Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 25

«Naa piaʼ ziyubeʼ ca dendxuʼ stinneʼ»

«Naa piaʼ ziyubeʼ ca dendxuʼ stinneʼ»

«Naa piaʼ ziyubeʼ ca dendxuʼ stinneʼ ne zapaʼ laacame» (EZEQ. 34:11).

CANCIÓN 105 Dios nga guendarannaxhii

NI ZAZÍʼDINU *

1. ¿Xiñee bichaaga Jehová laa né ti gunaa ni napa xiiñiʼ?

TIEMPU bibani profeta Isaías, sicaríʼ gudxi Jehová xquidxi: «¿Ñee zanda gusiaandaʼ ti gunaa baʼduhuiiniʼ stiʼ ne cadi guiá xiiñiʼ ni guyuu ndaaniʼ la? Neca gusiaandaʼ ca gunaa riʼ xiiñicaʼ, naa qué ziuu dxi gusiaandaʼ lii» (Is. 49:15). Cadi guiráʼ biaje ruchaaga Jehová laa né ti gunaa ni napa xiiñiʼ, peru biaje riʼ bíʼnibe ni. Biquiiñebe ni runi sentir ti gunaa pur xiiñiʼ para gusihuínnibe pabiáʼ nadxiibe ca xpínnibe. Stale de ca gunaa ni napa xiiñiʼ zándaca runi sticaʼ ca diidxaʼ ni guníʼ ti hermana láʼ Jasmín, laa guníʼ: «Ora rugádxiluʼ baʼduhuiiniʼ stiluʼ, ruzulú riáʼ ti sentimientu nabé especial entre lii ne laabe ne rindaani guidubi xquendanabánitu».

2. ¿Ximodo runi sentir Jehová ora rixeleʼ tobi de ca xiiñiʼ de laa?

2 Rudii Jehová cuenta ora rusaana tobi de ca xiiñiʼ de guni predicar ne de cheʼ reunión. Yanna, ¿ñee ruxuíʼlunu pabiáʼ racanabe ora ruuyabe mil de ca xpínnibe raca inactivu * cada iza la?

3. ¿Xi racalaʼdxiʼ Jehová?

3 Stale de ca hermanu ni nadxiinu riʼ, ribiguétacabe ndaaniʼ congregación ne ridxaagalunu laacabe né stale guendanayecheʼ. Racalaʼdxiʼ Jehová guibiguétacabe ra nuu, ne laanu laaca ngaca racaláʼdxinu gúnicabe (1 Ped. 2:25). ¿Ximodo zanda gacanenu laacabe yaʼ? Ante guicábinu pregunta riʼ, galán gánnanu xiñee nuu tu laa rusaana de cheʼ reunión ne de guni predicar.

XIÑEE NUU XPINNI CRISTU RACA INACTIVU

4. ¿Xi zándaca gucaa dxiiñaʼ stiʼ tuuxa laa guni?

4 Nuu tu laa demasiadu peʼ runi dxiiñaʼ. Sicaríʼ guníʼ ti hermanu láʼ Hung, * ni nabeza sureste stiʼ Asia: «Bidieeʼ lugar gudubayú dxiiñaʼ stinneʼ naa. Guníʼ iqueʼ pa guneʼ ganar stale bueltu jma galán zuneʼ servir Jehová. Ngue runi jma stale hora bineʼ dxiiñaʼ ne chaahuidugá biniteʼ stale reunión. Últimu la? maʼ qué lica ñaaʼ nin tobi. Ruluíʼ guyáʼ Guidxilayú riʼ para si gucaani binni guixeleʼ de Dios chaahuiʼ chaahuiʼ».

5. ¿Xi bizaaca hermana Anne pur guiráʼ ca problema ni gupa?

5 Xcaadxi hermanu ridxaagalucaʼ problema ni ribee gana laacaʼ. Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermana de Gran Bretaña ni láʼ Anne, ni napa gaayuʼ xiiñiʼ. Sicaríʼ guniʼbe: «Tobi de ca xiiñeʼ gule ne caadxi discapacidad. Ti tiempu despué guca expulsar ti baʼdudxaapaʼ stinneʼ ne despué gudxi doctor laadu napa sti xiiñeʼ ti guendahuará mental. Guizáʼ gucaʼ deprimir dede maʼ qué ñaaʼ reunión ne maʼ qué ñuneʼ predicar, dede ra gucaʼ inactiva». Riuubaʼ ladxidoʼno ora ránnanu cadiʼdiʼ stale de ca hermanu stinu ra nagana cásica ra gudiʼdiʼ Anne ne familia stiʼ.

