Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gulábinu ca sonidu de trompeta ca dxi stinu riʼ

Gulábinu ca sonidu de trompeta ca dxi stinu riʼ

GUIRANU nánnanu cayuni dirigir ne cayapa Jehová xquidxi para cadi guixélecaʼ de laabe lu ca «ca últimu dxi» riʼ (2 Tim. 3:1). Peru cada tobi de laanu nápanu responsabilidad de guzúʼbanu stiidxabe. Zeeda gácanu casi ca israelita ni bibani lu desiertu. Naquiiñeʼ gulábicabe ca sonidu de trompeta ni gucuá dxiqué.

Gudxi Jehová Moisés iquiiñe martíu para guzáʼ chupa trompeta de plata para gutagulisaabe guidxi que ne para guiasa campamentu (Núm. 10:2). Naquiiñeʼ guxhidxi ca sacerdote que ca trompeta que gadxé gadxé modo para ganna ca israelita que xi naquiiñeʼ gúnicaʼ (Núm. 10:3-8). Tiempu riʼ laanu ca xpinni Dios, laaca runadiáganu gadxé gadxé tipu «sonidu de trompeta». Guzéʼtenu chonna ejemplu ni zeeda gaca casi ca sonidu de trompeta de dxiqué: ora runi invitárcabe laanu xiixa reunión naroʼbaʼ, ora raca capacitar ca superintendente ne ora rudiicabe laanu instrucción nacubi ra congregación.

ORA RUNI INVITÁRCABE LAANU XIIXA REUNIÓN NAROʼBAʼ

Ora racalaʼdxiʼ Jehová guidagulisaa guidubi guidxi que entrada ni nuu ladu este stiʼ tabernáculo que la? ruxhidxi ca sacerdote que guiropaʼ trompeta que (Núm. 10:3). Guidubi buelta tabernáculo que nuu guiráʼ ca tribu ne nuucani divididu tapa ndaa, guiracaʼ runadiágacaʼ ridxi stiʼ ca trompeta que ne riénecaʼ xi caquiiñeʼ gúnicaʼ. Zándaca ca israelita ni nuu jma gaxha de entrada que nagueenda rindacaʼ raqué. Peru zándaca ca ni nabeza jma zitu la? rudii dxiiñaʼ laacaʼ para chindacaʼ purtiʼ jma zitu nuucaʼ. Neca zacá la? ribeza Jehová guidxiñaʼ guiracaʼ ne gucaadiágacaʼ ca instrucción stibe.

Tiempu riʼ, laaca runi invitárcabe laanu xiixa reunión naroʼbaʼ. Peru qué riuudinu ra ti tabernáculo, sínuque riuunu asamblea regional ne xcaadxi reunión especial ra ricaanu información risaca ni racané laanu. Lu guidubi naca Guidxilayú, tobi si nga ni riziidiʼ ca xpinni Dios ora ricaacaʼ invitación riʼ. Nuu hermanu naquiiñeʼ guni viajar zitu para chuʼ lu ca reunión riʼ. Peru guiráʼ ni ricaa invitación riʼ runi sentircaʼ risaca stipa rúnicaʼ.

¿Xi zanda guininu de ca grupuhuiiniʼ de hermanu ni nuu zitu de ca lugar ra raca ca reunión naroʼbaʼ riʼ yaʼ? Pur tecnología nuu yanna, stale hermanu ruuyaʼ ca programa riʼ ne runi sentircaʼ casi ñaca ñuucaʼ ra cayácani. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi yeganna representante stiʼ central mundial sucursal ni nuu Benín, guca transmitir programa riʼ Arlit (Níger), ti guidxihuiiniʼ ra nuu mina ni riaana lu desiertu de Sahara. Guyé 21 hermanu ne xcaadxi binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Jehová. Neca zitu nuucabe de ca 44,131 binni ni guyé reunión naroʼbaʼ que, biʼniʼ sentírcabe casi ora ñuucabe raqué. Sicaríʼ bicaa ti hermanu: «Cudiʼdu xquixe peʼ laatu pur biʼniʼ transmitirtu reunión riʼ. Ndiʼ ruluíʼ laadu pabiáʼ nadxiitu laadu».

ORA RACA INVITAR CA SUPERINTENDENTE PARA GUICAACAʼ CAPACITACIÓN

Ora ruxhidxi ca sacerdote que tobi de ca trompeta que la? ca jefe si stiʼ ti mil israelita nga ridxiña ra tabernáculo que (Núm. 10:4). Raqué rudii Moisés laacaʼ información ne runi capacitarbe laacaʼ para guni tendercaʼ tribu sticaʼ. Pa ñácanu tobi de ca jefe riʼ, ¿ñee cadi laaca ñúninu stipa ñuunu reunión ca ne nucaʼdiáganu guiráʼ ni niníʼ Moisés la?

