Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Qué ziuu dxi gusaanaʼ de guiziideʼ de Jehová

Qué ziuu dxi gusaanaʼ de guiziideʼ de Jehová

RUDIEEʼ xquixe peʼ Jehová pur naca «Maestru ni jma risaca» stinneʼ (Is. 30:20). Riquiiñebe Stiidxabe, Biblia, guiráʼ ni bizaʼbe ne organización stibe para gusiidibe laanu. Ne laaca riquiiñebe ca hermanu ne ca hermana stinu. Ne neca mayaca gusaaʼ ti gayuaa iza, peru dede yanna zinandaʼ guiráʼ ni huasiidiʼ Jehová naa. ¿Ñuuláʼdxitu ñánnatu historia stinneʼ la?

Naa ne familia stinneʼ lu iza 1948.

Guleʼ lu iza 1927 ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ ni riaana gaxha de Chicago (Illinois, Estados Unidos). Gupa bixhozeʼ ne jñaaʼ gaayuʼ xiiñicaʼ: Jetha, Don, de racá maʼ zendaʼ naa, despué maʼ gule Karl ne Joy. Guiradu gudixhe íquedu gúnidu ni ná Jehová de guidubi xhiálmadu. Casi bizanaʼ Jetha, guyé guiropa clase stiʼ Galaad lu iza 1943. Bicheʼ Don biʼniʼ invitárcabe laa Betel ni nuu Brooklyn (Nueva York) lu iza 1944, ne laaca guyé Karl lu iza 1947 ne maʼ despué guyé Joy lu iza 1951. Guizáʼ gucané ejemplu stícabe naa ne zaqueca ejemplu stiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ.

BISIIDIʼ JEHOVÁ FAMILIA STINNEʼ NI DXANDÍʼ

Nabé riuulaʼdxiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ gúʼndacaʼ Biblia ne gunnaxhiicaʼ Dios, ne laaca bisiidicabe laadu gannaxhiidu laabe. Peru despué guyé bixhozeʼ lu guerra ni guca Europa lu Primera Guerra mundial que, ne ora biguétabe maʼ qué ninabe ñebe yuʼduʼ. Cumu cayecheʼ jñaaʼ biguétabe la? Gudxi laabe: «Karl, chuu yuʼduʼ casi rúninu dxiqué». Peru bixhozeʼ gudxi laabe: «Ziniaʼ lii, peru qué ziuaaʼ diaʼ». Óraque ná jñaaʼ: «¿Xiñee yaʼ?». Para bicabi bixhozeʼ laabe: «Purtiʼ lu guerra que biiyaʼ riguu ca sacerdote que ndaayaʼ guiropa grupu de soldadu ni cheʼ lu guerra que ne ca guiibaʼ sticaʼ, neca nácacaʼ de ti religión si. ¿Tu peʼ de guiropaʼ grupu ca nácabe zacané Dios yaʼ?».

Ti dxi, laga zeʼ jñaaʼ yuʼduʼ, guyé chupa testigu stiʼ Jehová ra lídxidu. Ne bisaanécabe bixhozeʼ chupa volumen stiʼ ti libru ni biree láʼ Luz, ni caníʼ de Apocalipsis. Guyuulaʼdxiʼ bixhozeʼ ca libru que ne gucuaabe cani. Ne ora biʼyaʼ jñaaʼ cani bizulú biindaʼ ni. Despué biiyaʼ jñaaʼ ti anunciu lu periódicu ra cayuni invitárcabe binni guiziidiʼ jma de Biblia ne zaquiiñecabe guiropaʼ volumen stiʼ libru Luz, ne gudixhe íquebe chebe. Ora yéndabe raqué, bidxaagalú ti gunaa maʼ huaniisi laabe. Biluiʼbe laa guiropaʼ libru que ne gunabadiidxabe laa: «¿Ñee raríʼ cayuundatu ca libru riʼ la?». Para bicabi gunaa que laabe: «Ajaʼ, galán peʼ beedu, gudiʼdiʼ». Sti semana que maʼ yené jñaaʼ naa ca bicheʼ ne bizanaʼ. Ne dede dxi que, qué nusaana de ñuudu.

