Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 49

«Nuu tiempu» para gaca dxiiñaʼ ne para guiziilaʼdxiʼ binni

«Nuu tiempu» para gaca dxiiñaʼ ne para guiziilaʼdxiʼ binni

«Latananda naa, chuunu ti lugar zitu para guiziiláʼdxitu ti ratu» (MAR. 6:31).

CANCIÓN sjj 143 ¡Caquiiñeʼ gatananu!

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Ximodo ruuyaʼ stale binni dxiiñaʼ?

¿XIMODO ruuyaʼ binni neza ra nabézanu dxiiñaʼ? Ndaaniʼ stale guidxi, guizáʼ runi binni dxiiñaʼ. Ne pur nga dede qué gápacaʼ tiempu para guiziiláʼdxicaʼ, chuʼcaʼ gaxha de familia sticaʼ ne gusiidicaʼ laacabe de Dios (Ecl. 2:23). Peru laaca nuu binni qué riuulaʼdxiʼ guni dxiiñaʼ ne ruyubi pretextu para cadi gúnini (Prov. 26:13, 14).

2, 3. ¿Xi ejemplu rudii Jehová ne Jesús laanu?

2 Stale binni guizáʼ runi dxiiñaʼ peru nuu tu laa qué runi gastiʼ. Yanna, ¿ximodo ruuyaʼ Jehová ne Jesús dxiiñaʼ yaʼ? Nanna dxíchinu riuulaʼdxiʼ Jehová guni dxiiñaʼ. Nga runi, sicaríʼ guníʼ Jesús: «Dede yanna cayuni Bixhozeʼ dxiiñaʼ, ne naa laaca cayuneʼ dxiiñaʼ» (Juan 5:17). Guiníʼ íquenu pabiáʼ stale ángel bizaʼbe ne pabiáʼ naroʼbaʼ universu ni bíʼnibe, ne guiráʼ cosa sicarú bizaʼbe lu Guidxilayú riʼ. Nga runi, napa salmista que razón ora guníʼ: «Pabiáʼ stale nga ca ni maʼ bíʼniluʼ Jehová. Né guendabiaaniʼ nga bíʼniluʼ de guiráʼ ni. Guidxilayú riʼ dxaʼ de guiráʼ ni bizaʼluʼ» (Sal. 104:24).

3 Yenanda Jesús ejemplu stiʼ Bixhoze. Gucanebe Dios ora bizáʼ guibáʼ, ne guyuube gaxha de laa «casi tobi ni runi xhiiñabe jnézapeʼ» (Prov. 8:27-31). Stale iza despué, dxi beeda Jesús lu Guidxilayú riʼ, bíʼnibe ti dxiiñaʼ guizáʼ galán. Dxiiñaʼ riʼ beeda gácani casi guendaró para laabe, ne guiráʼ ni bíʼnibe bisihuínnicani Dios biseendaʼ laabe (Juan 4:34; 5:36; 14:10).

4. Ra gulee Jehová ne Jesús tiempu para guiziiláʼdxicaʼ, ¿xi rusiidiʼ ni laanu?

4 ¿Ñee rusiidiʼ ejemplu stiʼ Jehová ne Jesús laanu cadi caquiiñeʼ guiziiláʼdxinu la? Coʼ. Qué lica ridxaga Jehová, nga runi cadi caquiiñeʼ guiziilaʼdxiʼ casi laanu. Peru lu Biblia riete despué de bizaʼbe guibáʼ ne Guidxilayú, bisaana de gúnibe dxiiñaʼ ne biziiláʼdxibe (Éx. 31:17). Ca diidxaʼ riʼ zándaca riniʼni bisaana Jehová de guzáʼ cosa ne gulee tiempu para guʼyaʼ pabiáʼ sicarú guiráʼ ni bizáʼ. ¿Xi zanda guininu de Jesús yaʼ? Neca biʼniʼ Jesús stale dxiiñaʼ lu Guidxilayú, laaca gulee tiempu para guiziilaʼdxiʼ ne gudoné ca xhamigu (Mat. 14:13; Luc. 7:34).

5. ¿Xi raca nagana para ca xpinni Dios?

