Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ti Dios ni napa stale poder ne ni riene binni

Ti Dios ni napa stale poder ne ni riene binni

«Purtiʼ nanna dxíchibe ximodo guyanu, ne rietenaláʼdxibe de yu laanu» (SAL. 103:14).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: sjj 30 NE sjj 10

1, 2. a) ¿Ximodo runi tratar ca binni ni napa autoridad binni, ne xiñee maʼ gadxé modo runi Jiobá ni? b) ¿Xi chiguizíʼdinu lu tema riʼ?

STALE binni ni napa autoridad «runi stica irá binni ni runi mandar caʼ», rucaacaʼ laacabe gúnicabe ni nacaʼ o ruquiichinacaʼ laacabe (Mat. 20:25; Ecl. 8:9). ¡Peru Jiobá maʼ gadxé laa! ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ neca nácabe ti Dios ni jma napa poder la? riénebe binni purtiʼ nánnabe imperfectu laanu. Nacháʼhuibe né laanu, riníʼ íquebe cani runi sentirnu ne rudiibe guiráʼ ni iquiiñenu. Nga runi, qué ziuu dxi guinábabe laanu xiixa ni qué zanda gúninu purtiʼ «rietenaláʼdxibe de yu laanu» (Sal. 103:13, 14).

2 Lu Biblia zeeda stale ejemplu ni rusihuinni riene Jiobá ca xpinni pur modo biʼniʼ tratarbe laacaʼ. Chiguizíʼdinu chonna ejemplu. Primé, dxi gucané Jiobá joven Samuel para chitidxi sumo sacerdote Elí zusabanabe laa. Guiropa, dxi gúpabe paciencia Moisés ora guníʼ qué zanda gaca líder ndaaniʼ guixi Israel. Ne guionna, dxi guleebe ca israelita de Egipto. Laga cadúʼndanu ca ejemplu riʼ, guiníʼ íquenu xi rusiidiʼ cani laanu de Jiobá ne xi zanda guizíʼdinu de laacani.

MODO BIʼNIʼ TRATAR JIOBÁ TI HOMBREHUIINIʼ BISIHUÍNNIBE RIÉNEBE LAA

3. a) ¿Xi bizaaca Samuel ti gueelaʼ? (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ). b) ¿Xi zándaca guinabadiidxanu?

3 Nahuiiniruʼ Samuel dxi bizulú biʼniʼ servir Jiobá ndaaniʼ tabernáculo (1 Sam. 3:1). Ti gueelaʼ, bireesibe zebe zigásibe, bizaaca xiixa ni guizáʼ bidxagayaabe (biindaʼ 1 Samuel 3:4, 8-10). * Binadiágabe cucaa ridxi tuuxa laabe, zácaxabe sumo sacerdote Elí ngue caniʼné laabe. Cumu guizáʼ ruzuubaʼ Samuel diidxaʼ la? nagueendaca ziguxooñebe zebe ra nuu Elí ne rábibe laa: «Raríʼ nuaaʼ, bicaariʼdxuʼ naa njaʼ». Gudxi Elí laabe cadi laa cucaa ridxi laabe. Ngueca gudxi laabe ra guiropa biaje. Peru ra guionna biaje guyé Samuel ra nuu Elí la? bidii Elí cuenta Dios ngue caniʼné hombrehuiiniʼ que. Ngue runi gúdxibe laa ximodo guicabi ne zaqué biʼniʼ Samuel ni. Peru ¿xiñee qué ñabi Jiobá Samuel laa ngue caniʼné laabe dede primé biaje bicaa ridxi laabe yaʼ? Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia ni. Peru pur ni riete lu relatu riʼ, zándaca qué ñuni Jiobá ni purtiʼ gucuaa encuenta ca sentimientu stiʼ Samuel. ¿Xiñee yaʼ?

4, 5. a) ¿Xi biʼniʼ Samuel dxi gudxi Jiobá laa chitidxi Elí chigusaabanabe laa? b) ¿Xi rizíʼdinu de Jiobá lu relatu riʼ?

