Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee riníʼ íquenu modo riníʼ ique Dios la? o modo riníʼ ique binni guidxilayú?

¿Ñee riníʼ íquenu modo riníʼ ique Dios la? o modo riníʼ ique binni guidxilayú?

«Cadi chinándatu modo nabani binni tiempu riʼ» (ROM. 12:2TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sjj 88 NE sjj 45

1, 2. a) ¿Xi bicabi Jesús Pedro ora gudxi laabe guiabe laca laabe? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) ¿Xiñee zaqué bicabi Jesús Pedro?

QUE guirá guidxagayaa ca discípulo stiʼ Jesús ni cayunadiágacaʼ. Runi crécabe zuni Jesús xiixa para guni mandar reinu stiʼ Israel sti biaje, peru gudxi Jesús laacabe napa xidé gacaná ne gatiʼ primeru. Sicaríʼ gudxi apóstol Pedro laabe: «Biá lii Señor, qué lica zazaacaluʼ nga». Para bicabi Jesús laabe: «¡Guyuu neza decheʼ Binidxabaʼ! Cucueezaluʼ naa de guneʼ ni naquiiñeʼ guneʼ, purtiʼ qué riníʼ íqueluʼ casi riníʼ ique Dios, sínuque casi riníʼ ique binni» (Mat. 16:21-23; Hech. 1:6TNM).

2 Né ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ, bisihuínnibe maʼ gadxé modo riníʼ ique Dios ne maʼ gadxé modo riníʼ ique binni guidxilayú ra cayuni mandar Binidxabaʼ (1 Juan 5:19). Né ni guníʼ Pedro bisihuinni ruyubi puru para laa si casi runi binni guidxilayú. Peru Jesús nanna maʼ gadxé modo riníʼ ique Jiobá. Nánnabe racalaʼdxiʼ Jiobá chuʼbe listu para gacanabe ne gátibe. Nga runi modo bicabi Jesús bisihuinni qué riuulaʼdxiʼ modo riníʼ ique binni guidxilayú, purtiʼ laabe riníʼ íquebe casi riníʼ ique Bixhózebe.

3. ¿Xiñee nagana para gucáʼnanu modo riníʼ ique binni ne guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá?

3 Laanu yaʼ, ¿ñee riníʼ íquenu casi riníʼ ique Dios la? o modo riníʼ ique binni? Nuunu seguru maʼ nabáninu modo ná ca norma stiʼ Jiobá. Peru ¿ximodo riníʼ íquenu yaʼ? ¿Ñee rúninu stipa pur guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Dios la? Para ganda gúninu ni la? naquiiñeʼ gúninu stale stipa. Peru cadi naquiiñeʼ gúninu stipa para guiníʼ íquenu casi riníʼ ique binni guidxilayú, purtiʼ nuu espíritu riʼ guiráʼ ladu (Efes. 2:2). Ne nagueenda zanda guicá modo riníʼ ique binni laanu purtiʼ rucaa ni laanu guyúbinu puru para laasinu. Ya, nagana para guiníʼ ique ti binni casi riníʼ ique Jiobá, peru guizáʼ nagueenda para guiníʼ ique casi riníʼ ique binni guidxilayú.

4. a) ¿Xi zazaaca pa gudiʼnu lugar guicá modo riníʼ ique binni laanu? b) ¿Ximodo zacané tema riʼ laanu?

4 Pa gudiʼnu lugar guicá modo riníʼ ique binni laanu la? zuyúbinu puru para laasinu ne zaníʼ íquenu laasinu zanda cuinu xii nga ni jneza ne ni cadi jneza (Mar. 7:21, 22). Nga runi, nabé risaca nga guizíʼdinu guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá ne cadi casi riníʼ ique binni. Lu tema riʼ zazíʼdinu ximodo gúninu ni. Zazíʼdinu ti cosa nabé risaca: ora guidúʼyanu ca cosa ca modo ruuyaʼ Dios cani la? zudiʼnu cuenta qué riguíxhebe stale límite lu libertad stinu, sínuque racané cani laanu. Ne laaca zadúʼyanu xi zanda gúninu para cadi guicá modo riníʼ ique binni laanu. Lu sti tema ca zazíʼdinu xi gúninu para guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Dios lu guiráʼ cosa.