5 Cayabi Biblia laanu gácanu binni runi dxiiñaʼ ne cadi gácanu nachaabaʼ (Prov. 15:19). Zándaca rúninu dxiiñaʼ para gudiʼnu ni iquiiñeʼ familia stinu. Ne guiráʼ ca xpinni Cristu caquiiñeʼ guni predicarnu ca noticia galán stiʼ Dios. Peru laaca caquiiñeʼ guiziiláʼdxinu. ¿Ñee raca nagana para laanu guidúʼyanu pabiáʼ tiempu riquiiñenu para gúninu dxiiñaʼ, guni predicarnu ne guiziiláʼdxinu la? ¿Xi zanda gúninu para gánnanu pabiáʼ tiempu caquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ ne guiziiláʼdxinu yaʼ?

XI GÚNINU PARA GÁCANU EQUILIBRADU

6. ¿Ximodo rusihuinni Marcos 6:30-34 guca Jesús equilibradu ora biʼniʼ dxiiñaʼ ne ora biziilaʼdxiʼ?

6 Nabé risaca gácanu equilibradu ora gúninu dxiiñaʼ. Cumu gucané espíritu santu rey Salomón la? bicaabe «nuu tiempu [...] para gaca guiráʼ cosa», guniʼbe nuu tiempu para guzuhuaa binni ti yaga, gucuí ti yoo, guʼnaʼ, guxidxi ne guyaa (Ecl. 3:1-8). Nga runi, chupa cosa nabé risaca caquiiñeʼ guni binni nga guni dxiiñaʼ ne guiziilaʼdxiʼ. Ne zacá biiyaʼ Jesús dxiiñaʼ ne guendariziilaʼdxiʼ. Guzéʼtenu ni bizaaca ca apóstol ti biaje despué de bibiguetaʼ de yeguni predicarcaʼ. Cumu biʼniʼ predicárcabe stale binni la? qué ñápacabe «tiempu nin para gócabe gueta», nga runi gudxi Jesús laacabe: «Latananda naa, chuunu ti lugar zitu para guiziiláʼdxitu ti ratu» (biindaʼ Marcos 6:30-34). Qué niziilaʼdxiʼ Jesús ne ca discípulo stiʼ biaʼ tiempu ñuuláʼdxicaʼ. Peru gunna Jesús caquiiñeʼ guiziiláʼdxicabe.

7. Tiempu riʼ, ¿ximodo zacané ley bidii Dios ca israelita que laanu?

7 Nuu biaje caquiiñeʼ guiziiláʼdxinu caadxi ne guchaʼnu ni maca biaʼnu gúninu guiráʼ dxi. Ne caquiiñeʼ gúninu ni bizéʼtenu riʼ pur mandatu bidii Jehová ca israelita ni zeeda lu Ley stiʼ Moisés: caquiiñeʼ guiziiláʼdxicaʼ sábadu stiʼ cada semana. Tiempu riʼ, neca maʼ qué rinándanu ni ná Ley stiʼ Moisés, peru zanda guizíʼdinu stale cosa de laani ora guni estudiarnu ni. Ni guizíʼdinu zanda gacané ni laanu gudiʼnu cuenta ximodo ridúʼyanu dxiiñaʼ ne guendariziilaʼdxiʼ.

BIQUIIÑECABE DXI SÁBADU PARA GUIZIILÁʼDXICABE NE GUNI ADORÁRCABE DIOS

8. Casi ná Éxodo 31:12-15, ¿xi caquiiñeʼ guni ca israelita dxi sábadu?

8 Biblia ná despué de xhoopaʼ gubidxa * biaanadxí Dios de guzáʼ cosa lu Guidxilayú (Gén. 2:2). Peru cumu guizáʼ riuulaʼdxiʼ Jehová guni dxiiñaʼ la? dede yanna cayúnirube dxiiñaʼ (Juan 5:17). Biʼniʼ Jehová dxiiñaʼ xhoopaʼ gubidxa ne biziilaʼdxiʼ lu gadxe gubidxa, ne ngaca gúdxibe ca israelita gúnicaʼ, guiziiláʼdxicaʼ lu gadxe gubidxa. Ne Dios guníʼ zeeda gaca sábadu que ti seña entre laabe ne guidxi Israel. Laani nga «ti dxi ra caquiiñeʼ» guiziiláʼdxicaʼ ne «santu ni para Jehová» (biindaʼ Éxodo 31:12-15). Cadi lica naquiiñeʼ guni guirutiʼ dxiiñaʼ, dede ca xcuidi ne ca esclavu. Nin ca maniʼ qué zanda gúnicaʼ dxiiñaʼ (Éx. 20:10). Guiráʼ ni bizéʼtenu riʼ gucanécani ca israelita guni tendercaʼ ca cosa espiritual.