Lu tobi de ca reunión que gunabaʼ ti hermanu naa guundaʼ Salmo 144:​15, ra riete nayecheʼ riuu ca binni ni runi ni ná Jehová. ¡Guizáʼ guyuuladxeʼ textu que! Ne laaca guyuu xhupa ni guyuuladxeʼ, laacani nga 1 Timoteo 1:​11, ra cuzeeteʼ naca Jehová ti Dios nayecheʼ ne Efesios 5:​1, ra cayabi laanu chinándanu ejemplu stiʼ Dios. Gucané ca textu riʼ naa guieneʼ naquiiñeʼ chuaaʼ nayecheʼ ra guneʼ ni ná Dios ni bizáʼ naa ne gudieeʼ xquixe peʼ laa pur privilegiu maʼ bidii naa de guneʼ servir laa. Guizáʼ risaca guiropaʼ cosa riʼ para naa.

Riuudu reunión ndaaniʼ guidxi Chicago, ni riaana 32 kilómetru de ra nuudu. Neca zitu ni peru qué riaadxadu ca reunión que. Ngue gucané naa guiziideʼ jma de Biblia. Rietenalaʼdxeʼ ti dxi bidii Jetha ti comentariu lu reunión. Ne ora binadiagaʼ ni, guníʼ iqueʼ: «Laaca nannaʼ respuesta ca. ¿Xiñee qué nindisaʼ naʼyaʼ pue?». Dede dxi que maʼ gucaʼ preparar para ca reunión que ti guneʼ comentar. Ne zaqué chaahuiʼ chaahuiʼ bineʼ progresar ne zaqueca familia stinneʼ. Ne lu iza 1941 guyuaanisaʼ.

BIQUIIÑEʼ JEHOVÁ CA ASAMBLEA QUE PARA GUSIIDIʼ NAA

Qué ziuu dxi guiaandaʼ naa asamblea ni guca Cleveland (Ohio) lu iza 1942. Jma de cincuenta guidxi stiʼ Estados Unidos bicaadiágacaʼ programa que pur teléfono. Gaxha de lugar ra chigaca asamblea que biʼniʼ ca hermanu que ti campamentu ne raqué gusi familia stinneʼ ndaaniʼ caadxi yoohuiiniʼ de lari. Tiempu que cayácaruʼ Segunda Guerra Mundial ne nadipaʼ modo cucaalú binni ca testigu stiʼ Jehová. Ne pur ngue ora rixhinni, ruzuhuaa ca hermanu que ca carru sticaʼ guidubi vuelta campamentu que ne riuu ti hermanu ndaaniʼ cada carru. Ne pa tuuxa binni malu guidxiña ra nuu campamentu que la? rucaaguícabe biaaniʼ stiʼ ca carru que ne ruxhídxicabe claxón stícani para guchíbicabe laa. Ne zacá maʼ reeda xcaadxi hermanu que ra nuucabe para gacanecaʼ laacabe. Guizáʼ bidxagayaaʼ ora biiyaʼ modo nuu xquidxi Jehová listu para ora guizaaca intiica cosa. Qué nizaaca gastiʼ raqué ne cumu cayapa ca hermanu que laadu la? gunda guseʼ.

Ora riníʼ iqueʼ asamblea que, rudieeʼ cuenta pabiáʼ fe gupa jñaaʼ, purtiʼ qué lica nidxíbibe. Guizáʼ gúpabe confianza Jehová ne xquidxi. Qué ziuu dxi gusiaandaʼ ejemplu stibe.

Ante gaca asamblea que maʼ naca jñaaʼ precursora regular. Ne pur ngue lu asamblea que bicaadiaga chaahuibe ca discursu ni caníʼ de laani. Ora ziuudu neza para chindadu ra lídxidu, gudxi jñaa laadu: «Qué racalaʼdxeʼ gusaanaʼ de gacaʼ precursora, peru rácani nagana para naa purtiʼ runeʼ tender ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ yoo». Ne pur ngue gunábabe laadu gacanedu laabe. Ne zaqué bínidu ni. Ante guideʼdu rusiadu ti cuartu o chupa ne ora maʼ ziuudu scuela ruuyabe pa maʼ nayá nuu ra lídxidu ne despué maʼ riebe predicación. Neca nabé guyuu xhiiñaʼ jñaa, peru siempre gúpabe laadu. Ne ora ribiguétadu de scuela maʼ cabézabe laadu para guidoʼdo juntu. Ne nuu biaje ora rireʼdu de scuela riguni predicarnedu laabe ne ngue gucané ladu guiénedu dxiiñaʼ ni runi ti precursor.