4 (Biindaʼ 1 Samuel 3:13, 15-17). Ley stiʼ Jiobá que ná naquiiñeʼ guni respetar ca xcuidihuiiniʼ ca binni ni maʼ huaniisi, jmaruʼ si ti binni risaca o ti binni ni naca xaíque guidxi (Éx. 22:28; Lev. 19:32). Nga runi qué zanda diʼ guiníʼ íquenu cásipeʼ birá gueelaʼ yetidxi Samuel Elí chigusabanáʼ Dios laa. Relatu ca ná «bidxíbibe ñábibe Elí ni gudxi Dios laabe lu ti visión». Peru gucané Dios Elí para gudii cuenta laa ngue caniʼné Samuel. Ngue runi gudxi Elí laabe cadi gucaachibe gastiʼ. Biʼniʼ Samuel ni gunábabe laa que, ngue runi guníʼ guiráʼ ni gudxi Jiobá laa.

5 Zándaca qué nidxagayaa Elí guiráʼ ni gudxi Samuel laa purtiʼ maruʼ gudxi ti hombre stiʼ Dios laabe xi chiguizaacabe (1 Sam. 2:27-36). Relatu riʼ rusiidiʼ ni laanu guizáʼ nuu xpiaaniʼ Jiobá ne riénebe laanu.

6. ¿Xi rizíʼdinu de Dios pur modo gucanebe Samuel?

6 Sti cosa ni rizíʼdinu de Jiobá lu relatu stiʼ Samuel nga riénebe ca joven pur ca guendanagana ni ridxaagalucaʼ ne nánnabe ximodo runi sentircaʼ. Yanna, pa nácaluʼ ti joven ni natuí ne raca nagana para lii guni predicarluʼ ti binni ni maʼ huaniisi o gusihuínniluʼ maʼ gadxé lii que ca xcompañéruluʼ, ¿xi zanda gúniluʼ yaʼ? Gunna dxichi racalaʼdxiʼ Jiobá gacané lii, nga runi bixeleʼ ladxidoʼloʼ ne gudxi laabe guiráʼ ni cayuni sentirluʼ (Sal. 62:8). Laaca zanda guiníʼ íqueluʼ ejemplu sti xcaadxi joven ni riete lu Biblia casi Samuel ne biyubi guiníʼneluʼ xcaadxi hermanu ni biaʼca lii ne zaqueca cani jma huaniisi que lii, cani maʼ gudiʼdiʼ lu guendanagana ra cadíʼdiluʼ. Pa gúniluʼ ni la? zándaca gábicabe lii ximodo huayacané Jiobá laacabe ne huayúnibe ni de ti modo ni cadi cabézacabe.

MODO BIʼNIʼ TRATAR JIOBÁ MOISÉS BISIHUÍNNIBE RIÉNEBE LAA

7, 8. ¿Ximodo bisihuinni Jiobá rizaalaʼdxiʼ ni runi sentir Moisés?

7 Dxi napa Moisés 80 iza bidii Jiobá laabe ti dxiiñaʼ nabé nagana: cueebe guidxi Israel de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto (Éx. 3:10). Cumu cuarenta iza nga guca Moisés pastor ndaaniʼ guidxi Madián la? zándaca bidxagayaabe dxi bidii Dios laabe dxiiñaʼ riʼ. Ngue runi gúdxibe Jiobá: «¿Tu nacaʼ para chaaʼ nezalú Faraón ne para cueeʼ ca xiiñiʼ Israel de Egipto yaʼ?». Peru Dios gudxi laabe: «Qué zusaanaʼ diaʼ lii» (Éx. 3:11, 12). Ne laaca biʼniʼ prometerbe Moisés zucaadiaga ca ancianu de Israel guiráʼ ni gábibe laacaʼ. Nin ne guiráʼ ndiʼ, sicaríʼ bicabi Moisés: «Peru pa qué guni crécabe naa ne qué gucaadiágacabe naa yaʼ» (Éx. 3:18; 4:1). Pur ca diidxaʼ riʼ bisihuinni Moisés qué naʼ guni ni cayuni mandar Dios laa. Peru gupa Jiobá paciencia laabe ne bidii poder laabe para gúnibe milagru. Zanda guininu Moisés nga primé binni ni riete lu Biblia ni bidii Dios poder para guni milagru (Éx. 4:2-9, 21).

