZAPATU

9-11. a) ¿Xii nga zeeda gaca zapatu simbólicu ni riquiiñeʼ ca xpinni Cristu? b) ¿Xi naquiiñeʼ gúninu para guni predicarnu jma galán?

9 (Biindaʼ Efesios 6:15). Ca soldadu ni qué chiné zapatu stiʼ la? cadi nuu listu para tinde. Ca zapatu o guelaguidi ni biquiiñecabe dxiqué gúpacani chonna capa de guidi, nga runi guizáʼ naguidxi guca cani. Galán modo guyáʼ cani ngue runi qué runiná ni ñeecabe.

10 Biquiiñeʼ ca soldadu romanu zapatu riʼ para checaʼ lu guerra, peru laanu, ca xpinni Cristu riquiiñenu ti zapatu simbólicu para guni predicarnu ca noticia galán ni riguixhedxí ladxidóʼ binni (Is. 52:7; Rom. 10:15). Peru neca zacá, riquiiñeʼ gácanu nadxibalú para guni predicarnu. Ti joven, ni napa gande iza láʼ Bo ná: «Dxiqué ridxibeʼ guneʼ predicar ca xcompañeruaʼ de ra scuela. Purtiʼ rituí luáʼ. Qué gannaʼ xiñee bineʼ sentir zaqué. Yanna guizáʼ maʼ riuuladxeʼ guneʼ predicar ca hombrehuiiniʼ ni biaʼca naa».

11 Stale joven maʼ bidii cuenta ora raca prepararcaʼ dede ante qué ridxíbicaʼ guni predicarcaʼ ¿Xi zanda gúniluʼ para guni predicarluʼ yaʼ? Ti dxaapahuiiniʼ de 16 iza ni láʼ Julia ná: «Ora maʼ ziaaʼ scuela la? riniáʼ xiixa publicación ndaaniʼ mochila ne rucaadiaga ca compañeru stinneʼ ora maʼ caniʼcaʼ xi runi crecaʼ ne xi riníʼ íquecaʼ de laani. Nga racané naa gannaʼ ximodo gacaniáʼ laacabe. Pa gucaʼ preparar bien la? rinieeʼ xiixa ni nannaʼ zacané laacabe». Makenzie, ti baʼdudxaapaʼ de 23 iza, guníʼ sicaríʼ: «Pa nacháʼhuiluʼ ne gucaadiágaluʼ xi riníʼ ca xcompañéruluʼ, zánnaluʼ xi cazaacabe. Runeʼ stipa pur guundaʼ guiráʼ tema ni riree para ca joven. Zacá zanda gulueeʼ laacabe xiixa de lu Biblia ni zanda gacané laacabe ni nuu lu sitiu jw.org». Pa gaca prepararnu bien para guni predicarnu la? zeeda gaca ni casi ora nucaʼnu ti zapatu ni biáʼsipeʼ ziaba ñeenu.

Chuʼluʼ listu para guni predicarluʼ o gucaañeluʼ zapatu (biiyaʼ párrafo 9 hasta 11)

FE, TI ESCUDU NAROʼBAʼ

12, 13. ¿Xii nga zeeda gaca caadxi de ca «flecha ni cá gui» ni rundaa Binidxabaʼ laanu?

12 (Biindaʼ Efesios 6:16). Ca escudu ni biquiiñeʼ ca soldadu romanu que gupa cani forma rectangular ne guizáʼ naroʼbaʼ cani, bichiini dede lu xíʼquecabe hasta lu xíbicabe. Biquiiñecabe ni para cadi gacanácabe ne para cadi cuiʼ espada, flecha o stiʼ guiibaʼ laacabe.

