Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 52

Lagusiidiʼ ca xiiñitu gannaxhiicaʼ Jehová

Lagusiidiʼ ca xiiñitu gannaxhiicaʼ Jehová

«Xiiñiʼ binni naca ti herencia rudii Jehová» (SAL. 127:3).

CANCIÓN sjj 134 Ca xiiñinu, ti regalu ni zeeda de Dios

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xi responsabilidad maʼ bidii Jehová ca ni napa xiiñiʼ?

BIZÁʼ JEHOVÁ Adán ne Eva para gápacaʼ xiiñicaʼ. Nga runi lu Biblia ná: «Xiiñiʼ binni naca ti herencia rudii Jehová» (Sal. 127:3). Para guiénenu ni riníʼ ca diidxaʼ riʼ, guxuíʼlunu gunabaʼ ti xhamígunu laanu gápanu ti ndaa bueltu stiʼ. ¿Cadi dxandíʼ ñéchenu purtiʼ nápabe confianza zápanu bueltu stibe la? Peru laaca zaníʼ íquenu xi gúninu para chuʼnu cuidadu bueltu stibe. Zacaca Jehová, ni jma xhamígunu, maʼ gunábabe ca padre ti cosa jma risaca que bueltu: gápacabe ca xiiñicabe ne gúʼyacabe guibánicaʼ nayecheʼ.

2. ¿Xi pregunta zacábinu lu artículo riʼ?

2 ¿Tuu nga caquiiñeʼ guicaa decisión pa zapa ti guendaxheelaʼ xiiñiʼ ne padxí? Ne ¿xi zanda guni ca ni maʼ bichaganáʼ para guibani ca xiiñicaʼ nayecheʼ? Guidúʼyanu caadxi principiu zeeda lu Biblia ni zanda gacané ca ni napa xiiñiʼ guicaa decisión jneza.

GUNI RESPETARNU NI MAʼ GUDIXHE IQUE TI GUENDAXHEELAʼ

3. a) ¿Tuu nga caquiiñeʼ guicaa decisión pa zapa ti guendaxheelaʼ xiiñiʼ o coʼ? b) ¿Xi principiu zeeda lu Biblia caquiiñeʼ guietenalaʼdxiʼ familia ne ca xhamigu ca ni maʼ bichaganáʼ?

3 Lu caadxi cultura, stale binni riníʼ ique nagueendaca caquiiñeʼ gapa ca ni deruʼ bichaganáʼ xiiñicaʼ. Ne zándaca familia ne xcaadxi binni gucaacaʼ ca ni maʼ bichaganáʼ chinándacaʼ costumbre ca. Ti hermanu láʼ Jetro * guníʼ: «Ndaaniʼ congregación, caadxi hermanu ni napa xiiñiʼ, rucaacaʼ ca ni qué gapa xiiñiʼ gápacaʼ familia». Jefri, sti hermanu de Asia guníʼ: «Nuu tu laa rabi ca hermanu ni qué gapa xiiñiʼ guirutiʼ zapa laacaʼ ora guiniisicaʼ». Peru cada guendaxheelaʼ nga caquiiñeʼ guʼyaʼ pa zapa xiiñiʼ o coʼ. Purtiʼ nga nga responsabilidad sticaʼ (Gál. 6:5). Neca racalaʼdxiʼ familia stícabe ne ca xhamígucabe guibánicabe nayecheʼ, caquiiñeʼ guietenaláʼdxicabe cada guendaxheelaʼ nga guiníʼ ique pa zapa xiiñiʼ o coʼ (1 Tes. 4:11).

4, 5. a) ¿Xi chupa cosa nabé risaca caquiiñeʼ guiníʼ ca ni maʼ bichaganáʼ? b) Bisiene pora nga jma jneza guiníʼcabe de asuntu riʼ.

4 Pa maʼ gudixhe ique ti guendaxheelaʼ gapa xiiñiʼ, caquiiñeʼ guiniʼcaʼ de chupa cosa nabé risaca: primé, padxí racaláʼdxicaʼ gápacaʼ xiiñicaʼ ne, guiropa, panda xiiñicaʼ gápacaʼ. Peru ¿pora nga jma jneza guiníʼcabe de laani yaʼ? ¿Ne xiñee risaca gúnicabe ni?

