Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee riníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá la?

¿Ñee riníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá la?

«Laguchaa modo riníʼ íquetu» (ROM. 12:2TNM).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sjj 56 NE sjj 123

1, 2. Ora maʼ ziniisinu en sentidu espiritual, ¿xi rizíʼdinu gúninu? Bizeeteʼ ti ejemplu.

ORA rudii tuuxa ti regalu ti baʼduhuiiniʼ la? jñaabe ne bixhózebe rábicaʼ laabe: «¿Xi riníʼ binni?», ne laabe riniʼbe: «Xquíxepeʼ lii», neca cucaacaʼ laabe guiniʼbe ni. Ne ra maʼ ziniisi baʼduhuiiniʼ riʼ la? riénebe xiñee rabi bixhózebe ne jñaabe laabe gudiibe xquíxepeʼ binni. Ne despué maʼ cadi naquiiñeʼ gábicabe laabe gudiibe xquíxepeʼ binni purtiʼ maʼ de laabe riale gúnibe ni. ¿Xiñee maʼ guirutiʼ caquiiñeʼ gabi laabe gudiibe xquíxepeʼ yaʼ? Purtiʼ maʼ biziidibe guiníʼ íquebe casi riníʼ ique bixhózebe ne jñaabe.

2 Zacaca rizaacanu ora rizíʼdinu cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia, riénenu xiñee nabé risaca nga chinándanu cani rizíʼdinu de Dios. Peru ora maʼ ziniisinu en sentidu espiritual la? rizíʼdinu ximodo riníʼ ique Dios, casi xi riuuláʼdxibe ne xi qué riuuláʼdxibe ne ximodo ruuyabe caadxi cosa. Ora rizíʼdinu guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá ne gudiʼnu lugar gacané modo riníʼ íquebe laanu lu guiráʼ ni gúninu la? rusihuínninu maʼ riníʼ íquenu modo riníʼ íquebe.

3. ¿Xiñee zándaca gaca nagana para laanu guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá?

3 Neca riuuláʼdxinu guizíʼdinu guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá la? nuu biaje raca ni nagana para laanu purtiʼ imperfectu laanu. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca raca nagana para laanu guiénenu ximodo ruuyaʼ Dios guni practicar binni inmoralidad sexual, gachelú gapa bueltu, guni predicar ne modo iquiiñeʼ rini. ¿Xi zacané laanu para cadi gusaana de guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Dios yaʼ? Ne pa gúninu ni, ¿ximodo zacané ni laanu lu ca decisión ni guicaanu yanna ne despué?

XI GÚNINU PARA GUINÍʼ ÍQUENU CASI RINÍʼ IQUE DIOS

4. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu para guchaʼnu modo riníʼ íquenu?

4 Romanos 12:2 ná: «Cadi chinándatu modo nabani binni tiempu riʼ; sínuque laguchaa modo riníʼ íquetu, ti ganna chaahuitu xi racalaʼdxiʼ Dios gúnitu, ni nachaʼhuiʼ, ni chuulaʼdxiʼ ne ni jneza», Traducción del Nuevo Mundo. Lu versículo riʼ cusiene apóstol Pablo xi naquiiñeʼ gúninu para guizíʼdinu guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá. Lu tema gudiʼdiʼ que bizíʼdinu naquiiñeʼ gucáʼnanu ca idea ne actitud stiʼ binni guidxilayú para cadi guiníʼ íquenu casi riníʼ íquecaʼ. Peru laaca bizeeteʼ Pablo xiñee naquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu. Ne para ganda gúninu ni la? naquiiñeʼ guni estudiarnu Biblia, guni meditarnu ni ná ni ne guninu stipa pur guiníʼ íquenu modo riníʼ Jiobá.

5. ¿Xiñee maʼ gadxé nga guni estudiarnu ne maʼ gadxé nga guidúʼndanu ti luguiáʼ si?

5 ¿Ñee cayuni estudiarnu nga ora ridúʼndanu ti luguiáʼ si ne runi subrayarnu respuesta stiʼ xiixa pregunta la? Coʼ, cadi nga diʼ nga guni estudiarnu. Ora runi estudiarnu la? riduʼya chaahuinu xi cusiidiʼ información ca laanu de Jiobá, modo riníʼ íquebe ne xi guiráʼ rúnibe. Rúninu stipa pur guiénenu xiñee rinábabe laanu gúninu xiixa cosa ne xiñee qué riuuláʼdxibe xcaadxi cosa. Ne laaca riníʼ íquenu xi caquiiñeʼ guchaʼnu lu xquendanabáninu ne modo riníʼ íquenu. Ne zándaca qué zanda diʼ gúninu cani bizéʼtenu riʼ cada biaje guni estudiarnu. Peru galán nga cueenu tiempu para guni meditarnu ni ná información ni cadúʼndanu ca, ne zanda iquiiñenu biá galaa de tiempu ni runi estudiarnu para guni meditarnu (Sal. 119:97; 1 Tim. 4:15).