8 Neca gudxi Jiobá guiráʼ ndiʼ laabe la? bireené Moisés xcaadxi cosa ne ná qué riníʼ chaahuiʼ. Peru Jiobá gudxi laabe: «Guyé ne naa qué zusaanaʼ diaʼ lii ora guiniʼluʼ, ne naa gabeʼ lii xi naquiiñeʼ guiniʼluʼ». ¿Guyuu Moisés conforme ne guiráʼ ni gudxi Dios laa la? Coʼ, purtiʼ gunábabe Dios guseendaʼ sti binni. Últimu la? bidxiichiné Dios laabe. Peru gupa Jiobá paciencia Moisés ne biénebe laa, ngue runi gúdxibe laa Aarón guiníʼ pur laa (Éx. 4:10-16).

9. Ora biʼyaʼ Moisés pabiáʼ gupa Jiobá paciencia ne biene laabe, ¿ximodo gucané ni laabe yaʼ?

9 ¿Xi rusiidiʼ relatu riʼ laanu de Jiobá yaʼ? Cumu naca Jiobá ti Dios ni jma napa poder la? ñándaca niquiiñebe poder stibe para nuchíbibe Moisés ne nucaabe laa ñuni ni nabe neca qué naʼ. Peru lugar de nga la? gúpabe paciencia ne gúcabe nachaʼhuiʼ né Moisés, siervu stibe ni naca humilde ne ni nachaʼhuiʼ. Pur modo biʼniʼ tratar Jiobá Moisés, ¿ñee gucané ni laa la? Gucané ni pue, purtiʼ guca Moisés ti líder ni biʼniʼ xhiiñaʼ jneza ne biʼniʼ stipa pur gapa paciencia xcaadxi cásica gupa Jiobá paciencia laa (Núm. 12:3).

¿Ñee rinándanu ejemplu stiʼ Jiobá pur modo runi tratarnu xcaadxi la? (Biiyaʼ párrafo 10).

10. ¿Xi zabeendunu pa guiénenu binni cásica runi Jiobá ni?

10 Lu relatu riʼ laaca rizíʼdinu xcaadxi cosa. Pa maʼ bichagananu, maʼ nápanu xiiñinu o nácanu ancianu de congregación la? zándaca nápanu caadxi autoridad luguiáʼ caadxi binni. Nga runi, guiziidiʼ chaahuinu iquiiñenu autoridad stinu purtiʼ nabé risaca guni tratarnu xcaadxi né paciencia, gácanu nadóʼ ne guiénenu laacaʼ cásica runi Jiobá ni (Col. 3:19-21; 1 Ped. 5:1-3). Pa gúninu stipa pur gácanu casi Jiobá ne Jesús, Moisés ni jma risaca la? zudiʼnu confianza xcaadxi para guidxíñacaʼ laanu ne zaguʼnu gana laacaʼ (Mat. 11:28, 29). Ne laaca zanda gácanu ti ejemplu para xcaadxi (Heb. 13:7).

TI DIOS NI RULÁ NE NI RIENE BINNI

11, 12. Dxi gulee Jiobá ca israelita de Egipto, ¿xi bíʼnibe para chuʼcaʼ seguru zápabe laacaʼ?

