Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 51

¿Pabiáʼ runibiaʼnu Jehová?

¿Pabiáʼ runibiaʼnu Jehová?

«Ca ni nanna tu laluʼ zuni crecaʼ lii; qué ziuu dxi gusaanaluʼ ca ni cuyubi lii, Jehová» (SAL. 9:10).

CANCIÓN sjj 56 Bibani modo ná Stiidxaʼ Dios

NI ZAZÍʼDINU *

1, 2. ¿Xi rucaa experiencia stiʼ hermanu Angelito laanu gúninu?

¿ÑEE testigu stiʼ Jehová jñaaluʼ ne bixhózeluʼ la? Pa zacá ni, cadi guiaandaʼ lii cadi purtiʼ si xhamígucabe Dios lii laaca xhamíguluʼ laabe. Pa bixhózenu ne jñaanu rúnicaʼ ni ná Dios o coʼ la? cada tobi de laanu caquiiñeʼ guni stipa para gaca xhamigu Jehová.

2 Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu láʼ Angelito, biniisibe ndaaniʼ ti familia ni naca Testigu. Dxi joven laabe la? biʼniʼ sentirbe nuube zitu de Dios. Sicaríʼ guniʼbe: «Runeʼ ni ná Jehová purtiʼ racalaʼdxeʼ guneʼ ni runi familia stinneʼ». Peru gudixhe íquebe guni orarbe Jehová jma, gúʼndabe Biblia ne guiníʼ íquebe ni zeeda luni. ¿Xi guleendube yaʼ? Sicaríʼ guniʼbe: «Bidieeʼ cuenta zanda chuaaʼ gaxha de Jehová, Bixhozeʼ ni nadxieeʼ, pa gunebiaʼyaʼ chaahueʼ laa». Experiencia stiʼ hermanu riʼ rucaani laanu guiníʼ íquenu ca pregunta riʼ: ¿Xiñee gadxé nga gánnanu caadxi cosa si de Jehová ne gadxé nga gunibiáʼ chaahuinu laabe? Ne ¿xi zanda gúninu para gunibiaʼnu Jehová?

3. ¿Xiñee gadxé nga gánnanu caadxi cosa si de Jehová ne gadxé nga gunibiáʼ chaahuinu laabe?

3 Zándaca riníʼ íquenu runibiaʼnu Jehová purtiʼ nánnanu labe ne caadxi cosa ni maʼ guniʼbe ne ni huayúnibe. Peru caquiiñeʼ gúninu xcaadxi cosa para gunibiáʼ chaahuinu Jehová. Caquiiñeʼ cueenu tiempu para guizíʼdinu jma de laabe ne de ca cualidad galán ni nápabe. Ne óraca ziénenu xi rucaa laabe guiniʼbe ne gúnibe xiixa. Nga zacané laanu gánnanu pa riuuláʼdxibe ni riníʼ íquenu ne ni rúninu. Ora maʼ biénenu xi racalaʼdxiʼ Jehová, caquiiñeʼ gúninu ni.

4. ¿Ximodo zanda gacané ca ejemplu zeeda lu Biblia laanu?

4 Zándaca guni burla caadxi binni laanu purtiʼ cayúninu ni ná Jehová, ne zándaca jma gucaalúcabe laanu ora guzulú chuunu reunión. Peru pa gápanu confianza Jehová, qué zusaanabe laanu. Pa gúninu ni bizéʼtenu riʼ, zacané ni laanu gaca xhamígunu laabe jma biaʼ dxi guibáninu. Peru ¿ñee dxandíʼ zanda gunibiáʼ chaahuinu Jehová la? Zanda pue. Ejemplu stiʼ Moisés ne rey David rusihuinni zanda gunibiáʼ chaahuinu Jehová neca binni imperfectu laanu. Lu artículo riʼ zazíʼdinu ni bíʼnicabe ne laaca zazíʼdinu ximodo binibiáʼ chaahuicabe Jehová ne xi zanda guizíʼdinu de laacabe.

BIIYAʼ MOISÉS «DIOS NECA QUÉ RIHUINNI»

5. ¿Xi gudixhe ique Moisés guni?

5 Biʼniʼ Moisés ni ná Dios. Dxi napa Moisés biaʼ 40 iza, gudixhe ique gacané xquidxi Dios, ca hebreu, lugar de ñunibiáʼcabe laa casi «xiiñiʼ xiiñidxaapaʼ Faraón» (Heb. 11:24). Ne qué niná Moisés nicaa ti puestu risaca. Ngue runi, neca gúnnabe guizáʼ zadxiichi faraón, ti hombre ni napa poder ne ni ruuyacabe laa casi ti dios gucanebe ca israelita dxi nácacaʼ esclavu Egipto. Rihuinni dxichi gupa Moisés fe ne confianza Jehová. Confianza gúpabe Jehová gucané ni laabe gaca xhamígube Dios biaʼ dxi bibánibe (Prov. 3:5).

6. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Moisés laanu?

6 ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Moisés laanu? Rusiidiʼ ni laanu guiranu naquiiñeʼ guiníʼ íquenu pa zúninu ni ná Dios ne gácanu parte de xquidxi o coʼ. Zándaca caquiiñeʼ gúninu sacrificiu para gúninu ni ná Jehová, ne zándaca sananda binni ni qué runibiáʼ Jehová laanu. Peru pa gápanu confianza Bixhózenu ni nuu guibáʼ, ziuʼnu seguru zacanebe laanu.

7, 8. ¿Xiruʼ biziidiʼ Moisés?

7 Biziidiruʼ Moisés de ca cualidad stiʼ Jehová ne biʼniʼ ni nabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi gudxi Jehová Moisés gulá guidxi Israel, qué ñapa Moisés confianza laca laa ne gúdxibe Jehová stale biaje qué zanda gúnibe dxiiñaʼ que. Peru biá Jehová laabe ne gucané laabe (Éx. 4:10-16). Ne pur ngue gunda gúdxibe faraón zusabanáʼ Jehová laa. Despué bíʼyabe ximodo biquiiñeʼ Jehová poder stiʼ dxi bilá ca israelita ne binitilú faraón ne ejércitu stiʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ que (Éx. 14:26-31; Sal. 136:15).

8 Despué de gulee Moisés ca israelita de Egipto, guizáʼ guca quejarcaʼ. Ne biiyaʼ Moisés pabiáʼ gupa Jehová paciencia guidxi ni gulee de esclavu que (Sal. 78:40-43). Laaca bíʼyabe pabiáʼ humilde Jehová, purtiʼ bichaa Jehová ni maʼ gudixhe ique guni ora gunábabe ni laa (Éx. 32:9-14).

9. Casi ná Hebreos 11:27, ¿ximodo biiyaʼ Moisés Jehová?

9 Ora bireecabe de Egipto, guizáʼ guca xhamigu Moisés Jehová ne casi ñaca bíʼyabe Bixhózebe ni nuu guibáʼ (biindaʼ Hebreos 11:27). Ne Biblia ná: «Guniʼné Jehová Moisés casi runi ti hombre ora caniʼné ti binni» (Éx. 33:11).

10. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para gunibiáʼ chaahuinu Jehová?

10 ¿Xi rusiidiʼ ni bizaaca Moisés laanu? Rusiidiʼ ni laanu para gunibiaʼnu Jehová la? cadi caquiiñeʼ si guizíʼdinu ca cualidad stibe, sínuque laaca caquiiñeʼ gúninu ni nabe. Peru ¿xi racalaʼdxiʼ Dios guni tiempu riʼ yaʼ? Biblia ná: «Racalaʼdxiʼ gulá guiráʼ xixé binni ne guiziidiʼ chaahuicaʼ ni dxandíʼ» (1 Tim. 2:3, 4). Ti modo zanda gúninu ni ná Jehová nga ora gusíʼdinu xcaadxi binni de laabe.

11. ¿Xiñee runibiáʼ chaahuinu Jehová ora rusíʼdinu binni de laabe?

11 Runibiáʼ chaahuinu Jehová ora rusíʼdinu binni de laabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, ridúʼyanu riá Jehová binni ora racané laanu guidxélanu ca ni racalaʼdxiʼ gaca xhamigu laabe (Juan 6:44; Hech. 13:48). Ridúʼyanu pabiáʼ napa Stiidxaʼ Dios poder ora rusaana ca estudiante stinu guiráʼ ca costumbre sticaʼ ne ruzulú ruchaacaʼ modo laacaʼ (Col. 3:9, 10). Ne laaca ridúʼyanu pabiáʼ napa Jehová paciencia binni ora rudii lugar gunibiaʼcaʼ laabe ne guilacaʼ (Rom. 10:13-15).

12. Casi ná Éxodo 33:13, ¿xi gunabaʼ Moisés Jehová, ne xiñee?

12 Bisisaca Moisés amistad stiʼ Jehová. Neca biʼniʼ Moisés stale milagru lu lá Jehová, né stale respetu gunábabe Dios gudii lugar laabe gunibiáʼ chaahuibe laa (biindaʼ Éxodo 33:13). Para tiempu que napa Moisés jma de 80 iza, peru gunna dxíchibe caquiiñeruʼ guiziidibe stale cosa de Bixhózebe ni nuu guibáʼ ni nadxii laabe.

13. ¿Gunáʼ nga ti modo zanda gusihuínninu rusisácanu amistad stiʼ Jehová?

