Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 24

«Biʼniʼ ladxiduáʼ riʼ tobi si ti guidxibeʼ laluʼ»

«Biʼniʼ ladxiduáʼ riʼ tobi si ti guidxibeʼ laluʼ»

«Biʼniʼ ladxiduáʼ riʼ tobi si ti guidxibeʼ laluʼ. Rusisacaʼ lii de guidubi ladxiduáʼ, Jehová, Dios stinneʼ» (SAL. 86:11, 12).

CANCIÓN 7 Jiobá nga stipa stinneʼ

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xii nga caninu ora riete naquiiñeʼ guidxíbinu Dios, ne xiñee nabé risaca gusihuinni ca ni nadxii Jehová ridxíbicaʼ laabe?

LAANU, ca xpinni Cristu, nadxiinu Dios peru laaca ridxíbinu laa. Zándaca nuu tu guiníʼ, ¿ximodo nga yaʼ? Cadi canídinu guidxíbinu laabe purtiʼ zuninabe laanu. Ora rininu caquiiñeʼ guidxíbinu Dios la? ni caninu nga caquiiñeʼ gápanu stale respetu laabe ne gúninu ni de guidubi ladxidoʼno. Ca ni ridxibi laabe la? qué racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ xiixa ni qué riuulaʼdxiʼ Bixhózecaʼ ni nuu guibáʼ purtiʼ nabé rusisácacaʼ amistad ni napanecaʼ laabe (Sal. 111:10; Prov. 8:13). Guidúʼyanu ximodo nga caquiiñeʼ guidxíbinu Dios.

2. ¿Gunáʼ nga chupa cosa ni zusiénenu según ni ná Salmo 86:11?

2 (Biindaʼ Salmo 86:11). Ora guiníʼ íquenu ca diidxaʼ riʼ, rudiʼnu cuenta biene rey David pabiáʼ risaca nga guidxíbinu Dios. Guidúʼyanu ximodo zanda gúninu ni ná ca diidxaʼ ni gudxi Dios laabe guiniʼbe. Primé, zadúʼyanu caadxi cosa ni rucaa laanu gápanu stale respetu lá Dios. Ne despué zaninu ximodo gusihuínninu respetu ca lu xquendanabáninu.

¿XIÑEE CAQUIIÑEʼ GÁPANU STALE RESPETU LÁ JEHOVÁ?

3. ¿Xi bizaaca lu xquendanabani Moisés ni gucané laa cadi gusaana de guni respetar lá Dios?

3 Guiníʼ íquenu ximodo biʼniʼ sentir Moisés dxi dopacuuxhuʼ cueʼ ti guié lu dani Horeb ne biiyabe lu ti visión gudiʼdiʼ gloria stiʼ Jehová nezalube. Libru Perspicacia para comprender las Escrituras cusiene «zándaca ndiʼ nga tobi de ca cosa ni bizaaca lu xquendanabani Moisés ni jma bidxagayaa ne ni qué ñuu dxi ñuʼyaʼ ninruʼ sti binni ante gueeda Jesucristu». Binadiaga Moisés ca diidxaʼ riʼ: «Jehová, Jehová, ti Dios ni napa misericordia ne riá, rindaa para guidxiichi ne qué rusaana de gannaxhii ne fiel laa, qué rusaana de gannaxhiibe stale mil binni, runi perdonarbe ca ni ruchee ne ca ni qué ruzuubaʼ diidxaʼ» (Éx. 33:17-23; 34:5-7). Zándaca ora biquiiñeʼ Moisés lá Jehová bietenalaʼdxiʼ ni bizaaca que. Nguehuaʼ runi gúdxibe guidxi Israel, xquidxi Dios, guidxíbicaʼ lá Dios purtiʼ nandxóʼ ni ne ridxagayaacabe ni (Deut. 28:58).

4. ¿Gunáʼ nga ca cualidad stiʼ Jehová ni caquiiñeʼ guni meditarnu para jmaruʼ si guni respetarnu laabe?

4 Ora guiníʼ íquenu lá Jehová la? laaca galán guni meditarnu tu clase de binni laabe. Caquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ca cualidad stibe, chupa chonna de laacani nga poder, guendanuuxpiaaniʼ, justicia ne guendarannaxhii. Pa guiníʼ íquenu guiráʼ ndiʼ ne xcaadxi cualidad ni nápabe la? jmaruʼ si zuni respetarnu laabe (Sal. 77:11-15).

