Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

1918: raca ti gayuaa iza

1918: raca ti gayuaa iza

Revista The Watch Tower ni biree 1 de enero iza 1918 bedané ni tema riʼ: «¿Qué nos deparará el año 1918?». Nuu ca guidxi stiʼ Europa lu guerra, peru guníʼ ique ca Binni Ruundaʼ Biblia ne guiráʼ binni zuchaa modo nabánicaʼ pur caadxi cosa ni guca ra ruzulú iza 1918.

CANÍʼ BINNI NUU PAZ LU GUIDXILAYÚ

Woodrow Wilson, ni naca presidente de Estados Unidos bidii ti discursu nezalú ca binni ni nuu lu Congreso stiʼ xquidxi, ne lu ni bizeetebe catorce cosa ni rábibe caquiiñeʼ para ganda chuʼ paz ne para maʼ cadi tinde ca guidxi, guniʼbe ca diidxaʼ riʼ ti 8 de enero iza 1918. Tobi de ca cosa ni bizeetebe nga caquiiñeʼ chuʼ ca guidxi riʼ de acuerdu para maʼ cadi tíndecaʼ, maʼ cadi chuʼpeʼ guibáʼ ne gaca formar ti organización ni gacané ca guidxi roʼ ne ca guidxihuiiniʼ para chuʼcaʼ tobi si. Catorce cosa ni bizeeteʼ hombre riʼ gucané ni para guca organización ni biree láʼ Sociedad de Naciones, ne biluxe guerra que ora biʼniʼ firmárcabe ti guiʼchiʼ ni láʼ Tratado de Versalles.

BINITI CANI CUCAALÚ LAADU

Guizáʼ nagana guca iza 1917 para ca Binni Ruundaʼ Biblia. * Peru pur ni bizaaca lu reunión ni raca cada iza stiʼ corporación Watch Tower Bible and Tract Society ruluíʼ zápacabe paz lu ca dxi ni zeeda que.

Guca reunión riʼ 5 de enero iza 1918. Lu reunión riʼ stale de ca hombre ni maʼ biree de Betel gucaláʼdxicaʼ ñácacaʼ xaíque ndaaniʼ organización stiʼ Dios. Richard Barber, ti superintendente ni nabé fiel bizulú reunión que né ti oración. Guca ti informe de guiráʼ dxiiñaʼ ni guca lu iza 1917 ne de raqué gulícabe ca director ni zuuyaʼ gaca dxiiñaʼ stiʼ organización lu iza 1918. Hermanu Barber gulí Joseph Rutherford ne xhoopaʼ hermanu para gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Peru abogadu ni cayacané ca binni ni cucaalú ca hermanu riʼ gulí gadxe hombre, ládecabe nuu caadxi ni maʼ biree de Betel. Peru biníticaʼ purtiʼ mayoriá de ca hermanu ni nuu lu grupu que gulicaʼ hermanu Rutherford ne xhoopaʼ hermanu fiel.

Stale hermanu ni guyuu lu reunión que guniʼcaʼ ngue nga reunión ra bíʼyacabe modo gucané Jiobá laacabe. Peru nin qué nindaa bichaa stale cosa.

NI BIZAACA ORA BIREE LIBRU EL MISTERIO TERMINADO

Maʼ gudiʼdiʼ caadxi beeu de caguiiziʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia libru ni láʼ The Finished Mystery (El misterio terminado). Guizáʼ guyuulaʼdxiʼ ca binni ni nayá ladxidóʼ ni cusiidiʼ libru riʼ.

Edward Crist, ti superintendente ni nabeza ndaaniʼ guidxi Canadá bizeeteʼ biʼniʼ cré ti guendaxheelaʼ ni rusiidiʼ Biblia lu gaayuʼ semana de biindacaʼ libru riʼ. Laabe guniʼbe: «Guirópacabe maʼ guca consagrarcabe o maʼ bidiicabe xpídacabe Dios ne galán cayuni progresárcabe».

Biindaʼ ti hombre libru riʼ ne nagueendaca guyuiʼné ca xhamigu ni biziidiʼ luni. Guizáʼ bidxagayaabe modo yendá libru que lu nabe, laabe guniʼbe: «Laga zisayaʼ lu guionna avenida, málasi birenda ti cosa lu xiqueʼ, naa rabeʼ ti ladriú ni. ¡Peru coʼ! Gúcasini libru El misterio terminado. Yeniáʼ ni ra lidxeʼ ne biindaʼ guidubi ni. [...] Despué gunnaʼ ti predicador [...] bindaa ni de ruaa ventana stiʼ tantu cadxiichi. [...] Nuaaʼ seguru né ni bíʼnibe ca gucanebe para gapa jma binni esperanza, ti cosa ni qué huayúnibe dede dxi nácabe predicador. [...] Pur ni biʼniʼ predicador riʼ, yanna riʼ naa ne ca xhamiguaʼ runi adorardu Dios».