6. ¿Xi rizaaca ora runi meditarnu modo riníʼ ique Jiobá?

6 Pa nápanu costumbre de guni meditarnu ni ná Stiidxaʼ Dios la? zudiʼnu cuenta pabiáʼ jneza modo riníʼ ique Jiobá, ne ziénenu ximodo ruuyabe guiráʼ ca cosa ca ne laaca zacaca zadúʼyanu cani. Ora guzulú guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá la? zacané ni laanu guchaʼnu modo laanu modo riníʼ íquenu, ne chaahuiʼ chaahuiʼ ziénenu modo riníʼ ique Jiobá.

NI RÚNINU RUSIHUINNI NI XI RINÍʼ ÍQUENU

7, 8. a) ¿Ximodo ruuyaʼ Jiobá ca cosa material? (Biiyaʼ ca dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) Pa riníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá, ¿xi jma zacá íquenu gúninu lu xquendanabáninu?

7 Ni runi sentirnu ne cani rúninu rusihuinni cani ximodo riníʼ íquenu (Mar. 7:21-23; Sant. 2:17). Para ganda guiénenu ni la? guzéʼtenu caadxi ejemplu. Primé, ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca cosa material. Lu ca Evangeliu riete ximodo ruuyaʼ Jiobá ca cosa material. Ante gueeda Jesús lu guidxilayú riʼ, gulibe ti guendaxheelaʼ ni huaxiéʼ napa bueltu para gusiniisi Xiiñibe (Lev. 12:8; Luc. 2:24). Biblia ná ora gule Jesús gudixe María laabe «ndaani ti cajón ra ro mani guixi, purti qué nidxela cabe ra ñaana cabe ndaani yoo» (Luc. 2:7). Pa ñacalaʼdxiʼ Jiobá la? ñanda nibibe ti familia napa bueltu para ñale xiiñibe ti lugar jma galán. Nga rusihuinni ni jma risaca para Jiobá nga guiniisi Xiiñiʼ ndaaniʼ ti familia espiritual, ni runi ni nabe primé lu xquendanabani.

8 Ora ridúʼndanu relatu riʼ, rudiʼnu cuenta ximodo ruuyaʼ Jiobá ca cosa material. Stale hermanu runi stipa pur gudii stale cosa material ca xiiñiʼ neca qué gudiicaʼ laacabe ca cosa jma risaca, ca cosa espiritual. Peru para Jiobá la? ni jma risaca nga ca cosa espiritual. ¿Laanu yaʼ? ¿Ñee riníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá la? ¿Xi rusihuinni ca cosa ni rúninu? (Biindaʼ Hebreos 13:5).

9, 10. ¿Xiñee zahuinni riníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá ora qué rúninu xiixa ni gucaa ti hermanu guni tropezar?

9 Guiropa, ¿xi riníʼ ique Jiobá de ora gúninu xiixa ni gucaa stobi guni tropezar, guchee o gusaana de guni servir Jiobá pur ni gúninu yaʼ? Sicaríʼ guníʼ Jesús: «Tutiica guni xiixa para guniná ti binni napa fe naa, ne guni nga gusaana de guni adorarbe Dios la? jma galán para laa nugaandacabe ti guié molinu yanni casi guié ni rucaa bieque ti burru ne dxandipeʼ nusábacabe laa ndaaniʼ nisadóʼ» (Mar. 9:42TNM). Rihuinni dxiichicaʼ guizáʼ malu para Jesús nga gucaʼnu tuuxa guni tropezar. Ne cumu rusihuínnibe ximódopeʼ nga Bixhózebe la? nuunu seguru laaca malu para Jiobá nga guiníʼ ique tuuxa qué gapa donda pa gucaa ti xpinni Cristu guchee pur xiixa ni guni (Juan 14:9).