5 Nabé risaca guiníʼ ca ni maʼ chiguichaganáʼ de tema riʼ ante guichaganacaʼ, purtiʼ risaca chuʼcaʼ de acuerdu. Laaca caquiiñeʼ gúʼyacaʼ pa maʼ zanda gápacaʼ responsabilidad riʼ. Nuu de ca ni deruʼ bichaganáʼ ribézacaʼ ti iza o chupa iza para gápacaʼ xiiñicaʼ, purtiʼ zaquiiñecabe stipa ne tiempu para gusiniisicabe ca xiiñicabe. Nánnacabe pa cuézacabe zápacabe tiempu para guiaacabe guibánicabe juntu ne gunibiáʼ chaahuicabe (Efes. 5:33).

6. Pur tiempu nabáninu riʼ, ¿xi maʼ gudixhe ique caadxi guendaxheelaʼ guni?

6 Xcaadxi xpinni Cristu rinándacaʼ ejemplu stiʼ guionnaʼ xiiñiʼ Noé ne xheelacaʼ, purtiʼ laacaʼ qué ñapagacaʼ xiiñicaʼ (Gén. 6:18; 9:18, 19; 10:1; 2 Ped. 2:5). Bichaaga Jesús ca dxi stinu né ca dxi stiʼ Noé, purtiʼ guizáʼ nagana «ca últimu dxi» riʼ ne nadipaʼ para «guni huantar» binni ni (2 Tim. 3:1; Mat. 24:37). Nga runi, nuu guendaxheelaʼ maʼ gudixhe ique cadi gapagá xiiñiʼ para ganda gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios.

Ora guiníʼ ique ti guendaxheelaʼ pa zapa xiiñiʼ o coʼ, ne panda xiiñicaʼ gápacaʼ la? stale de laacaʼ ruuyacaʼ pa zanda guacaʼ responsabilidad ca. (Biiyaʼ párrafo 7). *

7. ¿Ximodo zanda gacané ca principiu ni zeeda lu libru stiʼ Lucas 14:28, 29 ne Proverbios 21:5 ca ni maʼ bichaganáʼ?

7 Ora guiníʼ ique ti guendaxheelaʼ pa zapa xiiñiʼ o coʼ, ne panda xiiñicaʼ gápacaʼ la? stale de laacaʼ rinándacaʼ principiu ni zeeda lu libru stiʼ Lucas 14:28, 29 (biindaʼ ni). Stale padre ni maʼ napa experiencia nanna riquiiñeʼ tiempu, stipa ne bueltu para gusiniisi binni xiiñiʼ. Nga runi, galán guiníʼ ique cada guendaxheelaʼ ca pregunta riʼ: «¿Ñee caquiiñeʼ gúnidu dxiiñaʼ guirópadu para gápadu ni iquiiñedu la? ¿Ñee tobi si modo riníʼ íquedu de ca cosa ni caquiiñedu la? Pa guirópadu gúnidu dxiiñaʼ, ¿tu gapa ca xiiñidu yaʼ? ¿Tu gacané laacabe guiníʼ íquecabe ne gúnicabe ni jneza yaʼ?». Ca guendaxheelaʼ ni riníʼ ique ca pregunta riʼ rúnicaʼ ni ná Proverbios 21:5 (biindaʼ ni).

Hombre ni nadxii xheelaʼ zuni stipa para gacané laabe. (Biiyaʼ párrafo 8).

8. a) ¿Xi guendanagana zadxaagalú ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ? b) ¿Xi zuni hombre ni nadxii xheelaʼ?

8 Caquiiñeʼ hombre ne gunaa ni napa xiiñiʼ stale tiempu ne stipa para gusiniisicaʼ xiiñicaʼ. Peru, pa gápacabe stale xiiñicabe deche ca deche la? zándaca zaca nagana para laacabe gúʼyacabe ne gudiicabe ni caquiiñeʼ cada tobi de ca xiiñicabe. Caadxi guendaxheelaʼ ni maʼ gudiʼdiʼ lu ni bizéʼtenu riʼ maʼ guniʼcaʼ nabé bisidxaga ni laacaʼ. Zándaca pur nga nabé zadxaga ti gunaa ne maʼ qué zapa stipa para guni estudiar, guni orar ne guni predicar. Laaca zándaca gaca nagana para laabe gucaadiágabe ne cueendube ni galán ora riebe reunión. Peru hombre ni nadxii xheelaʼ la? zuni stipa para gacané xheelaʼ ra reunión ne ra lidxi. Ne zacanebe xheelabe né ca dxiiñaʼ ni raca ra lídxicabe, zúnibe stipa para gápacabe adoración de familia guiráʼ semana ne zápabe costumbre guni predicarnebe familia stibe.

XIMODO GUSIIDILUʼ CA XIIÑILUʼ GANNAXHIICAʼ JEHOVÁ

9, 10. ¿Xi caquiiñeʼ guni ca guendaxheelaʼ ni racalaʼdxiʼ gacané ca xiiñiʼ?