ZABEENDUNU STALE COSA GALÁN PA GUINÍʼ ÍQUENU CASI RINÍʼ IQUE JIOBÁ

5. ¿Xiñee qué riná stale binni chuʼ tu gabi laa ximodo naquiiñeʼ guiníʼ ique?

5 Nuu binni que riuulaʼdxiʼ chuʼ tu gabi laa ximodo naquiiñeʼ guiníʼ ique. Sicaríʼ riníʼcabe: «Que racalaʼdxeʼ chuʼ tu gabi naa xi guneʼ». Ne riníʼcabe zacá purtiʼ riníʼ íquecabe stúbicabe zanda guicaacabe decisión stícabe ne cadi malu ni. Ne sti razón nga purtiʼ qué racaláʼdxicabe chuʼ tu guni controlar laacabe sínuque racaláʼdxicabe gúnicabe ni runi guiráʼ binni. *

6. a) ¿Xi libertad rudii Jiobá laanu? b) ¿Ñee napa libertad stinu límite la?

6 Peru zanda chuʼnu seguru ora riníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá qué riníʼ diʼ ni qué zanda gudiʼnu xiixa opinión o caquiiñepeʼ guchaʼnu modo laanu. Biblia peʼ ná «ra nuu espíritu stiʼ Jiobá la? raca binni libre» (2 Cor. 3:17TNM). Nga runi libre laanu para guiníʼ íquenu ximodo racaláʼdxinu guibáninu ne xi riuuláʼdxinu gúninu. Purtiʼ zacá bizáʼ Dios laanu. Ni qué zanda gúninu nga gúninu ni gusihuinni casi ora qué gapa libertad stinu límite. 1 Pedro 2:16 ná: «Laguibani casi binni libre, peru cadi iquiiñetu libertad stitu casi pretextu para gúnitu cosa malu, sínuque laiquiiñeʼ ni para gácatu esclavu stiʼ Dios», Traducción del Nuevo Mundo. Ora naquiiñeʼ guidúʼyanu pa jneza o cadi jneza xiixa la? racalaʼdxiʼ Jiobá chinándanu ni ná Stiidxaʼ. Peru ¿ñee demasiadu estrictu Jiobá la? o ribeendunu ni galán ora rúninu ni nabe?

7, 8. Pa guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá, ¿xiñee zanda guininu qué riguixhe ni stale límite lu libertad stinu? Bizeeteʼ ti ejemplu.

7 Guzéʼtenu ti ejemplu. Rusiidiʼ binni ca xiiñiʼ gácacaʼ honradu, gúnicaʼ dxiiñaʼ ne guizaaláʼdxicaʼ xcaadxi binni. Peru ¿ñee demasiadu estrictu laacabe pa guinábacabe ca xiiñicabe guni cani bizéʼtenu riʼ la? Coʼ njaʼ, purtiʼ cusiidicabe ca xiiñicabe guibánicaʼ galán. Ne ora maʼ guiniisi ca xiiñicabe la? zanda cuicaʼ xi gúnicaʼ lu xquendanabánicaʼ. Pa chinándacabe cani bisiidiʼ bixhózecabe ne jñaacabe laacabe la? zándaca zacaabe decisión jneza ne zuni evitárcabe stale problema ni guniná laacabe ne ni cuʼ xizaa laacabe.

8 Jiobá nga bixhózenu, ne cásica bixhoze binni la? racaláʼdxibe guibáninu galán (Is. 48:17, 18). Nga runi maʼ bidiibe laanu caadxi principiu risaca ni racané laanu gánnanu ximodo gaca xpiaʼnu ne ximodo guni tratarnu xcaadxi binni. Runi invitarbe laanu guiníʼ íquenu casi riníʼ íquebe ne chinándanu ca principiu stibe. Peru ¿ñee riníʼ nga qué zanda guicaanu decisión laasinu la? Coʼ, purtiʼ jmaruʼ si rizíʼdinu guicaanu decisión jneza (Sal. 92:5; Prov. 2:1-5; Is. 55:9). Racané ni laanu guicaanu decisión ni zacané laanu guibáninu nayecheʼ ne zanda gúninu caadxi de ca cosa ni riuuláʼdxinu (Sal. 1:2, 3). Nga runi nuunu seguru zabeendunu ni galán pa guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá.