10 ¿Laanu yaʼ? ¿Ñee riníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá ne Jesús la? ¿Ñee rihuinni riníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá lu ca cosa ni rúninu la? Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca nápanu ti estilu de modo rácunu lari, peru málasi gúnnanu runi incomodar ni caadxi hermanu o dede rucaa ni laacaʼ guiníʼ íquecaʼ gúnicaʼ xiixa cosa malu. ¿Xi gúninu yaʼ? ¿Ñee zucaa guendarannaxhii ni nápanu laacabe gusaana de gácanu lari né estilu ni riuuláʼdxinu la? (1 Tim. 2:9, 10).

11, 12. Pa ridúʼyanu ca cosa malu ca casi ruuyaʼ Jiobá cani, ¿ximodo zacané ni laanu para gucueezanu laanu ne cadi guni cometernu pecadu yaʼ?

11 Guionna: nanalaʼdxiʼ Jiobá ca cosa ni cadi jneza ne cosa malu (Is. 61:8). Neca nanna Jiobá jma nagueenda rúninu ni cadi jneza purtiʼ imperfectu laanu la? cayuni mandarbe laanu gacananaláʼdxinu ca cosa malu cásica nanaláʼdxibe cani (biindaʼ Salmo 97:10). Pa guiníʼ íquenu xiñee nanalaʼdxiʼ Jiobá ca cosa malu la? zadúʼyanu cani cásica ruuyabe cani ne zápanu stipa para gucáʼnanu cani.

12 Ora maʼ ridúʼyanu ca cosa malu ca casi ruuyaʼ Jiobá cani la? racané ni laanu guiénenu xiñee cadi jneza caadxi práctica ni qué ruzeeteʼ Biblia. Guzéʼtenu ti ejemplu, nabé nuu de moda ti baile inmoral ni láʼ lap dance. Stale tu riníʼ cumu cadi cayapa relación sexual lu baile riʼ la? cadi malu ni. * Peru ¿ñee zacaca ruuyaʼ Jiobá ni la? Cadi guiaandaʼ laanu nanaláʼdxibe guiráʼ xixé cosa malu. Nga runi, gusihuínninu autodominio, guixélenu de guiráʼ clase pecadu ne gacananaláʼdxinu cani nanalaʼdxiʼ Jiobá (Rom. 12:9).

NAQUIIÑEʼ GUINÍʼ ÍQUENU DEDE ANTE XI GÚNINU

13. ¿Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ íquenu dede ante ximodo riníʼ ique Jiobá de caadxi cosa?

13 Ora maʼ cayuni estudiarnu la? galán guiníʼ íquenu ximodo gúninu ni ná Dios lu ca decisión ni guicaanu despué. Pa gúninu ndiʼ la? ora guidxaagalunu xiixa situación ra caquiiñeʼ guicaanu ti decisión nagueenda la? zánnanu xi gúninu (Prov. 22:3). Guzéʼtenu caadxi ejemplu ni zeeda lu Biblia.

14. ¿Xi rizíʼdinu de ni biʼniʼ José ora gucalaʼdxiʼ xheelaʼ Potifar nucaa laabe ñatanebe laa?

14 Guiníʼ íquenu ni bizaaca José, gucalaʼdxiʼ xheelaʼ Potifar ñatanebe laa peru nagueendaca bicaanáʼ José laabe. Ndiʼ rusihuinni gulee José tiempu dede ante para guníʼ ique ximodo ruuyaʼ Jiobá gucheené binni xheelaʼ (biindaʼ Génesis 39:8, 9). Guzéʼtenu xi gúdxibe gunaa que: «¿Xiñee ndiʼ guneʼ guendaquéiquiiñeʼ riʼ ne gucheeniáʼ Dios yaʼ?». Ca diidxaʼ guniʼbe riʼ rusihuinni cani riníʼ íquebe casi riníʼ ique Jiobá. Yanna guzéʼtenu xi zándaca guizaacanu, bixuiʼlú bizulú ti compañeru ni runinenu dxiiñaʼ cayuni coquetear né laanu o bedandá ti mensaje o ti foto lu teléfono stinu ra rihuinni idxa guidxa. * ¿Xi gúninu yaʼ? Jma fácil zaca para laanu gácanu leal pa dede ante guiníʼ íquenu ximodo ruuyaʼ Jiobá ca cosa riʼ, pa maʼ riníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá ne maʼ gucuaanu decisión de gúninu ni nabe.

15. ¿Xiñee naquiiñeʼ gúninu cásica biʼniʼ guionnaʼ hebreu que para chuʼnu listu dede ante ora gucaacabe laanu guchéʼnenu Jiobá yaʼ?