6. ¿Xi zanda guizaaca pa qué chinándanu conseju ni zeeda lu Colosenses 3:13?

6 (Biindaʼ Colosenses 3:13). Nuu xpinni Jehová ni runi sentir maʼ bininá ti hermanu laa. Apóstol Pablo guníʼ zándaca ziuu ora zápanu razón para gaca quejarnu pur ni guni tuuxa laanu. Zándaca cadi jneza modo biʼniʼ tratárcabe laanu. Peru pa qué chuʼnu cuidadu, zanda guiaananenu xiana ne guixélenu de xquidxi Jehová. Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu de Sudamérica ni láʼ Pablo. Bigaanicabe donda íquebe pur ti cosa malu ni cadi laabe bíʼnibe, ne pur ngue binítibe privilegiu ni nápabe ndaaniʼ congregación. ¿Xi bíʼnibe yaʼ? Sicaríʼ guniʼbe: «Cumu guizáʼ bidxiicheʼ la? chaahuiʼ chaahuiʼ bixeleʼ de congregación».

7. ¿Xi zanda guizaacanu pa qué gusaana de guiníʼ íquenu nápanu donda?

7 Ca ni biʼniʼ cometer ti pecadu grave dxiqué la? zándaca riníʼ íquecaʼ dede yanna náparucaʼ donda o maʼ qué runi merecercaʼ gannaxhii Dios laacaʼ. Neca maʼ guca arrepentírcabe ne maʼ biá Jehová laacabe, zándaca runi sentírcabe maʼ qué runi merecércabe chúʼcabe ndaaniʼ xquidxi Dios. Zaca biʼniʼ sentir ti hermanu láʼ Francisco. Laabe guniʼbe: «Gucaʼ censurar purtiʼ bineʼ cometer ti pecadu sexual. Neca nacubigá qué ñaadxaʼ reunión, gucaʼ deprimir ne bineʼ sentir maʼ qué runeʼ merecer chuaaʼ ndaaniʼ xquidxi Jehová. Bichiiñaʼ conciencia stinneʼ naa ne guníʼ iqueʼ caʼruʼ guni perdonar Jehová naa. Ra gudiʼdiʼ tiempu maʼ qué ñuneʼ predicar ne maʼ qué ñaaʼ reunión». ¿Xi riníʼ íquenu de ca hermanu ni ridxaagalú ca tipu guendanagana ni maʼ bizéʼtenu riʼ yaʼ? ¿Ñee rúninu stipa guni sentirnu ni runi sentírcabe la? Ne ni jma risaca, ¿ximodo ruuyaʼ Dios laacabe?

NADXII JEHOVÁ CA DENDXUʼ STIʼ

Ndaaniʼ guidxi Israel de dxiqué, nabé bizaalaʼdxiʼ ca pastor que ti dendxuʼ ni cananiti. (Biiyaʼ párrafo 8 ne 9). *

8. ¿Ximodo nánnanu qué rusiaandaʼ Jehová ca xpinni ni biʼniʼ servir laa dxiqué?

8 Qué rusiaandaʼ diʼ Jehová ca xpinni neca bixélecaʼ de laabe ti tiempu ne qué rusiaandabe guiráʼ ni maʼ bíʼnicaʼ pur laabe (Heb. 6:10). Biquiiñeʼ profeta Isaías ti ilustración nabé galán para gusihuinni pabiáʼ nadxii ne rapa Jehová ca xpinni. Sicaríʼ guniʼbe: «Zápabe ca dendxuhuiiniʼ stibe cásica runi ti pastor. Ne nabe zutópabe ca dendxuhuiiniʼ, ne ndaaniʼ nabe zinebe laacaʼ» (Is. 40:11). Cumu Jehová nga pastor chaʼhuiʼ stinu, ¿ximodo runi sentirbe ora rixeleʼ ti dendxuʼ de ra nuu ca xcaadxi dendxuʼ stibe yaʼ? Biluíʼ Jesús ca discípulo stiʼ gunáʼ nga ca sentimientu stiʼ Jehová ora gúdxibe laacaʼ: «¿Xi rábitu yaʼ? Pa napa ti hombre 100 dendxuʼ ne guiniti tobi de laacame, ¿cadi dxandíʼ zusaanabe 99 que lu ca dani ne ziyúbibe ni cananiti que la? Ne pa guidxélabe laame, dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu jma ziéchebe pur laame que pur 99 ni qué niniti que» (Mat. 18:12, 13).