11 Dxi biree ca israelita de Egipto, lu iza 1513 ante de ca dxi stinu la? zándaca nácacaʼ jma de chonna millón. Ládecabe zeeda binni de gadxé gadxé iza, dede xcuidihuiiniʼ hasta binni ni maʼ napa bisnietu ne zándaca laaca zeeda binni ni huará o ni napa xiixa discapacidad ládecabe. Cumu ti guidxi naroʼbaʼ laacabe la? caquiiñecabe ti líder ni guiene ne ni gapa paciencia laacabe. Ngue runi Jiobá ngue guca líder stícabe peru biquiiñebe Moisés. Pur ngue la? qué ñuni sentir ca israelita que nuucaʼ stúbicaʼ dxi bireecaʼ de ndaaniʼ guidxi Egipto (Sal. 78:52, 53).

12 ¿Xi biʼniʼ Jiobá para cadi guni sentir ca israelita que nuucaʼ stúbicaʼ yaʼ? Primé la? guleebe laacaʼ de Egipto casi «riree ti grupu de soldadu» (Éx. 13:18). Ora biʼyaʼ ca israelita que modo gulee Dios laacaʼ la? gúpacabe confianza qué zazaacacabe gastiʼ purtiʼ Jiobá peʼ cayapa laacabe. Laaca biquiiñeʼ Jiobá ti zá ridxíʼ ne ti columna de guí huaxhinni para gapa laacabe (Sal. 78:14). Casi ora ñabi Jiobá laacabe: «Cadi guidxíbitu. Raríʼ nuaaʼ para gapa laatu ne para gabeʼ laatu pa ladu chetu». Ne pur ni chiguizaaca despué jmaruʼ si caquiiñeʼ chúʼcabe seguru zapa Jiobá laacabe.

¿Ximodo bisihuinni Jiobá riénebe ca Israelita dxi gudíʼdicaʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ? (Biiyaʼ párrafo 13).

13, 14. a) ¿Xi biʼniʼ Jiobá pur ca israelita ra nuu nisadóʼ Xiñáʼ que? b) ¿Ximodo biluíʼ Jiobá poder stiʼ ca egipciu?

13 (Biindaʼ Éxodo 14:19-22). Guxuíʼlunu nuunu lade ca israelita ni qué guidxela pa ladu cheʼ purtiʼ nanda ejércitu stiʼ faraón laanu ne maʼ yendanu ruaa nisadóʼ Xiñáʼ. Peru ni málasi runi Dios xiixa para gacané laanu. Zá ni zeʼ delante de laanu que málasi gurisá ni ne bicueeza ni ejércitu stiʼ faraón para cadi ugaandacaʼ laanu. Nacahuidóʼ guca ra nuu ejércitu stiʼ faraón, peru ra nuu campamentu stinu que nayaʼniʼ dxindxi purtiʼ cuzaaniʼ ti biaaniʼ ni zeeda de Dios ni. Ni málasi bidúʼyanu bisigaanáʼ Moisés lu nisadóʼ que, bizulú bindubi ti bi nadipaʼ ni zeeda ladu rindani gubidxa ne óraque bixhele ndaga ni ti neza ndaaniʼ nisadóʼ que dede randa ridúʼyanu sti ladu nisadóʼ que. Bizulú gudídinu ndaaniʼ nisadóʼ riʼ pur orden, laanu ne familia stinu, ca maniʼ stinu ne restu de guidxi que. Ne ora bixhátañeenu ndaaniʼ nisadóʼ que, qué nuxooñeʼ diʼ ñeenu purtiʼ cadi nabeñe ni, nabídxixuxu ni ne zanda zanu casi ziuunu. Dede ca binni ni rizá nanene, randa ridíʼdicaʼ ndaaniʼ neza que para chindacaʼ sti ladu nisadóʼ que.

14 (Biindaʼ Éxodo 14:23, 26-30). Laga zidídinu, guyuu faraón, hombre neciu ne orgulloso que ndaaniʼ nisadóʼ que ne zedananda laanu. Peru ni málasi bisigaanáʼ Moisés lu nisadóʼ que sti biaje. Óraque ridúʼyanu pabiáʼ reciu zeeda guiropaʼ muru de nisa que casi chupa ola naroʼbaʼ dede ra bidxélasaa cani ne bilate cani luguiáʼ faraón ne ejércitu stiʼ ne raqué gúticaʼ (Éx. 15:8-10).