15 Yanna guzéʼtenu ejemplu stiʼ Sadrac, Mesac ne Abednego ni binibiáʼcabe casi guionnaʼ hebreu. Biʼniʼ rey Nabucodonosor ti bidóʼ de oro ne biʼniʼ mandar gaca adorar ni. Peru qué niná guionnaʼ hebreu que ñuni adorar cani. Modo bicabi guionnaʼ hombrehuiiniʼ riʼ rey que la? bisihuinni ni guleecabe tiempu dede ante para guiníʼ íquecabe pabiáʼ risaca guzuubacabe stiidxaʼ Jiobá (Éx. 20:4, 5; Dan. 3:4-6, 12, 16-18). Yanna, ¿xi gúninu pa málasi guinabaʼ jefe stinu laanu gudiʼnu bueltu para gaca ti saa stiʼ religión ni cadi dxandíʼ yaʼ? Lugar de cuézanu dede ora guidxaagalunu clase guendanagana riʼ, ¿xiñee qué cueenu tiempu ne guiníʼ íquenu dede yanna ximodo ruuyaʼ Jiobá ca cosa riʼ yaʼ? Pa gúninu ni qué zaca nagana para laanu guininu ne gúninu ni jneza cásica biʼniʼ guionnaʼ hebreu que.

¿Ñee maʼ biʼniʼ investigarnu, maʼ bíninu ti documentu legal ne maʼ gunínenu doctor stinu la? (Biiyaʼ párrafo 16).

16. Pa guiníʼ íquenu dede ante xi gúninu para gácanu leal Dios, ¿ximodo zacané ni laanu ora gápanu ti emergencia médica?

16 Pa guiníʼ íquenu dede ante xi gúninu para gácanu leal Dios la? zanda gacané ni laanu ora gápanu ti emergencia médica. De guiranu maʼ gucuaanu decisión para cadi gucaacabe laanu rini o tobi de ca tapa componente stini (Hech. 15:28, 29). Peru nuu xcaadxi procedimiento ra riquiiñeʼ ca doctor ca rini ra caquiiñeʼ guicaanu ti decisión. Para gánnanu xi gúninu la? naquiiñeʼ guni analizarnu ca principiu ni cusiene xi riníʼ ique Jiobá de tema riʼ. Ne cadi óraruʼ maʼ nuunu ra hospital nga naquiiñeʼ guidúʼyanu xi gúninu purtiʼ zándaca guicaanu ti decisión sin guiníʼ íquenu. Yanna nga tiempu para guni investigarnu de tema riʼ, gucaʼnu lu ti documento médico legal xi racaláʼdxinu gúninu ne guinínenu doctor stinu de tema riʼ. *

17-19. ¿Xiñee jma galán pa de ca yanna gúninu stipa pur guizíʼdinu ximodo riníʼ ique Jiobá? Bizeeteʼ ti guendanagana ni zanda guidxaagalunu.

17 Últimu, guiníʼ íquenu ni bicabi Jesús Pedro ora gudxi laabe ca diidxaʼ riʼ: «Biá lii Señor, qué lica zazaacaluʼ nga». Nuunu seguru guníʼ ique Jesús dede ante ni racalaʼdxiʼ Dios gúnibe ne ca profecía ni caníʼ xi chiguizaaca lu xquendanabánibe ne ora gátibe. Ra bíʼnibe ndiʼ la? gucané ni laabe para guzuubabe diidxaʼ ne gudiibe xquendanabánibe pur binni sin guni dudarbe (biindaʼ Mateo 16:21-23).

18 Tiempu riʼ, racalaʼdxiʼ Jiobá gácanu xhamigu ne gúninu biá gándatiʼ lu xhiiñaʼ (Mat. 6:33; 28:19, 20; Sant. 4:8). Peru zándaca guizaacanu ni bizaaca Jesús, zándaca chuʼ tu guxheleʼ laanu de ca meta espiritual stinu neca guni ni né ti buena intención. Guzéʼtenu ti ejemplu, guxuíʼlunu cudii jefe stinu laanu ti dxiiñaʼ jma risaca, ra ziáxanu jma. Xi si la? zucueeza dxiiñaʼ riʼ laanu de gúninu ca actividad espiritual stinu. O pa joven lii la? zándaca cudiicabe oportunidad lii de guni estudiarluʼ peru napa xidé chindezaluʼ zitu de ra lídxiluʼ. ¿Ñee ora ca nga naquiiñeʼ guinábaluʼ Jiobá gacané lii, guni investigarluʼ lu ca publicación stinu guiníʼneluʼ familia stiluʼ o ca ancianu ante guicaaluʼ ti decisión la? Cadi jma galán pa de ca yanna guni investigarnu ximodo riníʼ ique Jiobá ne gúninu stipa pur guiníʼ íquenu modo riníʼ íquebe la? Pa gúninu ni la? ora guidxaagalunu xiixa situación casi cani bizéʼtenu riʼ, qué zaca nagana para laanu guicaanu ti decisión jneza. Pa nánnanu xi meta espiritual cá íquenu ugaandanu qué zudiʼnu lugar chuʼ ni ucueeza laanu de ugaandanu ni.