GUCAʼ PRECURSOR

Dxi napaʼ dieciséis iza gucaʼ precursor regular. Neca cadi naca bixhozeʼ Testigu peru riuuláʼdxibe guinabadiidxabe naa ximodo rieni naa lu predicación. Ti dxi gudxeʼ laabe, neca bineʼ stipa, peru qué nidxelaʼ guirutiʼ para ñuundaniáʼ Biblia. Óraque gunabadiidxaʼ laabe: «¿Ñuuláʼdxiluʼ ñuundaniáʼ lii Biblia la?» Guníʼ íquebe ni ti ratu ne bicábibe naa: «Qué zanda diʼ gabeʼ lii coʼ». Ne zaqué beedagaca bixhozeʼ primé estudiante stinneʼ. Guizáʼ sicarú privilegiu que.

Biindaniáʼ laabe libru «La verdad os hará libres». Ne ra gudiʼdiʼ dxi bidieeʼ cuenta gucané bixhozeʼ naa gusiideʼ jma jneza. Ti dxi, despué de bíʼndadu ti párrafo gúdxibe naa: «Nga nga ni ná libru ca. Peru lii, ¿ximodo nannuʼ dxandíʼ ni ná libru riʼ yaʼ?». Qué nidxelaʼ xi ñabeʼ laabe ne pur ngue gunieeʼ: «Yanna qué zanda diʼ guicaabe lii. Peru sti biaje gúʼndanu ca, zudieeʼ lii ti respuesta». Ne zaqué bineʼ ni. Biyubeʼ caadxi versículo de lu Biblia ni cusiene de tema ni canidu que. Ne raqué nga biziideʼ guneʼ investigar ne gacaʼ preparar chaahueʼ para gudieeʼ estudiu. Ndiʼ gucané naa gusiideʼ jma jneza ne chuaaʼ jma gaxha de Jehová. Ra gudiʼdiʼ dxi biʼniʼ progresar bixhozeʼ ne guyuunisa lu iza 1952.

BIZIIDEʼ STALE COSA BETEL

Dxi napaʼ diecisiete iza gudixheʼ iqueʼ chindezaʼ stubeʼ. Laaca tiempu queca guca Jetha a misionera ne Don biʼniʼ invitárcabe laa Betel. Biiyaʼ guizáʼ nayecheʼ nuucabe né asignación stícabe ne ngue bicaa naa guchayaʼ solicitud para chaaʼ Betel ne para Escuela stiʼ Galaad ne bidieeʼ lugar Jehová guʼyaʼ paraa jma caquiiñecabe naa. ¿Xi bizaaca despué yaʼ? Biʼniʼ invitárcabe naa Betel lu iza 1946.

Maʼ ziniáʼ 75 iza Betel ne lu ca iza ca maʼ biziideʼ guneʼ dxiiñaʼ lu gadxé gadxé departamentu. Casi lu imprenta, contabilidad ne lu compras, racá biziideʼ sieʼ caadxi cosa ni caquiiñeʼ ca sucursal de sti guidxi ne guseendaʼ ni ra nuucaʼ. Peru ni jma riuuladxeʼ de Betel nga guiráʼ ni rusiidicabe laadu lu adoración matutina ne lu ca discursu rudiicabe laadu.

Dxi gucaʼ instructor lu ti scuela para ca ancianu.

Laaca guizáʼ biziideʼ stale de Karl, bicheʼ ni jma nahuiiniʼ. Laabe yendabe Betel lu iza 1947. Nánnabe stale de lu Biblia ne nánnabe gusiidibe. Ti dxi gunabaʼ laabe gacanebe naa ne ti discursu stinneʼ. Gudxeʼ laabe maʼ bidxelaʼ stale artículo ni caníʼ de tema que peru qué guidxelaʼ xi iquiiñeʼ. Óraque gunabadiidxabe naa: «Joel, ¿xidé caníʼ discursu stiluʼ ca?». Óraque nga bieneʼ jma galán iquiiñeʼ información si ni zacané ca hermanu guiénecaʼ tema stiʼ discursu que. Qué zusiaandaʼ ni bisiidibe naa que.