9. ¿Ximodo runi tratar ti pastor chaʼhuiʼ ca dendxuʼ stiʼ? (Biiyaʼ dibuju zeeda lu portada).

9 ¿Xiñee biaʼsi peʼ nga guchaaganu Jehová né ti pastor? Purtiʼ ti pastor chaʼhuiʼ nabé rapa cariñu ca dendxuʼ stiʼ. Guzéʼtenu ni biʼniʼ David, laa bidxiilú ti lión ne ti oso para gapa ca dendxuʼ stiʼ (1 Sam. 17:34, 35). Ti pastor chaʼhuiʼ la? nagueendaca rudii cuenta ora riniti ti dendxuʼ stiʼ (Juan 10:3, 14). Rusaana 99 que ndaaniʼ currá o rinábabe sti pastor gapa laacame laga ziyúbibe ni biniti que. Biquiiñeʼ Jesús ejemplu riʼ para gusiidiʼ laanu ti cosa nabé risaca de Bixhoze: «Qué racalaʼdxiʼ [Jehová] guiniti nin tobi de ca ni nahuiiniʼ riʼ» (Mat. 18:14).

Cuchenda ti pastor de guidxi Israel de dxiqué venda náʼ ti dendxuʼ stiʼ ni biniti. (Biiyaʼ párrafo 9).

RIYUBI JEHOVÁ CA DENDXUʼ STIʼ

10. Casi ná Ezequiel 34:11-16, ¿xi biʼniʼ prometer Jehová zuni pur ca dendxuʼ stiʼ ni maʼ biniti?

10 Nadxii Jehová cada tobi de laanu, dede «ca ni nahuiiniʼ» ni maʼ bixeleʼ de xcaadxi dendxuʼ stibe. Biquiiñeʼ Jehová profeta Ezequiel para guni prometer ziyubi ca dendxuʼ stiʼ ni maʼ biniti ne zacané laacame para guibiguetaʼ chúʼcame gaxha de laabe. Laaca bizeetebe xi zúnibe para guidxélabe laacame. Ngueca nga ñuni ti pastor israelita pa niniti ti dendxuʼ stiʼ (biindaʼ Ezequiel 34:11-16). Primé la? ziyubi pastor riʼ dendxuʼ stiʼ, zándaca zúnibe stipa ne zadiʼdiʼ tiempu para guidxélabe laame. Ne ora maʼ bidxélabe laame, zinebe laame ra nuu ca xcaadxi dendxuʼ stibe. Ne pa gúʼyabe napa dendxuhuiiniʼ riʼ ti herida o candaana la? né stale cariñu zuni tenderbe laame, zuchéndabe venda ra nápame herida, zuaʼbe ne zuyaanabe laame. Cumu naca ca ancianu pastor stiʼ ca «dendxuhuiiniʼ stiʼ Dios» la? laaca naquiiñeʼ gúnicabe ca ni bizéʼtenu riʼ ora gacanécabe ca ni maʼ bixeleʼ de congregación (1 Ped. 5:2, 3). Riyubi ca ancianu laacabe, racanecaʼ guibiguétacabe ndaaniʼ congregación ne rusihuínnicaʼ guendarannaxhii ora racanecaʼ laacabe gácacabe xhamigu Jehová. *

11. ¿Xi maca nanna ti pastor chaʼhuiʼ?

11 Ti pastor chaʼhuiʼ maca nanna zándaca gueeda guiniti ca dendxuʼ stiʼ. Nga runi, pa gueeda guiníticame la? qué runi tratarbe laacame mal. Guidúʼyanu xi biʼniʼ Jehová dxi maʼ qué ñuni caadxi de ca xpínnibe ni cabézabe ñúnicaʼ.

12. ¿Ximodo biʼniʼ tratar Jehová Jonás?