9. ¿Xi cosa cadi jneza de ley stiʼ sábadu guyuu tiempu bibani Jesús?

9 Galán dxi sábadu que para ca xpinni Dios. Peru tiempu bibani Jesús, gudixhe ca xaíque yuʼduʼ que stale norma ne pur nga guca nagana para ca israelita chinándacaʼ ley stiʼ sábadu. Guníʼcabe qué zanda gaxha ca israelita nin ti espiga o gusiándacaʼ ti binni huará dxi ca (Mar. 2:23-27; 3:2-5). Qué nusihuinni ca hombre riʼ riníʼ íquecaʼ modo riníʼ ique Jehová pur guiráʼ ni bíʼnicaʼ, ne gudxi Jesús ca binni ni bicaadiaga laa cadi jneza ni runi ca hombre que.

Gulee familia stiʼ Jesús tiempu ca sábadu para gúnicaʼ cosa espiritual. (Biiyaʼ párrafo 10). *

10. ¿Xi rusiidiʼ Mateo 12:9-12 laanu de modo biiyaʼ Jesús dxi sábadu?

10 Biziilaʼdxiʼ Jesús ne ca discípulo stiʼ dxi sábadu purtiʼ rinándacaʼ Ley stiʼ Moisés. * Pur guiráʼ ni biʼniʼ ne ni guníʼ Jesús bisihuinni zanda guni binni cosa galán pur xcaadxi dxi sábadu. Sicaríʼ guniʼbe: «Zanda gaca ni jneza sábadu» (biindaʼ Mateo 12:9-12). Qué niníʼ íquebe cucheené tuuxa ley stiʼ sábadu ora runi ti cosa galán pur xcaadxi dxi ca. Guiráʼ ca cosa ni biʼniʼ Jesús bisihuínnicani biénebe xi pur bidii Dios ca israelita ley stiʼ sábadu. Cumu qué runi ca israelita dxiiñaʼ sábadu la? runi tendercaʼ ca cosa espiritual. Biʼniʼ adorar familia stiʼ Jesús Dios dxi sábadu, ne nánnanu bíʼnicabe ni pur ni bíʼnibe ndaaniʼ guidxi Nazaret. Biblia ná: «Biuube ndaaniʼ sinagoga ti sábadu, casi maca biaabe gúnibe, ne bizuhuaabe para gúʼndabe Stiidxaʼ Dios» (Luc. 4:15-19).

¿XIMODO RIDÚʼYANU DXIIÑAʼ?

11. ¿Tu bidii ti ejemplu galán Jesús ni rusihuinni pabiáʼ risaca guni binni dxiiñaʼ?

11 Laga cusiidiʼ José Jesús guni dxiiñaʼ de carpinteru, zándaca laaca bisiidibe laa ximodo ruuyaʼ Dios guni binni dxiiñaʼ (Mat. 13:55, 56). Ne biiyabe pabiáʼ nadipaʼ biʼniʼ José dxiiñaʼ guiráʼ dxi para gudii ni caquiiñeʼ familia stiʼ. Gudiʼdiʼ si tiempu, gudxi Jesús ca discípulo stiʼ ca diidxaʼ riʼ: «Runi merecer ti trabajador guiaxa» (Luc. 10:7). Nga runi, gúnnabe pabiáʼ nadipaʼ guni binni dxiiñaʼ.

12. ¿Xi textu de lu Biblia rusihuinni pabiáʼ risaca guni binni dxiiñaʼ nadipaʼ?