Cadi predicador si que bidxiichi. Biʼniʼ prohibir ca autoridad libru riʼ ndaaniʼ guidxi Canadá purtiʼ guniʼcaʼ napa ni propaganda ni cucaa binni cadi cheʼ lu guerra ne gucaalú gobiernu, bizaaca guiráʼ ndiʼ 12 de febrero iza 1918. Ti tiempu despué, ca autoridad de Estados Unidos laaca biʼniʼ prohibircaʼ libru El misterio terminado. Ne caadxi agente ni runi dxiiñaʼ para gobiernu que yechuucaʼ ra Yoo Betel ne ca oficina ni nuu Nueva York, Pensilvania ne California. Cuyúbicaʼ prueba para ugaanicaʼ donda ca hermanu ni zaniruʼ ndaaniʼ organización stiʼ Dios. Ngue runi, biʼniʼ prohibir Departamento de Justicia de Estados Unidos libru riʼ ti 14 de marzo iza 1918. Gúnicabe cayúnicabe ngue purtiʼ para laacabe ra gulee xquidxi Dios libru que cayuni violar ley de Espionaje stiʼ guidxi que, purtiʼ cucaa ni binni maʼ cadi cheʼ lu guerra.

BITEGUYOOCABE LAACAʼ

Ti 7 de mayo iza 1918, gucuaa Departamento de Justicia de Estados Unidos orden para guteguyoo hermanu Giovanni DeCecca, George Fisher, Alexander Macmillan, Robert Martin, Frederick Robison, Joseph Rutherford, William van Amburgh ne Clayton Woodworth. Nuu ca binni que cuʼcaʼ ca hermanu riʼ ndaaniʼ cárcel purtiʼ según laacaʼ cucaabe binni gucaalú gobiernu o guni cosa ni cadi jneza, ne purtiʼ qué naca gúnicaʼ serviciu militar ndaaniʼ guidxi Estados Unidos. Bizulú juiciu que 3 de junio iza 1918, ne pur guiráʼ ni cazaaca que nanna dxiichiʼ ca hermanu que zuteguyoocabe laacaʼ. ¿Xiñee yaʼ?

Fiscal general de Estados Unidos guníʼ zanda iquiiñe gobiernu ley de Espionaje para gucueezacabe cani cadi cayuni ni ná gobiernu. Ne 16 de mayo iza 1918, qué niná Congreso que ñuu ti ley nacubi ni zuni proteger cani cudii ti información jneza para gacané xcaadxi binni. Ne casi lu guidubi juiciu que guníʼcabe de libru El misterio terminado. Sicaríʼ ruzeeteʼ ca registru ni napa Congreso de Estados Unidos: «Tobi de ca cosa malu ni napa propaganda riʼ nga libru El misterio terminado». Ne laaca ruzeeteʼ ni: «Ni cayuni libru riʼ nga cusihuinni ni qué risaca dxiiñaʼ runi ca soldadu stinu ne cucaa ni binni maʼ cadi chuʼ lu ejércitu».

Ne 20 de junio iza 1918 guníʼ juez que napa xhono hermanu que donda, ngue runi sti dxi que biteguyoocabe laacaʼ. Juez que guníʼ: «Propaganda ni cayuni defender ca binni de religión riʼ né guiráʼ stipa sticaʼ naca ni ti peligru jma malu que ti ejércitu alemán». Ne sicaríʼ bilúxebe discursu stibe: «Caquiiñeʼ guni castigárcabe ca hombre riʼ». Chupa semana despué biteguyoocabe ca hermanu riʼ ndaaniʼ Cárcel Federal nuu ndaaniʼ guidxi Atlanta (Georgia), ne raqué zadeguyoo caadxi de laacabe chii o hasta gande iza.

QUÉ NUSAANA DE ÑUNI PREDICÁRCABE

Nabé bicaalúcabe ca Binni Ruundaʼ Biblia dxiqué. Biʼniʼ investigar FBI (Oficina Federal de Investigación) dxiiñaʼ ni rúnicaʼ. Ne pur investigación biʼniʼ FBI nuu stale documentu ni rusihuinni qué niná ca hermanu que nusaanacaʼ de ñuni predicarcaʼ.

Jefe ni runi dxiiñaʼ ra oficina de correu ni nuu ndaaniʼ guidxi Orlando (Florida) bicaa ti carta ra nuu FBI ne guniʼbe xi cayuni ca Binni Ruundaʼ Biblia: «Canayuni predicar ca binni riʼ yoo pur yoo, ne jmaruʼ si rúnicabe ni huaxhinni. [...] Ni nuucabe nga guni yayacabe binni».

