Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

Sicarú ni bizaacaʼ ne ni caziideʼ lu xhiiñaʼ Jehová

Sicarú ni bizaacaʼ ne ni caziideʼ lu xhiiñaʼ Jehová

DXI xcuidi naa, cada biaje guuyaʼ tidiʼ ti avión, riníʼ iqueʼ ziuu ti dxi chaaʼ sti guidxi. Peru para naa qué ziuu dxi gaca ni.

Biree bixhozeʼ ne jñaaʼ de Estonia dxi cayaca Segunda Guerra Mundial ne yendézacaʼ Alemania. Raqué nga guleʼ. Despué, gudixhe íquecabe chindézadu Canadá. Primé lugar ra yendézadu biaana ni gaxha de Ottawa. Gulézadu ti esquina lu ti sitiu ra rieguyoo caadxi bere ra nuu ti yoohuiiniʼ ni bigázecabe calidra. Guizáʼ pobre familia stidu, peru qué ñaadxaʼ dxita bere para guidéʼnedu guiráʼ dxi.

Ti dxi, biindané ca testigu stiʼ Jehová jñaaʼ Apocalipsis 21:3, 4. Yendá ni biziidibe que ndaaniʼ ladxidoʼbe ne bizulú cayuunabe. Gucuaa xcu ni dxandíʼ ndaaniʼ ladxidoʼbe ne qué nindaa guyuunisa jñaaʼ ne bixhozeʼ.

Neca huaxiéʼ riníʼ jñaaʼ ne bixhozeʼ inglés, peru bicaa íquecabe gusiidicabe ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Guiráʼ sábadu, riné bixhozeʼ naa ne bizanaʼ ni jma nahuiiniʼ ni láʼ Sylvia para chiguni predicardu, neca bíʼnibe dxiiñaʼ guidubi gueelaʼ ti lugar ra raca fundir níquel ndaaniʼ guidxi Sudbury (Ontario). Ne guiráʼ semana, juntu ruundaʼ familia stidu revista Torre stiʼ ni rapa. Nabé bisiidiʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ naa gannaxhieeʼ Dios de guidubi ladxiduáʼ, ngue runi, bidieeʼ xquendanabaneʼ Jehová lu iza 1956, dxi napaʼ chii iza. Ora ruuyaʼ pabiáʼ nadxii bixhozeʼ ne jñaaʼ Jehová, nga nga ni huadii stipa naa lu guidubi xquendanabaneʼ.

Dxi binduuxeʼ secundaria, bixeleʼ de Jehová caadxi. Guníʼ iqueʼ pa gacaʼ precursor qué ziuu dxi gapaʼ bueltu para quibaʼ lu ti avión ne chigunebiaʼyaʼ caadxi lugar. Bizuluáʼ bineʼ dxiiñaʼ ra ti estación de radiu ne ruxhidxeʼ discu. Nabé riuuladxeʼ dxiiñaʼ que. Peru cumu runeʼ dxiiñaʼ biaʼ zixhinni la? maʼ qué riaaʼ reunión ne nabé maʼ ridxaagaʼ binni ni cadi nadxii Dios. Peru despué, pur guiráʼ ni maʼ biziideʼ de lu Biblia, gunda bichaaʼ guiráʼ ni cayuneʼ que.

Yendezaʼ Oshawa (Ontario). Raqué binebiaʼyaʼ Ray Norman, ne bizáʼnabe Lesli ne xcaadxi precursor. Nabé bizaaláʼdxicabe naa. Ora biiyaʼ pabiáʼ nayecheʼ nuucabe, bichaa ni naguixheʼ iqueʼ guneʼ lu xquendanabaneʼ. Guluucabe gana naa gacaʼ precursor. Ne zacá peʼ nga bineʼ ni lu beeu septiembre de 1966. Aque nayecheʼ nuaaʼ ne jneza guiráʼ ni cayuneʼ. Peru ni qué gannaʼ nga zeeda chupa chonna cosa ni zuchaa xquendanabaneʼ.

PA CANABAʼ JEHOVÁ LII GÚNILUʼ XIIXA LA? BIʼNIʼ NI

Dxi canazáyaruaʼ secundaria, gunabaʼ guneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel de Toronto (Canadá). Ne despué, dxi maʼ nacaʼ precursor, biʼniʼ invitárcabe naa tapa iza Betel. Peru nabé riuuladxeʼ Lesli ne nabé bidxibeʼ pa qué chuʼruʼ dxi guuyaʼ laabe pa guicaaʼ invitación que. Bineʼ stale oración, ne gudixheʼ iqueʼ chaaʼ Betel, ne neca peʼ nabé cayuubaʼ ladxiduáʼ gucaʼ despedir de Lesli.