12 Bixooñelú profeta Jonás para cadi guni cumplir asignación gucuaa. Peru cadi casi zeʼ diʼ Jehová guníʼ ique maʼ qué zuni Jonás ni nabe, sínuque cásica runi ti pastor chaʼhuiʼ, yeyubi Jehová laabe ne bidii stipa laabe para ganda guni cumplirbe né asignación stibe (Jon. 2:7; 3:1, 2). Despué biquiiñeʼ ti lubáʼ guitu para gusiidiʼ laabe pabiáʼ risaca xquendanabani cada binni (Jon. 4:10, 11). ¿Xi rizíʼdinu de ni bizaaca riʼ yaʼ? Rizíʼdinu cadi nagueendaca naquiiñeʼ guiníʼ ique ca ancianu maʼ qué zanda guni ca inactivu ni ná Jehová sti biaje. Ni naquiiñeʼ gúnicabe nga guiénecabe xiñee maʼ bixéleca de xcaadxi dendxuʼ stiʼ Dios. Ne ora guibiguetaʼ ca dendxuʼ riʼ ra nuu Jehová la? naquiiñeʼ guni tratárcabe laacaʼ né cariñu ne guizaaláʼdxicabe laacaʼ.

13. ¿Xi rizíʼdinu de ni biʼniʼ Jehová pur ni guníʼ hombre ni bicaa Salmo 73?

13 Hombre ni bicaa Salmo 73, biree gana ora biʼyaʼ ruluíʼ galán nabani ca binni malu. Dede guníʼ ique qué risaca guni ni ná Dios (Sal. 73:12, 13, 16). ¿Xi biʼniʼ Jehová yaʼ? Qué niníʼ ique cadi jneza nuube. Ne bidii lugar guiaana ca diidxaʼ ni guníʼ hombre riʼ lu Biblia. Ne ra gudiʼdiʼ tiempu, biene salmista riʼ gástiruʼ sti cosa jma galán que gaca xhamigu Jehová (Sal. 73:23, 24, 26, 28). ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Rusiidiʼ ni laanu cadi casi zeʼ ca ancianu naquiiñeʼ guni juzgarcaʼ ca hermanu ni ruzulú rinabadiidxaʼ pa risaca gúnicaʼ ni ná Jehová. Lugar de guiníʼ íquecaʼ cadi jneza nuucabe la? naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa guiénecaʼ xiñee riníʼcabe o rúnicabe xiixa cosa. Pa gúnicabe ni bizéʼtenu riʼ, zanda iquiiñecabe Biblia para uguucabe gana ca hermanu riʼ.

14. ¿Xiñee biquiiñeʼ Elías tu gacané laa, ne ximodo gucané Jehová laabe?

14 Bixooñelú profeta Elías de reina Jezabel (1 Rey. 19:1-3). Guníʼ íquebe maʼ laasibe nga profeta stiʼ Jehová ni nabani ne qué risaca ni cayúnibe. Guizáʼ guca deprimirbe dede gunábabe gátibe (1 Rey. 19:4, 10). Peru qué niníʼ ique Jehová cadi jneza nuu Elías. Sínuque gudxi laabe cadi stúbibe nuube, zanda gápabe confianza poder stiʼ ne nuuruʼ stale dxiiñaʼ ni chigúnibe. Né stale cariñu bicaadiaga Jehová laga caníʼ Elías xi guiráʼ naguu xizaa laa, ne bidiibe laa xcaadxi responsabilidad (1 Rey. 19:11-16, 18). ¿Xi rizíʼdinu de ni bizaaca riʼ yaʼ? Ni rizíʼdinu nga guiranu, jmaruʼ si ca ancianu, naquiiñeʼ guni tratarnu ca dendxuʼ stiʼ Jehová né cariñu. Pa gabi ti binni ca ancianu cadxiichi o runi sentir maʼ qué zuni perdonar Jehová laa la? naquiiñeʼ gucaadiágacaʼ laabe para gánnacaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼbe. Despué zábicabe dendxuhuiiniʼ ni biniti riʼ nabé risaca para Jehová.

¿XIMODO NAQUIIÑEʼ GUIDÚʼYANU CA DENDXUʼ STIʼ DIOS NI CANANITI?