12 Laaca gunna apóstol Pablo xii nga guni binni dxiiñaʼ nadipaʼ. Guníʼnebe binni de Jesús ne de mensaje stiʼ. Peru laaca bíʼnibe dxiiñaʼ para gápabe ni iquiiñebe. Gunna ca hermanu de Tesalónica bíʼnibe «dxiiñaʼ nadipaʼ ridxíʼ ne huaxhinni» ne bidxágabe para gápabe ni iquiiñebe, ti cadi gácabe ti carga para laacaʼ (2 Tes. 3:8; Hech. 20:34, 35). Ora guníʼ Pablo ca diidxaʼ riʼ, zándaca caniʼbe de dxiiñaʼ ni bíʼnibe dxi guyuube Corinto. Raqué biaanabe ra lidxi Áquila ne Priscila ne «bíʼninebe laacaʼ dxiiñaʼ», purtiʼ «dxiiñaʼ stibe nga gúnibe carpa». Ora guniʼbe rúnibe dxiiñaʼ «ridxíʼ ne huaxhinni» cadi caníʼdibe bíʼnibe dxiiñaʼ guidubi dxi ne guidubi gueelaʼ, purtiʼ riguni predicarbe ca judíu ca sábadu, dxi qué rúnicaʼ dxiiñaʼ (Hech. 13:14-16, 42-44; 16:13; 18:1-4).

13. ¿Xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Pablo?

13 Bisaana apóstol Pablo ti ejemplu galán para laanu. Neca bíʼnibe dxiiñaʼ, guleebe tiempu para gúnibe «xhiiñaʼ Dios» ne gusiidibe «binni ca noticia galán» stiʼ (Rom. 15:16; 2 Cor. 11:23). Ne guluu Pablo gana xcaadxi gúnicaʼ zacaca. Ne bininebe Áquila ne Priscila «xhiiñaʼ Cristu Jesús» (Rom. 12:11; 16:3). Gudxi Pablo ca hermanu de Corinto cadi gusaanacaʼ de gúnicaʼ «xhiiñaʼ Señor» (1 Cor. 15:58; 2 Cor. 9:8). Ne laaca gudxi Jehová laabe gucaabe ca diidxaʼ riʼ: «Pa qué naʼ tuuxa guni dxiiñaʼ la? cadi gó» (2 Tes. 3:10).

14. ¿Xi gucalaʼdxiʼ Jesús niníʼ né ca diidxaʼ ni zeeda lu Juan 14:12?

14 Dxiiñaʼ ni jma risaca caquiiñeʼ gúninu lu ca últimu dxi riʼ nga guni predicarnu ne gacanenu binni gaca discípulo. Maca guníʼ Jesús zuni ca xpinni stale cosa jma que biaʼ biʼniʼ (biindaʼ Juan 14:12). Ora guniʼbe ca diidxaʼ riʼ cadi caniʼbe zuni ca xpínnibe milagru casi ni rúnibe, sínuque caniʼbe zuni predicarcaʼ ne zusiidicaʼ binni stale lugar, ra nuu stale binni ne zúnicaʼ ni jma xadxí que laabe.

15. ¿Xi pregunta caquiiñeʼ gúninu, ne xiñee?

15 Pa rúninu dxiiñaʼ, guiníʼ íquenu ca pregunta riʼ: «¿Ñee runibiáʼcabe naa casi tuuxa ni runi xhiiñaʼ jneza la? ¿Ñee biaʼsi hora riluxeʼ dxiiñaʼ stinneʼ ne runeʼ ni galán la?». Pa rúninu ca ni bizéʼtenu riʼ, zándaca napa jefe stinu confianza laanu ne zucaadiaga ca xcompañérunu laanu ora guni predicarnu laacaʼ. Pa runi predicarnu ne racanenu binni gaca discípulo, galán guiníʼ íquenu ca pregunta riʼ: «¿Ñee runibiáʼcabe naa casi ti binni ni runi stipa pur guni predicar jneza la? ¿Ñee racaʼ preparar chaahueʼ ora rigannaʼ binni primé biaje la? ¿Ñee nagueendaca rigannaʼ ca binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ jma la? ¿Ñee runeʼ participar lu gadxé gadxé faceta de serviciu la?». Pa rúninu ca ni bizéʼtenu riʼ la? ziuʼnu nayecheʼ.