9 ¿Xi zanda guni ca ni napa xiiñiʼ para gusiidicaʼ laacabe gannaxhiicabe Jehová? ¿Ximodo zanda gápacabe ca xiiñicabe de ca cosa malu nuu lu Guidxilayú riʼ? Guidúʼyanu caadxi cosa ni zacané laacabe.

10 Laguinabaʼ Jehová gacané laatu. Guidúʼyanu ni bizaaca Manóah ne xheelaʼ. Dxi gúnnabe chigápacabe ti xiiñicabe ni zaree lá Sansón la? gunábabe Jehová gacané laacabe gusiniisicabe xiiñicabe.

11. Casi ná Jueces 13:8, ¿xi caquiiñeʼ guni ca ni napa xiiñiʼ para chinándacaʼ ejemplu stiʼ Manóah?

11 Ti guendaxheelaʼ ni nabeza Bosnia-Herzegovina ni láʼ Nihad ne Alma yenándacaʼ ejemplu stiʼ Manóah. Sicaríʼ guníʼcabe: «Cásica biʼniʼ Manóah, gunábadu Jehová gacané laadu gusiniisidu xiiñidu jneza. Ne ra bidúʼndadu Biblia, ca publicación, lu ca reunión ne ca asamblea bidiʼdu cuenta bicabi Jehová ca oración stidu» (biindaʼ Jueces 13:8).

12. ¿Xi ejemplu bidii José ne María ca xiiñiʼ?

12 Lagusiidiʼ né ejemplu. Padre caʼ, nabé risaca guiráʼ ni rábitu ca xiiñitu. Peru jma zacanetu laacabe pa gúʼyacabe nadxiitu Jehová. Nanna dxíchinu guca José ne María ti ejemplu galán para ca xiiñiʼ, ne tobi de ca xiiñicabe nga Jesús. Qué ñuni si José dxiiñaʼ para gudii familia stiʼ ni caquiiñeʼ, sínuque guluube gana laacaʼ guni adorarcaʼ Jehová (Deut. 4:9, 10). «Cada iza» rinebe familia stibe Jerusalén para guni celebrárcabe Pascua, neca cadi cá lu Ley chinebe familia stibe (Luc. 2:41, 42). Ne zándaca caadxi hombre ne gunaa ni napa xiiñiʼ de tiempu que guníʼ íquecaʼ nabé nadipaʼ viaje que, zitu ni ne caru ni para chinecaʼ familia sticaʼ. Peru bisisaca José ca cosa espiritual ne bisiidibe ca xiiñibe gúnicaʼ ni rúnibe. Laaca binibiáʼ chaahuiʼ María ni ná Stiidxaʼ Dios. Nanna dxíchinu pur ni guniʼbe ne ni bíʼnibe bisiidibe ca xiiñibe gannaxhiicaʼ Stiidxaʼ Dios.

13. ¿Xi biʼniʼ ti guendaxheelaʼ para chinándacaʼ ejemplu stiʼ José ne María?

13 Nihad ne Alma, guendaxheelaʼ ni bizéʼtenu lu párrafo 11 que yenándacaʼ ejemplu stiʼ José ne María para gacanecaʼ xiiñicaʼ gannaxhii ne guni ni ná Dios. Laacabe guníʼcabe xi bíʼnicabe: «Bínidu stipa guibánidu modo riuulaʼdxiʼ Dios para gusíʼdidu xiiñidu xi guiráʼ zabeendú pa chinanda ca principiu zeeda lu Biblia». Ne laaca guníʼ Nihad: «Pa racaláʼdxiluʼ gaca xiiñiluʼ ti binni espiritual la? caquiiñeʼ gácaluʼ ti binni espiritual».

14. ¿Xiñee naquiiñeʼ ganna ca ni napa xiiñiʼ tu ridxaaga ca xiiñicaʼ?

14 Lagacané ca xiiñitu gápacaʼ amigu ni gacané laacaʼ. Naquiiñeʼ ganna ca ni napa xiiñiʼ tu ridxaaga ca xiiñicaʼ ne xi rúnicaʼ. Laaca caquiiñeʼ gánnacabe tu riniʼné ca xiiñicabe lu red social o lu teléfono. Purtiʼ zanda gucaa ca xhamígucaʼ laacaʼ guiníʼ íquecaʼ o gúnicaʼ cosa ni jneza ne ni cadi jneza (1 Cor. 15:33).

15. ¿Xi zanda guiziidiʼ ca ni napa xiiñiʼ de ejemplu stiʼ Jessie?