JMA JNEZA MODO RINÍʼ IQUE JIOBÁ

9, 10. ¿Xiñee jma jneza modo riníʼ ique Jiobá que modo riníʼ ique binni guidxilayú?

9 Sti razón ni nápanu para guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá nga purtiʼ jma jneza modo riníʼ íquebe que binni guidxilayú. Binni guidxilayú laaca rudii conseju ximodo naquiiñeʼ guibani binni, ximodo gaca llevar familia stiʼ ne ximodo guni dxiiñaʼ stiʼ nayecheʼ. Stale de laaca ni cadi nuu cani de acuerdu né modo riníʼ ique Jiobá. Guzéʼtenu ti ejemplu, rucaa guidxilayú riʼ binni guyubi puru para laasi ne rucaa ni binni guiníʼ ique cadi malu guni practicar inmoralidad sexual. Ne nuu tiru rábicabe ca guendaxheelaʼ ca gusabixheelacaʼ o gaca divorciarcaʼ para guibánicaʼ jma nayecheʼ. Peru ¿ñee jma zacané ca conseju riʼ laanu que cani zeeda lu Biblia la?

10 Jesús guníʼ: «Ca cosa jneza runi ti binni rusihuinni cani nuu xpiaaniʼ» (Mat. 11:19TNM). Neca maʼ nuu stale avance lu tecnología, qué ganda diʼ cuee binni guidxilayú stale problema para guibani binni nayecheʼ casi guerra, racismo ne guiráʼ binni malu. Ne nabé runi permitírcabe inmoralidad sexual. ¿Ñee huayacané cani bizéʼtenu riʼ ca familia guibánicaʼ nayecheʼ, maʼ cadi gapa binni problema ne maʼ cadi gaca huará ca la? Coʼ njaʼ, stale binni rudii cuenta laga jmaruʼ si cadale ca guendanagana ca. Peru ca xpinni Cristu ni riníʼ ique casi riníʼ ique Dios la? nabaninecaʼ familia sticaʼ nayecheʼ, rilacaʼ de guicá xiixa guendahuará malu laacaʼ pur práctica de inmoralidad sexual ne nabánicaʼ nayecheʼ né ca hermanu sticaʼ ni nuu lu guidubi guidxilayú (Is. 2:4; Hech. 10:34, 35; 1 Cor. 6:9-11). ¿Cadi dxandíʼ rihuinni dxichi jma jneza modo riníʼ ique Dios qué binni guidxilayú la?

11. ¿Tu gucané Moisés guiníʼ ique jneza, ne xi guleendube?

11 Ca xpinni Jiobá de dxiqué bidiicaʼ cuenta jma jneza modo riníʼ ique Dios que modo riníʼ ique binni. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Moisés, neca bisiidicabe laabe «irá ni nanna ca binni Egipto» la? gunna dxiichibe de Dios nga zeeda guendanuuxpiaaniʼ ni nápabe (Hech. 7:22; Sal. 90:12). Ngue runi gunábabe Dios gusiidiʼ laabe ca neza stiʼ (Éx. 33:13). Pur yenándabe ni gudxi Jiobá laabe la? bíʼnibe ti dxiiñaʼ nabé risaca para guca cumplir propósitu stiʼ Dios. Ne lu Biblia riete nácabe ti hombre ni guizáʼ gupa fe (Heb. 11:24-27).

12. ¿Tu ni ná yenanda Pablo ora gucuaa decisión ne xi guleendube?

12 Apóstol Pablo laaca guca ti hombre ni guizáʼ nuu xpiaaniʼ ne guniʼbe chupa idioma (Hech. 5:34; 21:37, 39; 22:2, 3). Neca biziidibe cani rusiidiʼ binni guidxilayú la? biquiiñebe cani zeeda lu Stiidxaʼ Dios ora gucuaabe decisión (biindaʼ Hechos 17:2; 1 Corintios 2:6, 7, 13). Ne pur bíʼnibe ni bizéʼtenu riʼ la? bíʼnibe xhiiñaʼ Dios jneza ne jma gucuá íquebe guibánibe sin gátibe guibáʼ (2 Tim. 4:8).

13. ¿Tuu nga napa responsabilidad de guiníʼ ique casi riníʼ ique Dios?

