Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guininu ni dxandíʼ

Guininu ni dxandíʼ

«Cada tobi guiníʼ ni dxandíʼ ora guiniʼné xcompañeru» (ZAC. 8:16).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sjj 56 NE sjj 124

1, 2. ¿Xii nga ni jma runiná binni guidxilayú, ne tu laa napa donda pur laani?

TELÉFONO, foco, automóvil ne refrigerador nga caadxi de ca cosa ni maʼ bizáʼ hombre ni racané laanu gúninu stale cosa jma nagueenda. Peru nuu xcaadxi cosa ni maʼ bizáʼ hombre ni runiná binni casi polvora, bomba ni riguucabe ndaaniʼ yú, gueza ne bomba atómica. Peru ni jma huayuniná binni nga ti cosa ni maca nuu dede ante guzáʼcabe ca cosa ni bizéʼtenu riʼ. ¿Xi laani yaʼ? Guendarusiguii, laani nga xiixa ni nanna binni cadi dxandíʼ peru riníʼcabe ni para quítecabe sti binni. Primé ni bisiguii nga Binidxabaʼ, ne Jesús guníʼ «laabe nga bixhoze gola enda rusiguii» (biindaʼ Juan 8:44). ¿Padxí bisiguiibe primé biaje yaʼ?

2 Raca stale mil iza, guizáʼ nayecheʼ nabani Adán ne Eva ndaaniʼ paraísu bidii Dios laacaʼ. Peru gudxi Dios laacabe cadi gócabe «cuananaxhi stiʼ yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza». Pa qué guzuubacabe diidxaʼ la? záticabe. Neca nanna Binidxabaʼ guiráʼ ndiʼ la? biquiiñebe ti beendaʼ para gusiguiibe Eva primé biaje, ne gúdxibe laa: «Dxandipeʼ qué zátitu». Ne laaca guniʼbe: «Purtiʼ nanna Dios zaxeleʼ lutu dxi goto cuananaxhi stini ne zácatu casi Dios ne zánnatu xii nga jneza ne ni cadi jneza» (Gén. 2:15-17; 3:1-5).

3. a) ¿Xiñee bisiguii Binidxabaʼ para guniná? b) ¿Xi bizaaca pur bisiguiibe yaʼ?

3 Dxi bisiguii Binidxabaʼ Eva, biʼniʼ ni para guniná laabe purtiʼ maca nánnabe zati Eva pa gó cuananaxhi ni gudxi Dios laa cadi gó. Cumu qué nuzuubaʼ Adán ne Eva stiidxaʼ Dios la? ra gudiʼdiʼ tiempu gúticaʼ (Gén. 3:6; 5:5). Ne ni jma feu nga «ucuá enda guti que irá xixé binni» pur bichee Adán ne Eva ne guti guiráʼ xixé binni «dede cani qué nuchee né pe ca stiidxa Dios casi biʼni Adán» ni (Rom. 5:12, 14). Cadi perfectu binni casi modo gudixhe ique Dios ñácacaʼ, sínuque ribánicaʼ 70 iza o rindaacaʼ 80 iza pa naguídxicaʼ. Ne pa guibani binni biaʼ tiempu bizéʼtenu riʼ la? puru guendanagana ne yuubaʼ nga rápacaʼ (Sal. 90:10). ¡Guizáʼ triste ni! Ne bizaaca guiráʼ ndiʼ pur bisiguii Binidxabaʼ.

4. a) ¿Gunáʼ nga ca pregunta nabé risaca caquiiñeʼ guicábinu? b) Casi ná Salmo 15:1, 2, ¿tuu nga cani zanda gaca xhamigu Jiobá?