Ca dxi stinu riʼ, cadi naca ca ancianu de congregación jefe ne qué rúnicaʼ casi ora laacaʼ nga «xpixuaanaʼ» ca dendxuʼ bisaanané Dios laacaʼ gápacaʼ (1 Ped. 5:1-3). Peru rúnicabe biaʼ gándatiʼ para gápacabe ca dendxuʼ stiʼ Dios. Nga runi né stale gustu riécabe para guicaacabe jma capacitación casi ni rudiicabe lu Escuela del Ministerio del Reino. Sicaríʼ riziidicabe guni tendércabe jma jneza ca dxiiñaʼ ni rúnicabe ndaaniʼ congregación. Pur capacitación ni ricaa ca ancianu, tantu laacabe, ca hermanu ne hermana ni nuu ndaaniʼ congregación zanda guidxíñacaʼ jma gaxha de Jehová. Ne pa qué huayuunu tobi de ca scuela riʼ, dede né laanu zanda cueendunu ni galán de ca ni riziidiʼ ca ancianu.

ORA RUDIICABE INSTRUCCIÓN NACUBI CA CONGREGACIÓN

Guyuu biaje ruxhidxi ca sacerdote que trompeta sticaʼ stale biaje peru né ti sonidu nachucu. Bíʼnicabe ni para ganna guidxi que racalaʼdxiʼ Jehová guindísacabe campamentu que purtiʼ maʼ chécabe sti lugar (Núm. 10:5, 6). Guizáʼ galán ora rindísacabe campamentu stícabe, purtiʼ rúnicabe ni né orden, peru para ganda gaca ni la? guirácabe rúnicabe stale stipa. Ne zándaca nuu tu laa guca ni nagana para laa. ¿Xiñee yaʼ?

Zándaca nuu de ca israelita que guníʼ ique nabé seguidu peʼ rixhidxi ca trompeta que ne ora cadi cabézacabe ni. Biblia ná nuu biaje ruzuhuaadxí za que ti gueelaʼ si ne xcaadxi biaje chupa gubidxa, ti beeu o jma dede ra guiniibi ni sti biaje (Núm. 9:21, 22). ¿Panda biaje biasa campamentu que ne guyécabe sti lugar yaʼ? Capítulo 33 stiʼ libru de Números ná biaʼ cuarenta lugar biʼniʼ acampar ca israelita.

Zándaca nuu de ca israelita que guca caber laacaʼ ra nuu bacaandaʼ, ti lugar galán lu desiertu naroʼbaʼ que (Deut. 1:19). Nga runi zándaca nuu tu laa guníʼ ique pa guidxaa maʼ qué zaca caber laa ra galán.

Ora rixhidxi ca trompeta que né sonidu nachucu, guiráʼ ca tribu que runadiaga cani, peru cadi oraqueca riasa guirácabe. Zándaca nuu de ca israelita riree gana cueza guedandá ora gaca caber laa. Purtiʼ ora rixhidxi ca sonidu nachucu stiʼ ca trompeta que, ca primé tribu ni naquiiñeʼ guiasa nga ca ni nuu ladu este: Judá, Isacar ne Zabulón (Núm. 2:3-7; 10:5, 6). Ne ora maʼ biree ca tribu riʼ, ribiguetaʼ ruxhidxi ca sacerdote ca trompeta que para guiasa xhonna tribu ni nuu ladu gueteʼ. Zaqué rúnicabe ni dede ora maʼ biasa últimu campamentu.

Zándaca huayaca nagana para laanu guni aceptarnu xiixa cambiu ni huayaca ndaaniʼ organización stiʼ Dios. Zándaca runi sentirnu nabé cayuu stale cambiu ni cadi cabézanu. O zándaca runi sentirnu galán modo bíninu ca cosa ca dxiqué ne pa ñanda si qué nidxaa gastiʼ. Pa zacá biʼniʼ sentirnu la? zándaca guca nagana para laanu guiaʼnu xiixa cambiu. Peru nánnanu caquiiñeʼ gúninu ni. Pa gúninu stipa la? zadúʼyanu ndaayaʼ stiʼ Dios.

Tiempu bibani Moisés, biʼniʼ guiar Jehová millón de hombre, gunaa ne xcuidi lu desiertu que. Qué ñanda nibánicabe pa ñaca qué ñacané Jehová laacabe. Lu ca últimu dxi malu riʼ, laaca cayacané Jehová laanu para chuʼnu jma gaxha de laa. Nga runi, gúninu stipa para guzúʼbanu diidxaʼ cásica biʼniʼ ca israelita ni bilabi ca sonidu de trompeta dxi nuucaʼ lu desiertu.