13 Rihuinni dxíchica jma jneza modo riníʼ ique Jiobá que modo riníʼ ique binni guidxilayú. Pa gúninu ni gábibe laanu la? zabáninu nayecheʼ ne galán. Peru qué runi obligar diʼ Jiobá laanu guiníʼ íquenu modo riníʼ ique. Nin «mozo ni nuu xpiaani» nin ca ancianu qué runi controlarcaʼ ni riníʼ íquenu (Mat. 24:45; 2 Cor. 1:24). Cada tobi de laanu napa responsabilidad de guiníʼ ique casi riníʼ ique Dios. ¿Ximodo naquiiñeʼ gúninu ni yaʼ?

CADI GUDIʼNU LUGAR GUICÁ MODO RINÍʼ IQUE BINNI GUIDXILAYÚ LAANU

14, 15. a) ¿Xi naquiiñeʼ gúninu pa racaláʼdxinu guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá? b) Casi riete lu Romanos 12:2, ¿xiñee naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu para cadi guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laanu? Bizeeteʼ ti ejemplu.

14 Biblia cudii conseju riʼ laanu: «Cadi chinándatu modo nabani binni tiempu riʼ; sínuque laguchaa modo riníʼ íquetu, ti ganna chaahuitu xi racalaʼdxiʼ Dios gúnitu, ni nachaʼhuiʼ, ni chuulaʼdxiʼ ne ni jneza» (Rom. 12:2TNM). Ndiʼ riníʼ zanda guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá, neca gadxé modo riníʼ íquenu ante guizíʼdinu de Stiidxaʼ Dios. Zándaca familia stinu o xiixa ni bizaaca lu xquendanabáninu bicaa laanu guiníʼ íquenu de ti modo, peru zanda guchaʼnu modo riníʼ íquenu. Zaníʼ íquenu modo riníʼ ique Dios pur cani gudiʼnu lugar chuʼ ndaaniʼ íquenu. Nga runi, pa jma guiníʼ íquenu cani riuulaʼdxiʼ Dios la? zudiʼnu cuenta jneza modo riníʼ íquebe ne qué zaca nagana para laanu guiníʼ íquenu casi riníʼ íquebe.

15 Para ganda guchaʼnu modo riníʼ íquenu ne gúninu ni ná Dios la? cadi naquiiñeʼ gudiʼnu lugar guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laanu. Ni ná ca diidxaʼ riʼ nga cadi naquiiñeʼ gulábinu ora guiníʼ binni cosa gadxé de ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Nabé risaca gúninu ndiʼ. Para guiénenu xiñee la? guzéʼtenu ti ejemplu. Guiníʼ íquenu guzulú ti binni ni racalaʼdxiʼ chuʼ nazaaca gó guendaró ni gacané cuerpu stiʼ. ¿Ñee rábiluʼ ziuube nazaaca pa gatigá gobe guendaró ni maʼ guca feu la? Coʼ njaʼ, zacaca zanda guizaacanu pa rúninu stipa pur guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Dios la? cadi naquiiñeʼ gudiʼnu lugar guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laanu.

16. ¿Xidé naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu?

16 Qué zanda diʼ gúninu xiixa para cadi lica gunadiáganu modo riníʼ ique binni guidxilayú purtiʼ nuunu ládecabe (1 Cor. 5:9, 10). Dede ora runi predicarnu runadiáganu caadxi creencia ni cadi dxandíʼ. Yanna, ¿xi gúninu pa qué zanda gúninu xiixa para cadi gunadiáganu ni riníʼ ique binni guidxilayú yaʼ? Ni zanda gúninu nga cueenu cani de ndaaniʼ íquenu nagueendaca. Cásica biʼniʼ Jesús, nagueendaca naquiiñeʼ gucáʼnanu modo racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquenu. Para cadi guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laanu la? zanda gúninu stipa para cadi guidxaaganu laacabe ora cadi caquiiñeʼ gúninu ni. Guidúʼyanu ximodo zanda gúninu ni (biindaʼ Proverbios 4:23).

17. ¿Xi zanda gúninu para cadi guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laanu?