4 Ora guníʼ Jesús xi guiráʼ runi Binidxabaʼ bizeetebe: «Qué huayuu dxi iníʼ be ni dxandíʼ, purti qué lica ganna be xii nga ni dxandíʼ». Ne dede yanna rúnibe ni. Qué huasaana Binidxabaʼ de gusiguii «irá binni» guidxilayú (Apoc. 12:9). Peru cadi nuunu guiábanu lu ca trampa stibe. Nga runi chiguicábinu chonna pregunta: ¿Ximodo rusiguii Binidxabaʼ binni? ¿Xiñee rusiguii binni? Ne pa qué racaláʼdxinu gunítinu amistad nápanu né Jiobá casi biniti Adán ne Eva ni, ¿xi zanda gúninu para guininu ni dxandíʼ guiráʼ ora yaʼ? (Biindaʼ Salmo 15:1, 2).

XIMODO RUSIGUII BINIDXABAʼ BINNI

5. Tiempu stinu riʼ, ¿ximodo rusiguii Binidxabaʼ binni?

5 Gunna dxichi apóstol Pablo zanda gúninu xiixa para cadi quiteʼ Binidxabaʼ laanu «purti ma nanna nu ximodo runi be dxiiñaʼ» (2 Cor. 2:11). Nanna dxiichinu naaze Binidxabaʼ Guidxilayú riʼ, religión falsu, ca gobiernu corrupto ne sistema comercial ni ruyubi puru para laasi (1 Juan 5:19). Qué ridxagayaanu guidúʼyanu iquiiñeʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ binni napa puestu risaca para gusiguii (1 Tim. 4:1, 2). Guzéʼtenu ti ejemplu, caadxi hombre ni napa negocio rusiguiicaʼ para si gutoocaʼ ca producto sticaʼ ne quítecaʼ binni para guiaananecaʼ bueltu stícabe.

6, 7. a) ¿Xiñee ca xaíque yuʼduʼ nga cani jma napa donda? b) ¿Xi cosa cadi dxandíʼ huayunadiágaluʼ guiníʼ ca xaíque yuʼduʼ?

6 Ca xaíque yuʼduʼ nga cani jma napa donda. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ ca binni ni runi cré ni riníʼcabe ne cani runi ni nanalaʼdxiʼ Dios runíticaʼ oportunidad de guibánicaʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ (Os. 4:9). Gunna dxiichiʼ Jesús nabé rusiguii ca xaíque yuʼduʼ de dxiqué. Nga runi gúdxibe laacaʼ: «¡Lagapagá si laatu, escriba ne fariseu! ¡Aque hipócrita laatu! Purtiʼ ridíʼditu nisadóʼ ne rizatu zitu para gacanetu ti binni chuʼ lu grupu stitu, ne ora maʼ biuube la? pur laatu ziebe Gehena [o zanitilube] ne zápabe donda chupa biaje jma que laatu» (Mat. 23:15TNM). Guníʼ Jesús cadi jneza ni rúnicabe ne gúpabe razón para gábibe laacaʼ: «Binidxaba nga bixhoze tu» purtiʼ «dede dxi bizulú guidxilayú huayuuti be binni» (Juan 8:44).

7 Tiempu riʼ, nuu stale xaíque yuʼduʼ ne runibiáʼcabe laacaʼ casi pastor, cura, rabinu ne maestru espiritual. Rúnicabe cásica biʼniʼ ca fariseu de dxiqué, purtiʼ laacaʼ bíʼnicaʼ «ni cadi jneza ti cadi ganna binni xii nga ni dxandíʼ» de Stiidxaʼ Dios, ne pur bisiguiicabe la? maʼ bichaacabe ni dxandíʼ rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios (Rom. 1:18, 25). Rusiidicabe ni cadi dxandíʼ ora riníʼcabe «inque si maʼ biʼniʼ cré tuuxa la? maʼ bilá», nápanu ti alma ni qué rati, rale binni lu sti cuerpu ora maʼ guti, runi aceptar Dios ca muxeʼ ne zanda guichaganáʼ ti gunaa né ti gunaa o ti hombre né ti hombre.

8. a) ¿Xi ti cosa cadi dxandíʼ maʼ cadi candaa zaníʼ ca políticu? b) ¿Xi naquiiñeʼ gúninu yaʼ?