5, 6. a) ¿Xi significadu napa lá Dios? b) Casi ná Éxodo 3:13, 14 ne Isaías 64:8, ¿ximodo runi Jehová para gueeda guizaaca xiixa cosa?

5 ¿Ñee maʼ nánnanu xi significadu napa lá Dios la? Stale expertu ná, zándaca lá Jehová raca significar ni «laabe nga ni runi gueeda gaca xiixa». Ndiʼ rusietenalaʼdxiʼ laanu gastiʼ qué zanda gucueeza Jehová para guni ni racalaʼdxiʼ ne zanda gúnibe gueeda guizaaca xiixa cosa. ¿Ximodo rúnibe ni yaʼ?

6 Ti modo nga zanda gácabe ni caquiiñeʼ para gaca cumplir ni maʼ naguixhe íquebe (biindaʼ Éxodo 3:13, 14). Gatigá riete lu ca publicación stinu guiníʼ íquenu pabiáʼ sicarú nga modo naca Dios. Neca nácanu binni ruchee, zanda gacané Jehová laanu gueeda gácanu ni caquiiñeʼ para gúninu intiica cosa ti gúnibe ni naguixhe íquebe (biindaʼ Isaías 64:8). Sicaríʼ nga runi Jehová para gaca ni naguixhe ique. Gastiʼ qué zanda gucueeza laabe para gúnibe xiixa (Is. 46:10, 11).

7. ¿Xi zacané laanu jmaruʼ si gannaxhiinu ne guni respetarnu Bixhózenu ni nuu guibáʼ?

7 ¿Xi zacané laanu jmaruʼ si gannaxhiinu ne guni respetarnu Bixhózenu ni nuu guibáʼ? Ti modo zanda gúninu ni nga guni meditarnu lu ca ni maʼ bíʼnibe ne ca ni maʼ gucanebe laanu gúninu. Guzéʼtenu ti ejemplu, nabé ridxagayaanu ora runi meditarnu lu guiráʼ ni maʼ bizaʼbe (Sal. 8:3, 4). Ne ora riníʼ íquenu guiráʼ ni maʼ bíʼnibe para gueeda gácanu ni gacaláʼdxibe ti guni cumplirbe ni maʼ gudixhe íquebe la? rápanu stale respetu laabe. Nabé ridxagayaanu lá Jehová, purtiʼ rugaandani modo nácabe, guiráʼ ni huayúnibe ne guiráʼ ni chigúnibe (Sal. 89:7, 8).

«ZANIEEʼ LÁ JEHOVÁ»

Gucané guiráʼ ni bisiidiʼ Moisés purtiʼ jma caníʼ ni de láʼ Jehová ne modo nácabe. (Biiyaʼ párrafo 8). *

8. Casi ná Deuteronomio 32:2, 3, ¿xi racalaʼdxiʼ Jehová gúninu né labe?

8 Maʼ para chuʼ ca israelita lu Tierra Prometida, bisiidiʼ Jehová Moisés letra stiʼ ti canción ne gúdxibe laa gusiidiʼ ni guidxi que (Deut. 31:19). Ora guni meditarnu ni ná letra stiʼ canción riʼ, riduʼyaʼ dxíchinu qué racalaʼdxiʼ Jehová gucáʼchinu lá ne guidúʼyanu labe casi xiixa nabé sagradu ni qué zanda guininu (biindaʼ Deuteronomio 32:2, 3). Racaláʼdxibe gunibiáʼ guiráʼ binni labe. Gupa ca israelita que ti privilegiu nabé naroʼbaʼ purtiʼ bisiidiʼ Moisés laacabe de Jehová ne pabiáʼ nandxóʼ labe. Ni biziidicabe que biquidxi ni fe stícabe ne gucaneni laacabe casi racané ti nisaguié dé guixi gáʼ. Yanna laanu, ¿xi zanda gúninu ti gacané guiráʼ ni gusíʼdinu tuuxa yaʼ?

9. ¿Ximodo racanenu para gaca santificar lá Jehová?