15 ¿Xi zanda guni ca ni napa xiiñiʼ pa qué gánnacaʼ gastiʼ de computadora ne dispositivu móvil? Ti hombre de guidxi Filipinas ni láʼ Jessie guníʼ: «Neca qué gánnadu stale de tecnología, cadi pur nga bisaanadu de guinínedu xiiñidu de ca peligru ni zanda guidxaagalú binni ni riquiiñeʼ ca aparatu electrónicu ca». Qué ñabi hermanu riʼ xiiñiʼ qué zanda iquiiñeʼ ca aparatu ca purtiʼ si laa qué ganna iquiiñe cani. Laaca guniʼbe: «Gudxeʼ ca xiiñeʼ zanda iquiiñecaʼ ca dispositivu riʼ para guiziidicaʼ sti idioma, guni estudiarcaʼ para reunión ne gúʼndacaʼ Biblia guiráʼ dxi». Laatu ca ni napa xiiñiʼ, ¿ñee maʼ biindanetu ca xiiñitu ca conseju ni caníʼ de ora ruseendaʼ binni mensaje de textu ne foto ni zeeda lu sección ni láʼ «Ca joven» ni nuu lu jw.org® la? ¿Ñee maʼ biiyanetu ca xiiñitu videu ni láʼ ¿Qué randa rusaanuʼ ca dispositivu electrónicu stiuʼ la? ne Guyuu cuidadu pa iquiiñeluʼ red social? * Zanda gacané ca información riʼ laatu para gusiiditu ca xiiñitu gánnacaʼ iquiiñecaʼ aparatu electrónicu sticaʼ (Prov. 13:20).

16. ¿Xi huayuni stale guendaxheelaʼ, ne xi huabeenducaʼ?

16 Runi ca ni maʼ bichaganáʼ stipa para guidxaaga xiiñicaʼ ca hermanu ni cayuni ni ná Jehová. Nga nga ni biʼniʼ Dani ne Bella, ti guendaxheelaʼ de Costa de Marfil. Gúpacabe costumbre guni invitárcabe superintendente de circuito guiaanaʼ ra lídxicabe. Dani guníʼ: «Gucané nga xiiñidu. Guca xiiñidu precursor ne yanna maʼ naca superintendente de circuito sustituto». Laatu ca ni napa xiiñiʼ, ¿ñee zanda gúnitu xiixa casi biʼniʼ ca hermanu riʼ para gacanetu ca xiiñitu la?

17, 18. ¿Pora nga naquiiñeʼ gusiidiʼ ca guendaxheelaʼ xiiñicaʼ de Jehová?

17 Lagusiidiʼ ca xiiñitu laga nahuiinicaʼ. Galán nga gusiiditu ca xiiñitu laga nahuiinicaʼ (Prov. 22:6). Zacá biʼniʼ Eunice jñaa Timoteo ne Loida jñaabiidabe, bisiidicabe Timoteo de Jehová dede dxi gule (2 Tim. 1:5; 3:15). Ne gudiʼdiʼ si tiempu, yené Timoteo Pablo lu ca viaje stiʼ.

18 Juan ne Paula, sti guendaxheelaʼ de Costa de Marfil, bisiidicaʼ xhoopaʼ xiiñicaʼ gannaxhiicaʼ ne gúnicaʼ ni ná Jehová. ¿Xi gucané laacabe gúnicabe ni yaʼ? Yenándacabe ejemplu stiʼ Eunice ne Loida. Sicaríʼ guníʼcabe: «Bizulú bisíʼdidu ca xiiñidu de Jehová dede dxi gúlecaʼ» (Deut. 6:6, 7).

19. ¿Ximodo zanda gusiidiʼ binni xiiñiʼ de Stiidxaʼ Dios?

19 ¿Ximodo zanda gusiidiʼ binni xiiñiʼ de Stiidxaʼ Dios yaʼ? Lu Deuteronomio 6:6, 7 zeeda diidxaʼ gusiidiluʼ xiiñiluʼ gatigá ne raca significar ni gábiluʼ ca xiiñiluʼ xiixa cosa stale biaje para gusiidiluʼ laacabe. Nga runi, caquiiñeʼ cuee ca ni napa xiiñiʼ tiempu para chuʼcaʼ gaxha de laacabe. Ne zándaca ziuu ora zaree ca ni napa xiiñiʼ gana ora gábicaʼ laacabe xiixa stale biaje. Peru cadi naquiiñeʼ guireecaʼ gana, zanda gúʼyacaʼ ni casi ti oportunidad para gacanecaʼ xiiñicaʼ guiene ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios ne gúnicaʼ ni nani.