17 Guzéʼtenu sti ejemplu, naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu ora cuinu tu gaca xhamígunu. Biblia ná pa guidxaaganu binni ni qué runi ni ná Jiobá la? zacá modo riníʼ íquecabe laanu (Prov. 13:20; 1 Cor. 15:12, 32, 33). Laaca naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu ca entretenimientu stinu. Ora rucáʼnanu xiixa entretenimientu ni napa evolución, ra ridinde binni o ni napa inmoralidad la? cadi cudiʼnu lugar guicá xpiaʼ binni guidxilayú ni qué runi ni ná Dios laanu (2 Cor. 10:5).

¿Ñee racanenu ca xiiñinu gucaanacaʼ xiixa entretenimientu ni cadi jneza la? (Biiyaʼ párrafo 18 ne 19).

18, 19. a) ¿Xiñee naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu né modo riníʼ ique binni guidxilayú? b) ¿Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu, ne xiñee?

18 Laaca naquiiñeʼ gudiʼnu cuenta ora racalaʼdxiʼ binni gucaa laanu guiníʼ íquenu modo riníʼ íquecaʼ ne gucáʼnanu cani. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca gunadiáganu ti noticia ni cuzeeteʼ xiixa cosa galán de ti grupu políticu, o guidúʼyanu ti reportaje ni cuzeeteʼ xi guleendú tuuxa ne zándaca gucaa ni laanu guiníʼ íquenu zacá ne guyúbinu ugaandanu stale cosa lu xquendanabaninu. Lu caadxi película o libru riete ni jma risaca nga guyubi tobi para laa o jma gusisaca familia stiʼ. Peru ni bizéʼtenu riʼ maʼ gadxé ni né ni rusiidiʼ Biblia, purtiʼ para ganda guibáninu nayecheʼ la? jma caquiiñeʼ gannaxhiinu Jiobá (Mat. 22:36-39). Neca ruluíʼ cadi malu stale de ca caricatura ni ruuyaʼ ca xcuidihuiiniʼ ca la? zándaca chaahuidugá gucaa ni laacabe guiníʼ íquecabe cadi malu ca conducta inmoral.

19 Peru cadi caninu malu nga gaca divertirnu. Peru galán guinabadiidxanu: «¿Ñee rudieeʼ cuenta ora racalaʼdxiʼ binni guidxilayú gucaa naa guníʼ iqueʼ modo riníʼ íquecaʼ la? ¿Ñee riguixheʼ límite lu ni ruuyaʼ o ni ruundaʼ ca xiiñeʼ la? Naa yaʼ, ¿ñee riguixheʼ límite lu cani ruundaʼ la? ¿Ñee rusiideʼ ca xiñee ximodo riníʼ ique Jiobá para cadi guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laacabe la?». Pa gudiʼnu cuenta maʼ gadxé modo riníʼ ique Jiobá de modo riníʼ ique binni la? zúninu xiixa para cadi guicá modo riníʼ ique binni guidxilayú laanu.

¿ÑEE RINÍʼ ÍQUENU CASI RINÍʼ ÍQUE JIOBÁ LA? O CASI RINÍʼ ÍQUE BINNI GUIDXILAYÚ?

20. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu pa racaláʼdxinu guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá?

20 Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu chupa si tu zanda gusiidiʼ laanu: Jiobá ne guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Ni gucaʼdiáganu nga guchaa modo riníʼ íquenu. Pa gudiʼnu lugar chuʼ modo riníʼ ique binni guidxilayú ndaaniʼ íquenu la? zacá modo riníʼ íquecabe laanu ne zúninu ni rúnicabe. Nga runi nabé risaca chuʼnu cuidadu ni ridúʼyanu, ni ridúʼndanu, ni runadiáganu ne ni riníʼ íquenu.

21. ¿Xi ti cosa nabé risaca zazíʼdinu lu sti tema ca?

21 Casi maʼ bizéʼtenu, para guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá la? cadi caquiiñeʼ si gucáʼnanu ni zanda guni biidiʼ xquendabiaaninu, sínuque laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ca cosa ni riníʼ ique Dios. Lu stiʼ tema ca zazíʼdinu ximodo zanda gúninu ni.

^ párrafo 5 Dede ora riníʼ ti binni naca libre la? cadi dxandíʼ libre laa de xcaadxi binni. Purtiʼ nuu tiru rinándanu modo riníʼ ique sti binni, casi ora guiníʼ íquenu ximodo bizulú guendanabani o xi lari gácunu. Peru ni zanda gúninu nga guicaanu decisión tu ni ná chinándanu.