Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ndiʼ nga ca diidxaʼ ni cá lu guié riʼ: «Guiaba maldición luguiá Hagaf xiiñiʼ Hagav pur Yahweh Sabaot».

¿Ñee nannuʼ ni la?

¿Ñee nannuʼ ni la?

Caadxi letra ni rusihuinni dxandíʼ ni ná Biblia

NDAANIʼ museu ni láʼ Museo Tierras de la Biblia ni nuu Jerusalén, nuu ti guié ra cá caadxi letra ni gucuá lu iza 700 ne 600 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Bidxélacabe guié riʼ ndaaniʼ ti cueva ra bicaachicabe binni dxiqué, riaanani gaxha de guidxi Hebrón (Israel). Ndiʼ nga ca diidxaʼ ni cá lu guié ca: «Guiaba maldición luguiá Hagaf xiiñiʼ Hagav pur Yahweh Sabaot». Rusihuinni ca diidxaʼ riʼ dxandíʼ ni zeeda lu Biblia purtiʼ runibiáʼ ne riquiiñeʼ binni ni bibani dxiqué lá Dios, Jehová o Yahweh. Lu diidxaʼ hebreu de dxiqué gucuá lá Dios ne ca letra riʼ YHWH. Ndaaniʼ xcaadxi cueva ra bicaachilú binni dxiqué huadxélacabe cá letra guriá pader stícani ra cá lá Dios ne xcaadxi modo riníʼ binni labe dxiqué.

Lingüista Rachel Nabulsi, ni runi dxiiñaʼ ra Universidad de Georgia, sicaríʼ guníʼ de ca letra ca: «Nabé biquiiñeʼ binni lá YHWH dxiqué [..]. Ca textu zeeda lu Biblia ne ca letra riʼ rusihuínnicani pabiáʼ risaca YHWH para ca binni de Israel ne Judá». Ndiʼ rusihuinni biaʼsi nga modo cá lá Dios lu Biblia, lu diidxaʼ hebreu ricá ni né ca letra YHWH, ne riete ni stale mil biaje. Ne laaca nuu biaje riquiiñeʼ binni ti letra de lá Dios o ni riníʼ labe para cuee lacaʼ xiiñicaʼ.

Diidxaʼ Yahweh Sabaot, ni cá lu guié ni guninu primé que, riniʼni «Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu». Ndiʼ rusihuinni nabé biquiiñeʼ binni lá Dios o diidxaʼ «Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu» tiempu gucuá Biblia. Laaca zeeda diidxaʼ «Jehová, Dios stiʼ ca ejércitu» lu Biblia, ne riete ni 250 biaje lu ca Escrituras Hebreas, jma stale biaje riete ni lu ca libru stiʼ Isaías, Jeremías ne Zacarías.