13 Caadxi de ca «flecha ni cá gui» ni zanda gundaa Binidxabaʼ lii nga, gusiguii ne guiníʼ mal de Jiobá, zándaca gucaabe lii guiníʼ íqueluʼ qué rizaalaʼdxiʼ Jiobá lii ne cadi nadxii lii. Ti baʼdudxaapaʼ de 19 iza láʼ Ida guníʼ: «Nabé guníʼ iqueʼ zitu nuu Jiobá de naa ne qué naʼ gaca xhamiguaʼ laa». ¿Xi rúnibe para cadi guiníʼ íquebe zacá yaʼ? Laca laabe guniʼbe: «Ca reunión ca zeeda gaca cani casi ti inyección ni racané fe stinneʼ chuʼ naguidxi. Dxiqué la? qué rinaʼyaʼ guindisanaʼyaʼ para guneʼ comentar. Guníʼ iqueʼ guirutiʼ qué zusisaca ca comentariu stinneʼ. Peru yanna, maʼ racaʼ preparar ne runeʼ stipa pur guneʼ comentar chupa chonna biaje. Raca nagana para naa guneʼ ni, peru ora maʼ bineʼ comentar la? runeʼ sentir galán. Ne guizáʼ riguu ca hermanu gana naa. Guiráʼ biaje guiluxe reunión runeʼ sentir nadxii Jiobá naa».

14. ¿Xi ti cosa rizíʼdinu de ni bizaaca Ida?

14 Ni bizaaca Ida riʼ, rusiidiʼ ni laanu ti cosa nabé risaca. Escudu biquiiñeʼ ca soldadu romanu que, ti medida si guca cani ne qué zanda guiroobaʼ cani o guihuiiniʼ cani jma, peru escudu o fe stinu, zanda gácani jma naroʼbaʼ o jma nahuiiniʼ. Lu nanu nuu pa guiroobaʼ fe stinu o coʼ (Mat. 14:31; 2 Tes. 1:3). Nga runi nabé risaca guidúʼyanu ximodo gaca fe stinu naguidxi.

Fe, ti escudu naroʼbaʼ (biiyaʼ párrafo 12 hasta 14)

CASCU NI RULÁ

15, 16. ¿Xiñee zanda guchaaganu esperanza ni nápanu né ti cascu?

15 (Biindaʼ Efesios 6:17). Yelmu o cascu ni biquiiñeʼ ca soldadu romanu que, guyáʼ ni para cadi guicá xiixa íquecabe, yánnicabe ne lúcabe, ne nuu de laacani gupa cani ra guinaazecabe.

16 Cásica bilá ca cascu que ique ca soldadu romanu que la? zacaca zulá esperanza stinu laanu, ne zapa ni xquendabiaaninu o cani riníʼ íquenu (1 Tes. 5:8; Prov. 3:21). Racané esperanza stinu laanu para cadi gusaana de guicá íquenu ca promesa ni maʼ biʼniʼ Dios ne cadi chuʼ xhaatanu xizaa de ca guendanagana stinu (Sal. 27: 1, 14; Hech. 24:15). Pa racaláʼdxinu gapa cascu espiritual o esperanza stinu laanu la? cadi guinaazesinu cascu ca lu nanu, sínuque naquiiñeʼ cuʼnu ni íquenu. Nga runi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu esperanza ni nápanu ne chuʼnu seguru dxandíʼ zaca ni.

17, 18. a) ¿Ximodo zanda gucaa Binidxabaʼ laanu cueenu cascu espiritual stinu íquenu? b) ¿Ximodo zanda gusihuínninu cadi cudiʼnu lugar quiteʼ Binidxabaʼ laanu?

17 Zuyubi Binidxabaʼ ximodo cueenu cascu espiritual stinu íquenu. ¿Ximodo yaʼ? Guníʼ ique xi gucaláʼdxibe nucaabe Jesús ñuni. Nánnabe cabeza Jesús guni mandar lu guidxilayú riʼ despué. Peru primeru caquiiñeʼ gacaná ne gatiʼ ne despué cueza dede ora maʼ gudii Jiobá laa derechu para guni mandar. Nga runi, gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nudii laabe derechu riʼ jma nagueenda ne gudxi laabe pa guzuxíbibe xañee ti biaje si la? oraqueca zudii laabe derechu para guni mandarbe (Luc. 4:5-7). Zacaca nga rizaacanu tiempu riʼ, nanna Binidxabaʼ maʼ biʼniʼ prometer Jiobá gudii laanu stale cosa material lu guidxilayú cubi ca. Peru laga cabézanu gaca cumplir promesa riʼ la? zápanu guendanagana. Nga runi, ruyubi Binidxabaʼ ximodo gucaa laanu chuuláʼdxinu guibáninu galán de ca yanna. Racaláʼdxibe gusisácanu jma ca cosa material ca ne gusaananu Reinu stiʼ Dios para despué (Mat. 6:31-33).