XIMODO CAQUIIÑEʼ GUIDÚʼYANU GUENDARIZIILAʼDXIʼ

16. ¿Xiñee maʼ gadxé modo biʼyaʼ Jesús ne ca apóstol stiʼ guendariziilaʼdxiʼ ne maʼ gadxé modo ruuyaʼ binni ni tiempu riʼ?

16 Gunna Jesús caquiiñeʼ guiziilaʼdxiʼ ca discípulo stiʼ gatigá. Peru cásica dxiqué, stale binni de tiempu riʼ riníʼ íquecaʼ casi xa hombre ricu ni bizeeteʼ Jesús lu parábola stiʼ. Hombre ricu que guníʼ: «Guyuu tranquilo, gudó, güeʼ, biuu nayecheʼ» (Luc. 12:19; 2 Tim. 3:4). Ni jma risaca para hombre que nga guiziilaʼdxiʼ ne guni guiráʼ ni riuulaʼdxiʼ. Peru Jesús ne ca apóstol stiʼ cadi puru si ni riuuláʼdxicaʼ gucuá íquecaʼ gúnicaʼ.

Pa gácanu equilibradu lu dxiiñaʼ stinu ne ora guiziiláʼdxinu la? zápanu tiempu para gúninu cosa ni riuuláʼdxinu. (Biiyaʼ párrafo 17). *

17. ¿Xi rúninu ne tiempu stinu?

17 Rúninu stipa chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ora riquiiñenu tiempu stinu cadi para si guiziiláʼdxinu, sínuque para guni predicarnu ne chuunu reunión. Ne cumu nabé risaca guiropaʼ dxiiñaʼ riʼ para laanu la? rúninu stipa para cadi gusaana de guni cumplirnu né laacani (Heb. 10:24, 25). Riuunu ca reunión stinu ne laaca ribeenu tiempu para guinínenu binni de ca ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia neca nuunu de vacación, ratiica si (2 Tim. 4:2).

18. ¿Xi racalaʼdxiʼ Jesucristu, Rey stinu gúninu?

18 Rudiʼnu xquixe peʼ Jesucristu, Rey stinu purtiʼ riene laanu ne racané laanu gánnanu ximodo caquiiñeʼ guidúʼyanu dxiiñaʼ ne guendariziilaʼdxiʼ (Heb. 4:15). Racalaʼdxiʼ Jesús guiziiláʼdxinu. Ne laaca racaláʼdxibe gúninu dxiiñaʼ para gápanu ni iquiiñenu ne gúninu stipa para gacanenu binni gaca discípulo stibe. Lu sti artículo ca zadúʼyanu xi biʼniʼ Jesús para gulá laanu.

CANCIÓN sjj 38 Jiobá cayapa lii

^ párrafo 5 Rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios laanu gácanu equilibradu ora gúninu dxiiñaʼ ne ora guiziiláʼdxinu. Zacané artículo riʼ laanu gudiʼnu cuenta ximodo ridúʼyanu dxiiñaʼ ne guendariziilaʼdxiʼ. Nga runi, guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de ley ni bidii Dios ca israelita ni ná guiziiláʼdxicaʼ dxi sábadu stiʼ cada semana.

^ párrafo 8 Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ qué nuzáʼ Dios Guidxilayú lu xhoopaʼ gubidxa literal la? biiyaʼ artículo ni nuu lu jw.org ni láʼ «Ñee creacionista ca testigu stiʼ Jiobá la?». (Guyé ra ná TU LAADU > CANI NABÉ RINABADIIDXAʼ BINNI).

^ párrafo 10 Runi respetar ca discípulo ley stiʼ sábadu, ngue runi maʼ qué ñuni prepararcaʼ ca especia ne aceite ni rindaʼ naxhi dxi sábadu para xhúbicaʼ ni ladi Jesús dxi gutiʼ, sínuque bíʼnicaʼ ni ti dxi despué (Luc. 23:55, 56).

^ párrafo 56 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Ziné José familia stiʼ ra sinagoga dxi sábadu.

^ párrafo 58 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Ti hombre ni runi dxiiñaʼ para gudii ni caquiiñeʼ familia stiʼ ribee tiempu para ca cosa espiritual, dede né ora nuucaʼ de vacación.