15. ¿Xi rusiidiʼ relatu riʼ de Jiobá yaʼ?

15 Relatu riʼ rusiidiʼ ni laanu naca Jiobá ti Dios de orden, ne ra gánnanu ndiʼ zacané ni laanu guni sentirnu seguru (1 Cor. 14:33). Laaca rusiidiʼ ni laanu naca Jiobá ti pastor ni nadxii laanu ne rápabe laanu de stale modo. Rulá Jiobá laanu ne rapa laanu de ca enemigu stinu. Ora guiníʼ íquenu ni bizéʼtenu riʼ, jmaruʼ si ratadxí ladxidoʼno yanna ra mayaca guiluxe guidxilayú riʼ (Prov. 1:33).

16. ¿Xi ribeendunu ora ridúʼndanu modo bilá Jiobá ca israelita?

16 Rapa Jiobá de guiráʼ ca xpinni, en sentidu físicu ne espiritual. Ne záparube laanu ora tiidinu lu gran tribulación ni maʼ nuu gaxha (Apoc. 7:9, 10). Nga runi, pa joven laanu o maʼ huaniisinu, pa nazaaca nuunu o nápanu xiixa guendahuará qué zadxíbinu ora guzulú tribulación. * Lugar de nga la? zietenaláʼdxinu ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús: «Lauzuhuaa chaahuiʼ, laindisa ique purti ma cadxiña dxi ilá tu» (Luc. 21:28). Nga runi, qué licapeʼ zadxíbinu ora gucaalú Gog laanu, ti grupu de guidxi roʼ ni jma nadipaʼ que faraón (Ezeq. 38:2, 14-16). ¿Xiñee qué zadxíbinu yaʼ? Purtiʼ nanna dxiichinu runi cumplir Jiobá guiráʼ ni riníʼ. Ne zusihuínnibe nácabe ti Dios ni riene ne ni nadxii ca xpinni (Is. 26:3, 20).

17. a) ¿Xi naquiiñeʼ gúninu para cueendunu ni galán ora guidúʼndanu ca relatu ni ruzeeteʼ ximodo rapa Jiobá xquidxi, ne gunáʼ nga caadxi de cani zabeendunu? b) ¿Xi zazíʼdinu lu sti tema ca?

17 Lu tema riʼ, bizíʼdinu chonna si ejemplu ra bisihuinni Jiobá nadxii, riene, rapa ne rulá xquidxi. Guiníʼ íquenu ca relatu riʼ. Ne ora gúninu ni la? galán guiníʼ íquenu cosa ni qué huaníʼ íquenuʼ dxiqué ne xi rusiidiʼ cani laanu de ca cualidad stiʼ Jiobá. Mientra jma gunibiaʼnuʼ ca cualidad sicarú ni napa Jiobá jma zaguidxi fe stinu ne jma zannaxhiinu laa. Lu sti tema ca zazíʼdinu ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jiobá ora guiénenu: familia stinu, ca hermanu ni nuu ndaaniʼ congregación ne ca binni ni runi predicarnu.

^ párrafo 3 Josefo, ti historiador judíu, bizeeteʼ zándaca napa Samuel 12 iza tiempu que.

^ párrafo 16 Nanna dxiichinu ziuu binni discapacitadu lade ca binni ni guilá lu Armagedón. Dxi guyuu Jesús ndaaniʼ Guidxilayú riʼ bisiándabe binni ni napa guiráʼ clase guendahuará (Mat. 9:35). Ndiʼ racané laanu guiénenu xi zúnibe né ca binni ni guilá lu Armagedón, ne cadi né ca binni si ni guiasa de lade gueʼtuʼ. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ cani guiasa de lade maʼ nazaacacaʼ ora guiásacaʼ.