9 Ora guni predicarnu de yoo pur yoo o ca lugar ra nuu stale binni, iquiiñenu Biblia para gusíʼdinu binni lá Dios. Zanda iquiiñenu ca herramienta ni nápanu para gusisácanu Jehová, casi ca publicación risaca ni nápanu, ca videu stinu ne gusíʼdinu laacabe ximodo chúʼcabe lu sitiu de Internet stinu. Ra tiica si nuunu, pa ra dxiiñaʼ, ra scuela o ziyuni viajarnu, guyúbinu modo guinínenu binni de Dios ni nadxiinu ne modo laabe. Guininu de ca cosa ni chigúnibe lu Guidxilayú riʼ ne para binni. Ne zándaca ora gunadiaga binni de laacani gudiicaʼ cuenta pabiáʼ nadxii Jehová laacaʼ. Cada biaje gusíʼdinu ni dxandíʼ de Bixhózenu ni nadxii laanu la? cayacanenu para gaca santificar labe, ne rusihuínninu cadi dxandíʼ guiráʼ ni rusiidicabe de laabe. Gástiruʼ sti cosa ni jma rusiecheʼ binni que gunadiaga mensaje ni zeeda lu Biblia (Is. 65:13, 14).

10. Ora rudiʼnu estudiu, ¿xiñee cadi ca ley ne ca norma si stiʼ Dios nga caquiiñeʼ gusíʼdinu?

10 Ora rudiʼnu estudiu racaláʼdxinu gacanenu ca estudiante ca gunibiaʼcaʼ ne iquiiñecaʼ lá Jehová. Peru laaca racaláʼdxinu gunibiáʼ chaahuicaʼ ximodo peʼ nga Dios. ¿Ñee zanda gúninu ni pa gusíʼdisinu laacabe ca instrucción, ca ley ne ca norma ni zeeda lu Biblia la? Zándaca coʼ. Zándaca guiziidiʼ ti estudiante gunáʼ nga ca ley stiʼ Dios ne chuulaʼdxiʼ cani. Peru ¿ñee zúnibe ni ná Jehová purtiʼ dxandíʼ peʼ nadxiibe laa la? Cadi guiaandaʼ laanu ni bizaaca Eva. Binibiaʼbe ley stiʼ Dios, peru qué ñánnaxhiibe laa de guidubi ladxidoʼbe. Ngueca nga ni biʼniʼ Adán (Gén. 3:1-6). Nga runi cadi ca ley ne ca norma si stiʼ Dios nga caquiiñeʼ gusíʼdinu.

11. Aparte de gusíʼdinu ca estudiante stinu ca norma ne ca ley stiʼ Dios, ¿ximodo zanda gacanenu laacabe gannaxhiicabe Dios?

11 Nabé galán ca norma ne ca ley stiʼ Jehová ne racané cani laanu (Sal. 119:97, 111, 112). Peru para ganda guʼyaʼ ca estudiante stinu ni zacá la? caquiiñeʼ guiénecaʼ rudii Jehová ca ley ne ca norma stiʼ purtiʼ nadxii laanu. Zanda gábinu laabe sicaríʼ: «¿Xiñee rábiluʼ rinabaʼ Dios laanu cadi gúninu ndiʼ? O ¿xiñee rábiluʼ rinabaʼ Dios laanu gúninu ndiʼ? ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ lii de Jehová?». Pa gacanenu laabe guiníʼ íquebe jma de Jehová ne gannaxhiibe lá, jma nagueenda zindanu ndaaniʼ ladxidoʼbe. Ne cadi ca ley si stiʼ Jehová zannaxhiibe, sínuque laaca zannaxhiibe laa (Sal. 119:68). Zaca fe stibe jma naguidxi ne zanda gudxiilube intiica prueba nagana (1 Cor. 3:12-15).

«ZAZANU LU LÁ JEHOVÁ»

Ti ocasión bidii David lugar gaca dividir ladxidóʼ. (Biiyaʼ párrafo 12).

12. a) Ti ocasión, ¿xi bicaa David gaca dividir ladxidóʼ? b) ¿Xi bizaaca pur laani?