19 ¿Ñee zanda guiníʼ íquenu xiruʼ zanda guizaaca la? Bueno qué zanda diʼ gánnanu xi guiráʼ chiguidxaagalunu, peru zanda guni aprovecharnu estudiu personal stinu para guiníʼ íquenu ximodo riníʼ ique Jiobá. Pa gúninu ni, jma nagueenda zietenaláʼdxinu ni guni estudiarnu ne gúninu ni nabe ora guidxaagalunu xiixa guendanagana. Nga runi gúninu stipa pur gánnanu ximodo riníʼ ique Jiobá ne ximodo zanda gacané ni laanu lu ca decisión ni guicaanu despué.

MODO RINÍʼ ÍQUE JIOBÁ NE NI CHIGUIZAACANU DESPUÉ

20, 21. a) ¿Xiñee qué zapa libertad stinu límite ndaaniʼ guidxilayú cubi? b) ¿Xiñee zanda guibáninu nayecheʼ de ca yanna?

20 Guizáʼ maʼ racaláʼdxinu guedandá dxi guibáninu ndaaniʼ guidxilayú cubi. Stale de laanu cabézanu guibáninu lu guidxilayú riʼ ndaaniʼ ti paraísu sin chuʼ dxi gátinu. Zulá Reinu stiʼ Dios binni de guirá guendanagana ni cadxagalucaʼ tiempu riʼ. Que zusaana de gácanu libre ne zacaanu decisión de ca cosa ni riuuláʼdxinu gúninu.

21 Peru qué zapa libertad stinu límite. Ca binni nachaʼhuiʼ ni guibani lu guidxilayú riʼ, zúnicaʼ ni ná ca ley stiʼ Jiobá ne modo riníʼ íquebe ora guicaacabe decisión pa jneza o pa cadi jneza xiixa. Zacané ni laacabe para guibánicabe nayecheʼ ne gápacabe paz (Sal. 37:11). Peru dede yanna zanda chuʼnu nayecheʼ pa guiníʼ íquenu modo riníʼ ique Jiobá.

^ párrafo 12 Lap dancing nga «ti baile ra ruyaa ti bailarín o ti bailarina casi xieeladi, ribibe lu ñee ti cliente ne rúnibe movientu sensual». Depende de ni gaca lu cada casu riʼ la? zanda gaca considerar ni casi inmoralidad sexual, ne pur nga guiníʼ ca ancianu naquiiñeʼ gaca ti comité judicial. Pa huayuni practicar ti xpinni Cristu clase baile riʼ la? naquiiñeʼ guiníʼnebe ca ancianu para gacanecaʼ laabe (Sant. 5:14, 15).

^ párrafo 14 Sexteo o sexting nga ti práctica ra ruseendacabe mensaje, foto o videu ni napa contenidu sexual pur teléfono. Depende de cada casu nga para gaca ti comité judicial. Huayuu biaje la? ca menor de edad ni huayuu lu ti casu de sexteo, huayuni acusárcabe laacaʼ de delito sexual. Zadxélanu jma información lu sitiu jw.org lu tema ni láʼ «¿Tiene algo de malo el sexteo?» (ENSEÑANZAS BÍBLICAS > JÓVENES > LOS JÓVENES PREGUNTAN) ne lu tema ni láʼ «Cómo advertirles sobre el sexteo», lu revista ¡Despertad! de noviembre 2013, yaza 4 ne 5.

^ párrafo 16 Huasiene ca publicación stinu ca principiu ni zeeda lu Biblia ni caníʼ de tema riʼ. Zanda guidúʼndanu libru Continúe en el amor de Dios, yaza 246 hasta 249.