15. Casi ná Juan 6:39, ¿ximodo biiyaʼ Jesús ca dendxuʼ stiʼ Bixhoze?

15 ¿Ximodo racalaʼdxiʼ Jehová guidúʼyanu ca dendxuʼ stiʼ ni cananiti? Biluíʼ Jesús laanu ximodo gúninu ni. Laabe nánnabe para Dios la? guiráʼ ca dendxuʼ stiʼ nga risaca. Nga runi bíʼnibe stipa para gacanebe «ca dendxuʼ ni cananiti stiʼ guidxi Israel» guibiguétacaʼ ra nuu Jehová (Mat. 15:24; Luc. 19:9, 10). Cumu Jesús nga pastor chaʼhuiʼ la? laaca bíʼnibe stipa para cadi gunítibe nin tobi de ca dendxuʼ stiʼ Bixhózebe (biindaʼ Juan 6:39).

16, 17. ¿Ximodo naquiiñeʼ guʼyaʼ ca ancianu dxiiñaʼ ni nápacaʼ de gacanecaʼ ca inactivu? (Biiyaʼ cuadru ni láʼ  «Ximodo runi sentir ti dendxuʼ ni cananiti»).

16 Gudxi apóstol Pablo ca ancianu ni nuu ndaaniʼ congregación stiʼ Éfeso naquiiñeʼ chinándacaʼ ejemplu stiʼ Jesús. Sicaríʼ bicaabe ra nuucaʼ: «Ra bineʼ dxiiñaʼ nadipaʼ bilueeʼ laatu naquiiñeʼ gacanetu ca ni nuu débil, ne naquiiñeʼ guietenaláʼdxitu ca stiidxaʼ Señor Jesús ora guníʼ: “Jma nayecheʼ riuu binni ora rudii que ora ricaa”» (Hech. 20:17, 35). Casi maʼ bidúʼyanu, napa ca ancianu ti responsabilidad nabé naroʼbaʼ. Sicaríʼ guníʼ ti ancianu de España ni láʼ Salvador: «Ora riníʼ iqueʼ pabiáʼ nadxii Jehová ca dendxuʼ stiʼ ni maʼ biniti la? rucaani naa guneʼ guiráʼ ni nuu lu naʼyaʼ para gacaniáʼ laacaʼ. Nannaʼ dxicheʼ racalaʼdxiʼ Jehová gapaʼ laacabe».

17 Guiráʼ ca hermanu inactivu ni biete lu artículo riʼ la? gucanécabe laacaʼ ne bibiguétacabe ra nuu Jehová. Peru tiempu riʼ nuuruʼ stale tu laa racalaʼdxiʼ guibiguetaʼ ra nuu Jehová. ¿Ximodo zanda gacanenu laacabe yaʼ? Lu sti artículo ca zazíʼdinu ximodo gúninu ni.

CANCIÓN 139 Bixuiʼlú nuuluʼ ndaaniʼ Guidxilayú cubi ca

^ párrafo 5 Stale binni ni maʼ napa stale iza de cayuni ni ná Jehová rixélecaʼ de congregación, ¿xiñee rizaaca ndiʼ yaʼ? ¿Ximodo ruuyaʼ Dios laacabe? Lu artículo riʼ zadxélanu ca respuesta stiʼ ca pregunta riʼ. Laaca zadúʼyanu ximodo gucané Jehová ca xpinni de dxiqué ni biʼniʼ cosa ni cadi cabézabe gúnicaʼ ne xi zanda guizíʼdinu de laacabe.

^ párrafo 2 IDEA RISACA: Ti publicador inactivu nga tuuxa ni maʼ ziné xhoopaʼ beeu o jma de cadi cayuni informar purtiʼ cadi cayuni predicar ne cadi cayacané binni gaca discípulo. Peru neca zacá, nacarúcabe hermanu o hermana stinu, ne nadxiinu laacabe.

^ párrafo 4 Maʼ bidxaa lá caadxi binni.

^ párrafo 10 Lu sti artículo ca zadúʼyanu xi zanda guni ca ancianu para gacanecaʼ ca hermanu riʼ.

^ párrafo 60 NI RIHUINNI LU CA FOTO RIʼ: Canayubi ti pastor israelita dendxuʼ stiʼ ni maʼ biniti ne rinebe laa ra nuu xcaadxi dendxuʼ stibe. Tiempu riʼ, laaca ngaca runi ca ancianu.

^ párrafo 64 NI RIHUINNI LU CA FOTO RIʼ: Laga cabeza ti hermana inactiva ndaaniʼ ti autobús la? cayuuyadxibe chupa Testigu nayecheʼ nuucaʼ purtiʼ cayuni predicarcaʼ ra ridiʼdiʼ stale binni.