8 Rusiguii ca políticu ca para quítecaʼ binni ne maʼ cadi candaa zaníʼcabe «¡maʼ nuu paz ne seguridad!». Peru ni málasi zanitilúcabe. Nga runi cadi gudiʼnu lugar quitécabe laanu ora guiníʼcabe maʼ biʼniʼ chaahuicabe guiráʼ cosa malu ni cazaaca lu Guidxilayú riʼ. Laanu nanna dxíchinu «zeeda dxi stiʼ Jiobá casi reeda ti gubaanaʼ huaxhinni» (1 Tes. 5:1-4TNM).

XIÑEE RUSIGUII BINNI

9, 10. a) ¿Xiñee rusiguii binni, ne xi guendanagana redané ni? b) ¿Xi runi Jiobá ne xiñee cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ ni laanu?

9 Tiempu nabáninu riʼ, para stale binni maʼ normal nga gusiguii tuuxa. Ne cadi ca binni si ni risaca nga runi ni. Lu ti revista ni nabé ruundaʼ binni, biree ti tema ni láʼ: «¿Xiñee rusiguiinu?», bizeeteʼ ni «maʼ normal ruuyaʼ binni gusiguii tuuxa». Nga runi, casi guiráʼ binni rusiguii, ne rúnicabe ni para gucaachicabe xiixa ni cadi jneza ni bíʼnicabe o para guicaacabe xiixa puestu risaca ne guni ganarcabe stale bueltu. Tema riʼ laaca bizeeteʼ ni nabé nagueenda nga gusiguii binni cani qué runibiáʼ, ca compañeru de dxiiñaʼ, ca xhamigu ne familia stiʼ.

10 ¿Xi guiráʼ guendanagana rapa ca binni ni nabé rusiguii? Maʼ qué rapa binni confianza laacabe ne runíticabe amistad stiʼ ca xhamígucabe. Guzéʼtenu chupa ejemplu, guxuíʼlunu ximodo runi sentir ti hombre ora ganna maʼ bicheené xheelaʼ laa ne bisiguii para gucaachiʼ ni. O guxuíʼlunu pabiáʼ feu nga ora riníʼ ti hombre nadxii ca xiiñiʼ ne xheelaʼ nezalú xcaadxi binni peru runiná laacabe ra lídxicabe. Peru cadi guiaandaʼ laanu qué zanda gucaachiʼ ca binni riʼ gastiʼ nezalú Jiobá, purtiʼ laabe «ruuya dxichi be irá xixé ni nuu» (Heb. 4:13).

11. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Ananías ne Safira laanu? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

11 Lu Biblia zeeda ejemplu stiʼ Ananías ne Safira, ti guendaxheelaʼ ni bibani lu primé siglu, biquiiñeʼ Binidxabaʼ laacabe para gusiguiicabe Dios. Bitoocabe ti layú ne gúdxicabe ca apóstol cudiicabe guiráʼ bueltu saca layú que, peru cadi dxandíʼ ni purtiʼ ti ndaa si de bueltu que bidiicabe. Ne bíʼnicabe ni para guiaanacabe bien nezalú ca hermanu ne guʼyaʼ binni laacabe casi ti binni ni rudii de ni napa. Peru Jiobá biiyaʼ ni bíʼnicabe ne bisabanáʼ laacabe (Hech. 5:1-10).

12. ¿Xi zazaaca ca binni ni rusiguii para si guniná stobi ni qué gaca arrepentir, ne xiñee?

12 ¿Ximodo ruuyaʼ Jiobá gusiguii binni yaʼ? Binidxabaʼ ne guiráʼ ca binni ni rusiguii para guniná stobi ni qué gaca arrepentir la? «zalá ca lu gui», ne zanitilucaʼ para siempre (Apoc. 20:10; 21:8; Sal. 5:6). ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ ruuyaʼ Jiobá ca binni ni rusiguii casi tuuxa ni runi cosa dxabaʼ ni ribixhiláʼdxibe (Apoc. 22:15).

13. ¿Xi nánnanu de Jiobá, ne xi rucaa nga laanu gúninu?