Para ganda guibániluʼ nayecheʼ Betel, caquiiñeʼ guni predicarluʼ biaʼ gándatiʼ, zacá zápaluʼ stale experiencia galán. Rietenalaʼdxeʼ ni bizaacadu ti huaxhinni, dxi cayuni predicardu Bronx, ni nuu guidxi Nueva York. Naa ne ti hermanu yegánnadu ti gunaa ni maca bisaananedu revista La Atalaya ne ¡Despertad! Ora yendadu ra nuube, gúdxidu laabe: «Bireʼdu huadxí riʼ para gusíʼdidu binni ti cosa ni rusiidiʼ Biblia». Óraque gúdxibe laadu: «Pa de Biblia zeeda guiníʼnetu naa la? lachuu». Biindanedu laabe caadxi textu ni caníʼ de Reinu stiʼ Dios ne de guidxilayú cubi cayuni prometerbe laanu. Bidiʼdu cuenta nabé guyuuláʼdxibe ni bisíʼdidu laabe que, purtiʼ sti semana que biʼniʼ invitarbe caadxi familia stibe ra lídxibe para gusíʼdidu laacaʼ. Despué laabe né familia stibe gúcacabe testigu stiʼ Jehová.

BIZIIDEʼ STALE DE XHEELAʼ

Neca gudixhe iqueʼ guichaganaʼyaʼ, peru gudiʼdiʼ chii iza para binebiaʼyaʼ xheelaʼ. Siempre gunabaʼ Jehová gacané naa guidxelaʼ ti hermana ni riuulaʼdxiʼ guni jma lu xhiiñabe ne laaca guníʼ iqueʼ: «¿Xi racalaʼdxeʼ guneʼ ora maʼ bichaganaʼyaʼ?».

Naa ne Mary, dxi gúcadu circuito.

Lu iza 1953 guca ti asamblea ndaaniʼ Estadio de los Yankees, ni nuu Nueva York. Ne raqué binebiaʼyaʼ ti hermana ni láʼ Mary Aniol. Laabe gúyebe lu guiropa clase stiʼ Galaad ra guyé bizanaʼ ne gúcacabe compañera de predicación. Né stale guendanayecheʼ rabi Mary naa ca cosa ni bizaaca dxi guyé de misionera guidxi Caribe ne de ca estudiu ni huayapa lu ca iza que. Ra jma ziyunibiaʼdu bidiʼdu cuenta guirópadu riuuláʼdxidu guni servirdu Jehová de tiempu completu. Ne ra gudiʼdiʼ dxi, biroobaʼ guendarannaxhii ni gúpadu ne bichaganadu lu abril de iza 1955. Guca Mary ti ndaayaʼ para naa ne biziideʼ stale de laabe. Siempre guyuube nayecheʼ né intiica asignación bidiicabe laabe. Nabé bíʼnibe dxiiñaʼ, bizaaláʼdxibe xcaadxi, peru ni jma gucuá íquebe nga gúnibe ni ná Jehová (Mat. 6:33). Chonna iza gucané xheelaʼ naa bineʼ dxiiñaʼ casi superintendente de circuito ne lu iza 1958 biʼniʼ invitárcabe laadu Betel.

Biziideʼ stale cosa de Mary. Casi dxi nacubi bichaganadu gudixhe íquedu guidúʼndadu Biblia juntu ne guiráʼ dxi ridúʼndadu biaʼ 15 versículo. Despué de gúʼndadu ca versículo que, rinidu de laacani ne riníʼ íquedu ximodo zanda gúnidu cani lu xquendanabánidu. Stale biaje rabi Mary naa guiráʼ ni biziidiʼ lu Escuela de Galaad ne lu ca iza guca misionera. Ni biziideʼ de laabe gucané ni naa gudieeʼ discursu jma jneza ne guuyaʼ ximodo zanda gacaniáʼ xcaadxi hermana (Prov. 25:11).

Guti xheelaʼ lu iza 2013. ¡Ne guizáʼ maʼ napaʼ gana guuyaʼ laabe ndaaniʼ guidxilayú cubi ca! Laga guedandá dxi ca, qué zusaanaʼ de guiziideʼ ne gapaʼ confianza Jehová de guidubi ladxiduáʼ (Prov. 3:​5, 6). Guizáʼ riecheʼ ora riníʼ iqueʼ guiráʼ ni zúninu ndaaniʼ guidxilayú cubi ca. Ne Jehová, Maestru ni jma risaca, zusiidiruʼ laanu stale cosa nacubi ne zápanu oportunidad de guizíʼdinu jma de laabe. Guizáʼ maʼ huasiidiʼ Jehová naa stale cosa ne stale modo hualuiʼbe naa guendanachaʼhuiʼ stibe ne pur nga napaʼ stale razón para gudieeʼ xquixe peʼ laabe.

a Biindaʼ historia stiʼ Jetha Sunal, ni biree lu revista La Atalaya 1 de marzo 2003, yaza 23 hasta 29.