Bicaa coronel de Departamento de Guerra ti carta ra nuu FBI para guiníʼ xi guiráʼ cayuni hermanu Frederick Franz, despué guca hermanu riʼ tobi de cani guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Guníʼ coronel riʼ hermanu Frederick Franz nga tobi de cani guizáʼ biʼniʼ dxiiñaʼ para guidoo mil de libru ni láʼ El misterio terminado.

Laaca guzanándacabe hermanu Charles Fekel, despué guca hermanu riʼ tobi de ca ni guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Gunaazeʼ ca autoridad que laabe pur caguiizibe libru El misterio terminado, ne biindacaʼ ca carta stibe. De raqué biseguyoocabe laabe ti beeu ndaaniʼ cárcel ni nuu ndaaniʼ guidxi Baltimore (Maryland), ne gulee lácabe laabe «enemigu austríaco». Guca hermanu riʼ nadxibalú ora biʼniʼ predicar ca binni ni gunaazeʼ laabe que, ne bietenaláʼdxibe ca diidxaʼ ni guníʼ apóstol Pablo: «¡Pobre si de naa pa qué guneʼ predicar ca noticia galán!» (1 Cor. 9:16TNM). *

Biʼniʼ predicar ca hermanu riʼ né stale gana, ne laaca gunábacabe gobiernu gundaa ca hermanu ni deguyoo ndaaniʼ guidxi Atlanta. Sicaríʼ guníʼ hermana Anna Gardner: «Qué niguiidxinadu, rietenalaʼdxeʼ bireʼdu de yoo pur yoo canábadu binni firma para gundaa gobiernu ca hermanu ni biseguyoo. Mil binni bidii firma laadu. Rábidu ca binni que naca ca hermanu ni deguyoo que xpinni Cristu ni runi ni ná Dios ne cadi jneza guseguyoocabe laacaʼ».

ASAMBLEA

Neca nagana guca ca dxi que la? guca stale asamblea para iguidxi fe stiʼ ca hermanu que. Revista La Atalaya ni biree lu diidxaʼ inglés lu iza ca bizeeteʼ ni guca jma de cuarenta asamblea lu iza riʼ. Sicaríʼ bizeeteʼ ni: «Nabé cayuulaʼdxiʼ ca hermanu stinu ca asamblea riʼ. Dxiqué la? raca ca asamblea riʼ ra maʼ ziluxe verano o ra ruzulú otoño, peru yanna rápadu asamblea cada beeu».

Biziidiʼ ca binni ni nayá ladxidóʼ stiidxaʼ Dios. Guca ti asamblea ndaaniʼ guidxi Cleveland (Ohio) ne guyé biaʼ 1,200 binni ne guyuunisa 42 binni. Bizeetecabe de ti hombrehuiiniʼ ni «guizáʼ cayecheʼ pur binibiáʼ Dios ne pur maʼ bidii xpida laabe (o pur guca consagrar), pur ni bíʼnibe riʼ, dede zanda gusihuinni ni huaxiéʼ fe napa caadxi xpinni Cristu ni maʼ huaniisi».

¿XI GUIZAACA STI IZA ZEEDA QUE YAʼ?

Maʼ ziluxe iza 1918 ne qué ganna ca Binni Ruundaʼ Biblia xi guizaacacaʼ. Bitoocabe caadxi propiedad ni nápacabe ndaaniʼ guidxi Brooklyn ne maʼ ndaaniʼ guidxi Pittsburgh (Pensilvania) gúpacabe oficina stícabe. Neca nuu ca hermanu ni zaniruʼ ndaaniʼ organización stiʼ Dios ndaaniʼ cárcel la? guníʼcabe 4 de enero iza 1919 chigaca sti reunión ni raca cada iza. ¿Xi guizaaca despué yaʼ?

Qué ñaanadxí ca hermanu que de ñúnicaʼ dxiiñaʼ. Ne nuucabe seguru gastiʼ qué zucueeza laacabe, ngue runi lu iza 1919 gulícabe ca diidxaʼ ni zeeda lu Isaías 54:17 para gaca textu stiʼ iza que, ni ná: «Intiica guiibaʼ gúnicabe para gucaalúcabe lii, qué zabeendunedícabe ni gastiʼ». Zadxaagalúrucabe xcaadxi cosa ni zuchaa xquendanabánicabe, ni zuquidxi fe stícabe ne ni zudii stipa laacabe para gunirúcabe dxiiñaʼ despué.

^ párrafo 6 Biiyaʼ sección ni láʼ «Cien años atrás: 1917», ni biree lu Anuario de los testigos de Jehová 2017, yaza 172 hasta 176.

^ párrafo 22 Biree historia stiʼ hermanu Charles Fekel 1 de marzo iza 1969 lu revista La Atalaya lu diidxaʼ inglés.