13 Nanna dxiichinu cadi binni diʼ Dios para gusiguii. Purtiʼ laabe qué zanda diʼ gusiguiibe (Núm. 23:19; Heb. 6:18). Ne Biblia peʼ ná nanaláʼdxibe «ludxi cani rusiguii» (Prov. 6:16, 17). Para chuulaʼdxiʼ Jiobá ni rúninu la? caquiiñeʼ chinándanu ca norma stibe ne cadi gusiguiinu. Ne laaca caquiiñeʼ chinándanu mandatu riʼ: «Cadi usiguii sa tu» (Col. 3:9).

RINÍʼ CA XPINNI JIOBÁ NI DXANDÍʼ

14. a) ¿Xiñee maʼ gadxé ca xpinni Dios de ca xaíque stiʼ ca religión falsu? b) Bisiene principiu ni zeeda lu Lucas 6:45.

14 ¿Xiñee maʼ gadxé ca xpinni Dios de ca xaíque stiʼ ca religión falsu yaʼ? Purtiʼ ca xpinni Dios rininu puru si ni dxandíʼ (biindaʼ Zacarías 8:16, 17). Pablo bisiene pa gúninu ni la? zahuinni nácanu xpinni Dios (2 Cor. 6:4, 7). Ne Jesús peʼ guníʼ de ndaaniʼ ladxidóʼ binni nga riree guiráʼ ni riníʼ (Luc. 6:45). Nga runi ora nápanu ni dxandíʼ ndaaniʼ ladxidoʼno la? qué licapeʼ rusiguiinu, sínuque siempre rininu ni dxandíʼ ora nuunu ra nuu binni ni qué runibiaʼnu, ca compañeru de dxiiñaʼ stinu, ca xhamígunu ne familia stinu. Guidúʼyanu caadxi ejemplu ra naquiiñeʼ guininu ni dxandíʼ.

¿Xi guendanagana napa joven riʼ? (Biiyaʼ párrafo 15 ne 16).

15. a) ¿Xiñee cadi jneza nga gacalaʼdxiʼ tuuxa gusiguii para gucaachiʼ ni runi? b) ¿Xi zanda gacané lii para guni huantarluʼ presión de grupu? (Biiyaʼ nota ni zeeda ñee yaza).

15 Pa joven lii la? zándaca racaláʼdxiluʼ guidxaaga ca xcompañeru lii, peru cadi gucaachiluʼ ni rúniluʼ casi runi caadxi joven. Nuu tu laa rusihuinni naca ti xpinni Dios nezalú familia stiʼ ne nezalú ca hermanu de ra congregación, peru gadxé ni rúnicaʼ ora maʼ nuuca ra nuu xcaadxi joven o ora maʼ nuucaʼ lu ca red social. Laaca nuu joven xpinni Cristu riníʼ diidxaʼ guidxa, racu lari casi racu binni guidxilayú, rucaadiaga musica ni cadi jneza, reʼ xhaataʼ nisadxuʼni, riguʼbaʼ gueza ne rapa novia o novio nagaʼchiʼ o runi cosa jma feu. Ora rúnicabe guiráʼ ndiʼ la? cusiguiicabe bixhózecabe, ca hermanu de congregación ne Dios (Sal. 26:4, 5). Peru nanna dxiichiʼ Jiobá pa dxandíʼ ruzúʼbanu stiidxaʼ o pa zitu nuu ladxidoʼno de laa (Mar. 7:6). Nga runi galán nga gúniluʼ ni ná proverbiu riʼ: «Cadi gapuʼ envidia ca binni ruchee, sínuque bidxibi Jiobá guiráʼ dxi» (Prov. 23:17). *

16. ¿Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ lii ora gúniluʼ ti solicitud?