Naquiiñeʼ guʼyaʼ ca ni napa xiiñiʼ modo gusiidiʼ cada tobi de ca xiiñicaʼ. (Biiyaʼ párrafo 20). *

20. Bisiene ximodo zanda gacané Salmo 127:4 binni para gusiidiʼ xiiñiʼ.

20 Binibiáʼ chaahuiʼ ca xiiñiluʼ. Lu Salmo 127 ná zeeda gaca xiiñiʼ binni casi flecha (biindaʼ Salmo 127:4). Nuu flecha de gadxé gadxé material ne gadxé gadxé medida, zacaca nga ca xcuidi, gadxé gadxé laacaʼ. Nga runi, caquiiñeʼ quixhe ca ni napa xiiñiʼ ximodo gusiidiʼ cada tobi de laacabe. Ti guendaxheelaʼ ni nabeza ndaaniʼ guidxi Israel tiempu riʼ ni gucané ca xiiñiʼ para gúnicaʼ ni ná Jehová guníʼ: «Biʼniʼ estudiardu Biblia né cada tobi de laacabe». Peru cada xaíque stiʼ familia nga naquiiñeʼ guiníʼ pa caquiiñeʼ gácani zacá o coʼ.

ZACANÉ JEHOVÁ LAATU

21. ¿Ximodo racané Jehová ca ni napa xiiñiʼ?

21 Zándaca ziuu ora zadxaga ca binni ni napa xiiñiʼ ora cusiniisi laacabe, peru naquiiñeʼ guietenaláʼdxicaʼ naca ca xiiñicaʼ ti regalu ni maʼ bidii Jehová. Nga runi nuu Dios dispuestu gacané ca binni ni napa xiiñiʼ. Rucaadiágabe ca oración sticaʼ ne riquiiñebe Biblia, ca publicación, ejemplu ne conseju stiʼ xcaadxi binni ni maʼ bisiniisi xiiñiʼ para guicábibe laacaʼ.

22. ¿Gunáʼ nga caadxi de ca cosa ni zanda guni binni para gacané xiiñiʼ?

22 Stale binni riníʼ gande iza nga rindaa para gusiniisi binni xiiñiʼ, peru stale binni qué rusaana ca xiiñiʼ neca maʼ huaniisicabe. Ti cosa galán zanda gúnitu pur ca xiiñitu nga gannaxhiitu laacaʼ, cueetu tiempu para laacaʼ ne gusiiditu laacaʼ de lu Biblia. Gadxé gadxé modo ricaa cada xiiñiʼ binni ni rusiidicabe laa. Peru stale ni maʼ biniisi ndaaniʼ ti familia ni nadxii Jehová runi sentircaʼ casi Anna, ti hermana de Asia ni guníʼ: «Ora rietenalaʼdxeʼ ximodo bisiidiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ naa de Jehová la? rudieeʼ xquixe peʼ laacabe purtiʼ guluu jnézacabe naa ne bisiidicabe naa gannaxhieeʼ Jehová. Nannaʼ pur laacabe nabaneʼ, peru ni bisiidicabe naa racané ni naa guibaneʼ nayecheʼ» (Prov. 23:24, 25). Ne stale xpinni Jehová zacaca riníʼ íquecaʼ.

CANCIÓN sjj 59 Latáʼ, gusisácanu Jiobá

^ párrafo 5 ¿Ñee caquiiñeʼ gapa ca ni maʼ bichaganáʼ xiiñicaʼ la? Pa zacá ni, ¿panda xiiñicabe zanda gápacabe yaʼ? Ne ¿ximodo zanda gusiidicabe ca xiiñicabe gannaxhiicaʼ ne gúnicaʼ ni ná Jehová? Lu artículo riʼ zeeda ejemplu stiʼ caadxi hermanu de tiempu riʼ ne caadxi principiu ni zacané laanu guicábinu ca pregunta riʼ.

^ párrafo 3 Lu ca artículo riʼ bidxaa lá caadxi binni.

^ párrafo 61 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Caníʼ ti guendaxheelaʼ pa zápacaʼ xiiñicaʼ o coʼ, caníʼ íquecaʼ pabiáʼ nayecheʼ ziuucaʼ pa gápacaʼ ti xiiñicaʼ peru laaca caníʼ íquecaʼ xi responsabilidad napa binni ni napa xiiñiʼ.

^ párrafo 65 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Cayuni estudiarné ti hermanu hombrehuiiniʼ stiʼ Biblia ne xheelabe cayuni estudiarné dxaapahuiiniʼ stícabe purtiʼ gadxé gadxé iza ne capacidad napa cada tobi de laacabe.