18 Stale xpinni Cristu qué rudiicaʼ lugar quiteʼ Binidxabaʼ laacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, Kiana, ti baʼdudxaapaʼ de gande iza ná: «Nannaʼ Reinu si stiʼ Dios zanda guni chaahuiʼ guiráʼ ca guendanagana stinu». ¿Ximodo racané esperanza riʼ laabe lu cani rúnibe ne ni riníʼ íquebe yaʼ? Racané ni laabe guietenaláʼdxibe ti zidiʼdiʼ si ca cosa risaca ni nuu lu guidxilayú riʼ. Lugar de guicá íquebe gápabe ti carrera risaca lu guidxilayú riʼ, caquiiñebe tiempu ne stipa stibe para gúnibe ni ná Jiobá.

Cascu ni rulá (biiyaʼ párrafo 15 hasta 18)

«ESPADA NI RUDII ESPÍRITU SANTU», STIIDXAʼ DIOS

19, 20. ¿Ximodo zanda iquiiñenu Stiidxaʼ Dios jma jneza?

19 Tiempu bicaa Pablo carta ra nuu ca hermanu de Éfeso, laaca biquiiñeʼ ca soldadu romanu que ti espada de biaʼ 50 centímetru para tíndecaʼ. Cumu guiráʼ dxi biʼniʼ practicar ca soldadu riʼ la? nabé nagueenda gúcacaʼ.

20 Bichaaga Pablo Stiidxaʼ Dios ti espada ni maʼ bidii Jiobá laanu. Nga runi, napa xidé iquiiñenu ni jneza ora guni defendernu ni runi crenu o para guchaʼnu modo riníʼ íquenu (2 Cor. 10:4, 5; 2 Tim. 2:15). ¿Ximodo zanda iquiiñeluʼ ni jneza yaʼ? Ti joven, ni napa 21 iza ni láʼ Sebastian, guníʼ: «Cada capítulo guundaʼ de lu Biblia rucaaʼ ti versículo stini. Cayuneʼ ti lista de ca textu ni jma riuuladxeʼ, purtiʼ zacá zanda guieneʼ jma ximodo riníʼ ique Jiobá». Daniel, joven bizéʼtenu lu párrafo 8 que guníʼ: «Ora guundaʼ Biblia ribiéʼ xi versículo zanda gacané ca binni ni runeʼ predicar. Ora ruuyacabe riuuláʼdxiluʼ gusiidiluʼ ni rusiidiʼ Biblia ne rúniluʼ stipa pur gacaneluʼ laacabe la? jma riuuláʼdxicabe gucaadiágacabe».

Espada ni rudii espíritu (biiyaʼ párrafo 19 ne 20)

21. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxíbinu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ?

21 Ni guníʼ ca joven ni bizéʼtenu lu tema riʼ, cusihuinni cani cadi naquiiñeʼ guidxíbinu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Nadípacabe peru zanda guni ganarnu laacabe. Ne cadi guiaandaʼ laanu ráticabe. Maʼ cadi candaa, dxi maʼ guni mandar Cristu ti mil iza, zadaguyoocabe ne maʼ qué zanda gúnicabe gastiʼ ne últimu la? zanitilúcabe (Apoc. 20:1-3, 7-10). Runibiaʼnu tuu nga ca enemigu stinu, xi trampa riquiiñecabe ne xi cá íquecabe gúnicabe. Zacané Jiobá laanu guzuhuaʼnu dxiichiʼ para cadi gusaba Binidxabaʼ laanu.