12 Ca diidxaʼ gudxi Jehová rey David gucaa lu Salmo 86:11 laaca risaca cani, sicaríʼ bicaabe: «Biʼniʼ ladxiduáʼ riʼ tobi si». Biaʼ dxi bibánibe biiyabe cadi nagana nga gaca dividir ladxidóʼ ti binni. Ti biaje, dxi nuube ique lídxibe biiyabe cayaze Bat-Seba, xheelaʼ sti hombre. ¿Ximodo nuu ladxidóʼ David óraque yaʼ? ¿Ñee nuu ni tobi si la? o nuu ni divididu? Neca runibiaʼbe mandatu stiʼ Jehová ra ná: «Cadi guni desearluʼ xheelaʼ prójimo stiluʼ» (Éx. 20:17). Peru biaanabe cayuuyadxibe gunaa que. Guca dividir ladxidoʼbe. Racaláʼdxibe gúnibe ni ná Jehová peru laaca cayuni desearbe gunaa que. Neca stale iza nga gunnaxhiibe ne bidxíbibe Jehová, bíʼnibe ni ná ca deseu stibe. Ne pur ngue bíʼnibe caadxi cosa nabé malu. Biʼniʼ biidibe lá Jehová ne bininabe stale binni ni qué gapa donda, dede né familia stibe (2 Sam. 11:1-5, 14-17; 12:7-12).

13. ¿Ximodo nánnanu biguetaʼ guyuu ladxidóʼ David tobi si sti biaje?

13 Guluu jneza Jehová David, ne despué maʼ guyuu galán (2 Sam. 12:13; Sal. 51:2-4, 17). Qué ñuu dxi ñaandaʼ laabe ca guendanagana ne ca yuubaʼ ni gudíʼdibe pur bidiibe lugar guca dividir ladxidoʼbe. Ca diidxaʼ bicaabe lu Salmo 86:11 laaca zanda guiénenu cani sicaríʼ: «Bidii naa ti ladxidóʼ ni cadi nuu divididu». ¿Ñee bicabi Jehová laabe la? Bicabi, purtiʼ lu Stiidxaʼ Dios ná despué bíʼnibe ni ná Jehová, Dios stibe de guidubi ladxidoʼbe (1 Rey. 11:4; 15:3).

14. ¿Xi caquiiñeʼ guinabadiidxanu, ne xiñee?

14 Nabé riguu ejemplu stiʼ David gana laanu, peru laaca riguixhenani laanu de ni zanda gueeda guizaacanu. Pecadu nabé malu ni bíʼnibe riʼ caquiiñeʼ gucaani laanu guiníʼ íquenu. Pa maʼ stale iza zinenu o huaxiéʼ tiempu de cayúninu ni ná Jehová, caquiiñeʼ guinabadiidxanu: «¿Ñee cayuneʼ stipa para gucaanaʼyaʼ ca ni culaa Binidxabaʼ luguiaʼyaʼ para guni dividir ladxiduáʼ la?».

Zuni Binidxabaʼ intiica cosa para guni dividir ladxidoʼno. ¡Cadi gudiʼnu lugar gaca xcústube! (Biiyaʼ párrafo 15 ne 16). *

15. Pa ridxíbinu Dios, ¿ximodo zacané ni laanu pa málasi guihuinni xiixa imagen ni gucaa laanu gápanu deseu malu?

15 Guzéʼtenu ti ejemplu, ¿xi rúninu ora rihuinni ti imagen o ti película lu televisión o lu Internet ni ñanda nucaa laanu ñápanu deseu inmoral? Fácil nga guiníʼ íquenu cumu cadi pornografía ni la? zanda guidúʼyanu ni. Peru ¿ñee zanda iquiiñeʼ Binidxabaʼ ni para guni dividir ladxidoʼno la? (2 Cor. 2:11). Zanda guchaaganu ni né ti cuña ni riquiiñeʼ para guichézacabe ti trozo yaga. Ni rizaaca primeru nga ruzulú riaaziʼ xpunta ni lu yaga ca. Ne laga jma ziyaazini la? zireza yaga ca. Ca imagen ni rucaa tuuxa gapa deseu malu nga zeeda gaca casi punta cuña riʼ. Zándaca guzulú guiníʼ íquenu cadi malu cani, peru zándaca nagueendaca guni dividir ni ladxidoʼno ne gucaani laanu guni cometernu ti pecadu ni guxheleʼ laanu de Jehová. Nga runi, cadi gudiʼnu lugar chuʼ xiixa cosa malu ndaaniʼ ladxidoʼno. Gúninu stipa chuʼni tobi si ne guidxibi ni lá Jehová.

16. ¿Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu ora guidxaagalunu xiixa tentación?