13 ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Moisés laanu? Rusiidiʼ ni laanu caquiiñeʼ gusisácanu amistad stiʼ Jehová, biaʼ tiica tiempu zinenu de cayúninu ni nabe. Ti modo zanda gusihuínninu ni nga ora guni orarnu laabe.

14. ¿Xiñee risaca guni orarnu para ganda gunibiáʼ chaahuinu Jehová?

14 Pa racaláʼdxinu gaca xhamígunu tuuxa, caquiiñeʼ guinínenu laa gatigá. Nga runi, guidxíñanu Jehová ne guni orarnu laa guiráʼ ora, ne cadi guidxíbinu gábinu laa ni riníʼ íquenu ne ni runi sentirnu (Efes. 6:18). Ti hermana de Turquía ni láʼ Krista guníʼ: «Cada biaje gabeʼ Jehová ni riníʼ iqueʼ ne guuyaʼ modo racanebe naa la? rannaxhieeʼ laabe jma ne rapaʼ jma confianza laabe. Ora ruuyaʼ modo ricábibe ca oración stinneʼ racané ni naa guuyaʼ laabe casi Bixhozeʼ ne Xhamiguaʼ».

«TI HOMBRE NI RUSIECHEʼ LADXIDUÁʼ»

15. ¿Xi guníʼ Jehová de rey David?

15 Gule rey David ndaaniʼ ti guidxi ra runi adorar binni Dios. Peru cadi purtiʼ si biʼniʼ adorar familia stibe Jehová nga biʼniʼ adorarbe laa. Laapebe biyúbibe gaca xhamígube Dios, ne guizáʼ gunnaxhii Jehová laabe. Ne Jehová guníʼ naca David ti hombre ni rusiecheʼ ladxidóʼ (Hech. 13:22). ¿Xiñee guizáʼ guca xhamigu David Jehová yaʼ?

16. ¿Xi biziidiʼ David ora biʼyaʼ guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jehová?

16 Ora biʼyaʼ David guiráʼ ni bizáʼ Jehová biziidiʼ jma de laabe. Dxi nahuiiniʼ David, stale tiempu guyuu lu layú stiʼ bixhoze purtiʼ yegapa ca dendxuʼ stibe. Ne zándaca tiempu ca nga bizulú guníʼ íquebe de ca ni maʼ bizáʼ Jehová. Guzéʼtenu ti ejemplu, ora bíʼyabe guibáʼ huaxhinni, qué ñuuyasibe guiráʼ ca estrella nuu guibáʼ, sínuque laaca bíʼyabe ca cualidad napa binni ni bizáʼ guirácani. Nga runi, bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «Guibáʼ caníʼ pabiáʼ nandxóʼ Dios; ne caníʼ guibáʼ ca ni bizaʼbe né nabe» (Sal. 19:1, 2). Laaca casi ñaca biiyabe pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jehová ora guníʼ íquebe modo bizáʼ Jehová binni (Sal. 139:14). Ora guníʼ ique David guiráʼ ca ni bizáʼ Dios, bíʼyabe gastiʼ nga laabe nezalú Jehová (Sal. 139:6).

17. ¿Xi zazíʼdinu pa guiníʼ íquenu ca cosa ni maʼ bizáʼ Dios yaʼ?

17 ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ David laanu? Rusiidiʼ ni laanu caquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jehová. Cadi guibánisinu lu Guidxilayú riʼ, sínuque cueenu tiempu para guidúʼyanu guiráʼ ca cosa sicarú ni maʼ bizáʼ Jehová; pa gúninu ni la? guizáʼ ziuuláʼdxinu ca ni bizaʼbe. Ora gúninu xhiiñanu guiráʼ dxi, guiníʼ íquenu xi rusiidiʼ guiráʼ ca cosa ni maʼ bizáʼ Dios laanu, casi ca yaga, ca maniʼ ne binni. Pa guiníʼ íquenu ca cosa riʼ, guiráʼ dxi zazíʼdinu jma de Bixhózenu ni nadxii laanu (Rom. 1:20). Ne cada dxi tidiʼ zannaxhiinu Jehová jma.

18. Casi ná Salmo 18, ¿xi bidii David cuenta biaʼ dxi bibani?

18 Biiyaʼ David ximodo gucané Jehová laa. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi bilabe ca dendxuʼ stiʼ bixhózebe de ti lión ne ti oso, guniʼbe biitibe ca maniʼ duxhuʼ que purtiʼ gucané Dios laabe. Dxi biitibe ti gigante láʼ Goliat, bidiibe cuenta laaca Jehová ngue gucané laabe (1 Sam. 17:37). Ne dxi bixooñebe de rey Saúl, guniʼbe Jehová nga bilá laabe (Sal. 18, encabezamiento). Pa ñaca David ti binni orgulloso la? niníʼ laa nga biʼniʼ guiráʼ ca ni bizéʼtenu riʼ. Peru guca David ti hombre humilde ne biaʼ dxi bibani biiyaʼ modo gucané Jehová laa (Sal. 138:6).

19. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ David laanu?

19 ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ David laanu? Rusiidiʼ ni laanu cadi caquiiñeʼ si guinábanu Jehová gacané laanu, sínuque laaca caquiiñeʼ guidúʼyanu ximodo ne pora rúnibe ni. Pa humilde laanu la? zudiʼnu cuenta cadi pur stipa si stinu rúninu xiixa cosa, sínuque Jehová nga racané laanu gúninu ca ni qué randa rúninu. Ne cada biaje guidúʼyanu ximodo racanebe laanu jma zaca xhamígunu laabe. Zacá bizaaca Isaac, ti hermanu de guidxi Fiyi, ni maʼ ziné stale iza de cayuni ni ná Jehová. Sicaríʼ guniʼbe: «Ora riníʼ iqueʼ ximodo nabaneʼ, rudieeʼ cuenta maʼ gucané Jehová naa dede dxi bizuluáʼ cayuneʼ estudiar Biblia. Nga racané naa gannaʼ dxandíʼ nuube».

20. ¿Xi guleendú David ora guca xhamigu Dios, ne xi rusiidiʼ ejemplu stibe laanu?

20 Bisihuinni David ca cualidad stiʼ Jehová. Bizáʼ Dios laanu para gusihuínninu ca cualidad stiʼ (Gén. 1:26). Ra jma guizíʼdinu de Jehová la? jma zácanu casi laa. Biʼniʼ tratar David binni cásica runi tratar Bixhózebe ni nuu guibáʼ binni purtiʼ runibiáʼ chaahuibe laa. Guzéʼtenu ti ejemplu, neca bicheené David Jehová dxi biʼniʼ cometer adulterio né Bat-Seba ne despué biseendaʼ guutibe xheelaʼ gunaa que, biá Jehová laabe (2 Sam. 11:1-4, 15). ¿Xiñee biá Jehová laabe yaʼ? Purtiʼ yenándabe ejemplu stiʼ ne biabe xcaadxi binni. Cumu guca xhamigu David Jehová la? gunnaxhii ca israelita laabe, ne biquiiñeʼ Jehová laabe de ejemplu para ca xcaadxi rey ni biʼniʼ mandar guidxi Israel despué (1 Rey. 15:11; 2 Rey. 14:1-3).

21. Casi ná Efesios 4:24 ne 5:1, ¿xi zabeendunu pa gusihuínninu ca cualidad stiʼ Dios?

21 ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ David laanu? Rusiidiʼ ni laanu caquiiñeʼ gusihuínninu ca cualidad stiʼ Dios. Pa gúninu ni la? zabeendunu ni galán ne laaca zunibiaʼnu laabe jma. Ora rusihuínninu ca cualidad stiʼ Dios la? laaca rusihuínninu xiiñibe laanu (biindaʼ Efesios 4:24; 5:1).

GÚNINU STIPA PARA GUNIBIAʼNU JEHOVÁ JMA

22, 23. ¿Xi zabeendunu pa gúninu guiráʼ ni maʼ bisiidiʼ Jehová laanu?

22 Casi maʼ bidúʼyanu, zanda guizíʼdinu jma de Jehová ora guidúʼyanu guiráʼ ca cosa ni maʼ bizaʼbe ne ora guidúʼndanu Stiidxabe. Lu Biblia riete ni biʼniʼ ca xpinni Dios ni guca fiel ne zanda chinándanu ejemplu sticaʼ, casi Moisés ne David. Maʼ biʼniʼ Jehová ni raca caber laa. Yanna maʼ laanu nga caquiiñeʼ gúninu stipa para gunibiáʼ chaahuinu laabe.

23 Qué ziuu dxi gusaana de guizíʼdinu de Jehová (Ecl. 3:11). Neca risaca gánnanu stale cosa de laabe, peru ni jma risaca nga gúninu ca ni maʼ bizíʼdinu de laabe. Pa gúninu guiráʼ ni maʼ bizíʼdinu ne gúninu stipa pur chinándanu ejemplu stiʼ Dios ni nadxii laanu, ziuube gaxha de laanu (Sant. 4:8). Lu Stiidxabe ná qué ziuu dxi gusaanabe ca ni ruyubi laabe.

CANCIÓN sjj 80 Laguuyaʼ, pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá

^ párrafo 5 Stale binni runi cré nuu Dios, peru qué runibiáʼ chaahuicaʼ laabe. ¿Xi zanda gúninu para gunibiáʼ chaahuinu Jehová yaʼ? Ne ¿xi zanda gúninu para jma gaca xhamígunu Jehová casi guca Moisés ne rey David? Lu artículo riʼ zacábinu ca pregunta riʼ.