16 Zándaca nápaluʼ gana gácaluʼ precursor, o gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Dios, casi guni servirluʼ Betel. Ora gúniluʼ ti solicitud la? nabé risaca gácaluʼ honradu ora guicábiluʼ ca pregunta ni caníʼ xi entretenimientu riuuláʼdxiluʼ, pa napuʼ xiixa guendahuará ne pa nabániluʼ modo ná Dios (Heb. 13:18). Peru ¿xi naquiiñeʼ gúniluʼ pa maʼ bíʼniluʼ xiixa ni cadi jneza ne qué huayábiluʼ ni ca ancianu yaʼ? Naquiiñeʼ gábiluʼ laacabe gacanécabe lii para gúniluʼ ni ná Jiobá ne cadi guchiiñaʼ conciencia stiluʼ lii (Rom. 9:1; Gál. 6:1).

17. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu pa guinabadiidxacabe laanu xiixa de ca hermanu stinu yaʼ?

17 ¿Xi gúninu pa gucueeza gobiernu xhiiñaʼ Reinu ne guinabadiidxacabe laanu xiixa de ca hermanu stinu yaʼ? ¿Ñee caquiiñeʼ guininu guiráʼ ni nánnanu la? Guiníʼ íquenu xi biʼniʼ Jesús dxi gunabadiidxaʼ gobernador romanu que laabe caadxi cosa. Yenándabe principiu ni ná nuu «tiempu para cadi guininu ne tiempu para guininu», ne guyuu ora qué lica niniʼbe gastiʼ (Ecl. 3:1, 7; Mat. 27:11-14). Nga runi ni jma jneza gúninu nga guiníʼ íquenu ante guicábinu para cadi cuʼnu ca hermanu stinu lu peligru (Prov. 10:19; 11:12).

¿Xi zacané laanu gánnanu pora cadi naquiiñeʼ guininu ne pora guininu guiráʼ ni nánnanu? (Biiyaʼ párrafo 17 ne 18).

18. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu pa guinabadiidxaʼ ca ancianu laanu de ni biʼniʼ ti hermanu yaʼ?

18 Guzéʼtenu sti ejemplu. Guxuíʼlunu maʼ nánnanu biʼniʼ cometer tuuxa ti pecadu malu. Cumu ca ancianu nga cani rapa congregación la? zándaca guinabadiidxacabe laanu xiixa. ¿Xi guicábinu jmaruʼ si pa ni biʼniʼ cosa malu ca nga ti xhamígunu o ti familia stinu yaʼ? Biblia ná, ti binni ni ruzuubaʼ diidxaʼ la? riníʼ puru si ni dxandíʼ (Prov. 12:17; 21:28). Nga runi caquiiñeʼ gábinu ca ancianu guiráʼ ni nánnanu, cadi gucáʼchinu gastiʼ ne cadi guininu cosa ni qué ñaca. Purtiʼ caquiiñeʼ gánnacabe guiráʼ ni bizaaca para ganda gacanécabe hermanu ni bichee ca gaca xhamigu Jiobá sti biaje (Sant. 5:14, 15).

19. ¿Xi zazíʼdinu lu sti tema ca?

19 Sicaríʼ gudxi David Jiobá lu ti oración: «Lii nadxiiluʼ binni ni riníʼ ni dxandíʼ de guidubi ladxidóʼ» (Sal. 51:6). Gunna dxiichiʼ David ni jma risaca nga gápanu ni dxandíʼ ndaaniʼ ladxidoʼno. Biaʼ tiempu guibáninu, laanu ca xpinni Dios, caquiiñeʼ guininu puru si ni dxandíʼ, casi riete lu textu ni zeeda lu tema riʼ. Sti cosa ni zusihuinni maʼ gadxé ca xpinni Dios nga ora gusíʼdinu binni ni dxandíʼ. Lu sti tema ca zazíʼdinu ximodo zanda gúninu ni.

^ párrafo 15 Biindaʼ pregunta 6 ni láʼ «Ximodo guneʼ huantar presión de grupu» ni zeeda lu folletu 10 PREGUNTA RUNI CA JOVEN, ne laaca zanda gúʼndaluʼ capítulo 16 ni zeeda lu volumen 2 stiʼ libru Los jóvenes preguntan, ni láʼ «Una doble vida. ¿Por qué confesarlo?».