16 Aparte de ca imagen ni rucaa tobi gapa deseu malu, laaca riquiiñeʼ Binidxabaʼ xcaadxi tentación para gucaa laanu gucheʼnu. ¿Xi rúninu ora ridxaagalunu ca tentación ca yaʼ? Zándaca guiníʼ íquenu: «Laaca si qué zuni expulsárcabe naa pa guneʼ ndiʼ, purtiʼ cadi malu peʼ ni». Peru cadi jneza guiníʼ íquenu zacá. Jma galán guinabadiidxanu: «¿Ñee caquiiñeʼ Binidxabaʼ tentación riʼ para guni dividir ladxiduáʼ la? Pa guneʼ ni ná ca deseu malu ni gapaʼ, ¿ñee zuneʼ biideʼ lá Jehová la? ¿Ñee zuchiña ni chiguneʼ riʼ naa jma gaxha de Jehová la? o zuxhéleni naa de laabe?». Guiníʼ íquenu ca pregunta riʼ ne guinábanu Jehová gudii laanu sabiduría para guicábinu cani sin quítenu laca laanu (Sant. 1:5). Pa gúninu ni, zapa ni laanu. Zacané ni laanu gucáʼnanu ca tentación ca tobi si tiru, cásica biʼniʼ Jesús ni ora guníʼ: «¡Biree de ra nuaaʼ, Binidxabaʼ!» (Mat. 4:10).

17. Bizeeteʼ ti ejemplu ni rusihuinni cadi galán diʼ nga gaca dividir ladxidoʼno.

17 Cadi galán diʼ nga gaca dividir ladxidoʼno. Guzéʼtenu de ti equipu deportivu peru ca ni nuu luni qué raca llevarcaʼ. Caadxi racalaʼdxiʼ gusisácacabe laacaʼ, xcaadxi qué riná guzuubaʼ diidxaʼ ne xcaadxi qué runi respetar entrenador. Nagana zaca para equipu riʼ guni ganar ti partidu. Peru ti equipu ni nuu tobi si la? jma galán zié ni laa. Nga runi, zaca ladxidoʼno casi últimu equipu riʼ pa chuʼ ca deseu, ca emoción ne ca ni riníʼ íquenu tobi si para gúninu ni ná Jehová. Cadi guiaandaʼ laanu ñuulaʼdxiʼ Binidxabaʼ ñaca dividir ladxidoʼno. Racaláʼdxibe cadi chuʼ ca deseu, ca emoción ne ca ni riníʼ íquenu de acuerdu né ca norma stiʼ Jehová. Pa racaláʼdxinu gúninu ni ná Jehová, caquiiñeʼ gúninu ni de guidubi ladxidoʼno (Mat. 22:36-38). Qué chuʼ dxi gudiʼnu lugar guni dividir Binidxabaʼ ladxidoʼno.

18. Casi ná Miqueas 4:5, ¿xi maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ?

18 Guinábanu Jehová ni gunabaʼ rey David laabe: «Biʼniʼ ladxiduáʼ riʼ tobi si ti guidxibeʼ laluʼ». Gúninu stipa pur gúninu ni ná ca diidxaʼ riʼ. Guiráʼ ca decisión ni guicaanu cada dxi, dede ni jma naroʼbaʼ hasta ni jma nahuiiniʼ, naquiiñeʼ gusihuínnicani nápanu stale respetu lá Dios purtiʼ santo ni. Pa gúninu ni la? biaʼsi peʼ nga guiree lanu testigu stiʼ Jehová (Prov. 27:11). Ne guiranu zanda guininu cásica guníʼ profeta Miqueas: «Zazanu lu lá Jehová, Dios stinu para siempre» (Miq. 4:5).

CANCIÓN 41 Bixhozeʼ, bicaadiaga naa

^ párrafo 5 Lu artículo riʼ jma zuzéʼtenu ni gudxi rey David Jehová lu Salmo 86:11, 12. ¿Xi raca significar guidxíbinu lá Jehová? Cumu nabé risaca labe, ¿xiñee caquiiñeʼ gápanu stale respetu ni yaʼ? Yanna, pa ridxíbinu lá Dios, ¿ximodo zacaneni laanu ora guidxaagalunu xiixa tentación?

^ párrafo 53 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Bisiidiʼ Moisés ca israelita ti canción ni rusisaca Jehová.

^ párrafo 57 NI RIHUINNI LU FOTO RIʼ: Qué nucaanáʼ Eva ca deseu malu ni gupa. Peru laanu la? gucáʼnanu intiica imagen o mensaje ni ñanda nucaa laanu gápanu xiixa deseu malu ne gucaa ni laanu guni biidinu lá Dios.