Dxi maʼ nuaaʼ Betel bineʼ dxiiñaʼ ra lavandería ne despué gucaʼ secretariu. Ca dxi qué biseendacabe Lesli Gatineau (Quebec) casi precursora especial. Stale biaje maʼ caníʼ iqueʼ xi cayúnibe ne laaca riníʼ iqueʼ pa jneza ngue decisión ni gucuaaʼ que. Despué gunnaʼ ti cosa ni nabé bisiecheʼ naa: biʼniʼ invitárcabe Ray Betel, bizaʼnaʼ Lesli ne gúcadu compañeru de cuartu. Zaqué nga bizuluáʼ gunieniaʼ Lesli sti biaje. Bichaganadu 27 de febrero de 1971, biaʼsi peʼ dxi cusaaʼ tapa iza de nuaaʼ Betel.

Lu iza 1975, dxi bizuluáʼ cayuuné dxiiñaʼ casi superintendente de circuito.

Biseendacabe laadu ti congregación francés ndaaniʼ guidxi Quebec. Chupa chonna iza despué, bizaaca sti cosa ni cadi cabezaʼ: Biʼniʼ invitárcabe naa gacaʼ superintendente de circuito. Ca dxi que napaʼ 28 iza, bineʼ sentir nahuiineʼ ruaʼ ne huaxiéʼ nannaʼ. Peru nabé guyuaaʼ gana ora biindaʼ ni ná Jeremías 1:7, 8. Neca zaqué, nabé nuaaʼ xizaa ximodo cheʼ ni laadu purtiʼ maʼ gupa Lesli caadxi accidente lu carru ne qué randa rásibe. Peru gúdxibe naa: «Pa canabaʼ Jehová laanu gúninu xiixa, ¿cadi rábiluʼ galán guidúʼyanu pa zanda gúninu ni la?». Ngue runi, gucuaadu dxiiñaʼ que. Ne biaʼsi 17 iza gucaʼ superintendente de circuito.

Guizáʼ stale dxiiñaʼ gupaʼ dxi maʼ nacaʼ superintendente de circuito, dede maʼ qué gapaʼ tiempu para Lesli. Biziideʼ ti cosa nabé risaca. Ti lunes, siadóʼ guieʼruʼ, guxidxi timbre stidu. Ora bixheleʼ guirutiʼ qué guinni ra puertaʼ que, biiyaʼ zuhuaa ti dxumi huiiniʼ ndaaniʼ ni nuu ti mantel, cuananaxhi, quesu, pan, ti botella vinu, copa ne ti guiʼchiʼ ra ná: «Yezané xheelaluʼ yannadxí». Aque sicarú nuu dxi que. Peru caquiiñeʼ guneʼ preparar chupa chonna discursu, ngue runi gudxeʼ Lesli qué zanda chiniaʼ laa. Biénebe naa, peru biiyaʼ nuube triste. Ora bizuluáʼ cayuneʼ dxiiñaʼ, bichiiñaʼ conciencia stinneʼ naa. Óraque bietenalaʼdxeʼ ni ná Efesios 5:25, 28. ¿Ñee óraque nga cusietenalaʼdxiʼ Jehová naa caquiiñeʼ guneʼ xiixa para guni sentir xheelaʼ galán la? Bineʼ ti oración, ne despué gudxeʼ Lesli: «Chuu». ¡Aque biéchebe! Gudxíbadu ndaaniʼ carru ne guyuudu ti lugar guizáʼ sicarú, ruaa ti guiiguʼ. Bichiadu mantel que ne ngue nga dxi jma sicarú ni gudídidu juntu. ¡Ne dede biaanaruʼ tiempu para guneʼ preparar ca discursu stinneʼ!

Aque stale circuito yegánnadu, dede Columbia Británica hasta Terranova, aque galán gudídidu ca dxi que xa. Nabé biʼniʼ viajardu, ne ngue peʼ nga ni gucalaʼdxeʼ dede dxi nahuiineʼ. Guyuu ora guníʼ iqueʼ galán ñaaʼ Escuela de Galaad, peru qué gapaʼ gana gacaʼ misioneru ne chaaʼ sti guidxi. Guníʼ iqueʼ nabé especial nga ca binni ni raca misioneru, ne rabeʼ qué zanda diʼ ugaandaʼ gacaʼ tobi de laacabe. Ne stobi, dede ridxibeʼ ora guiníʼ iqueʼ zándaca guseendacabe naa África, ti guidxi ra nuu stale guendahuará ne guerra. Galán nuaaʼ ra cayuneʼ servir que.

CADI CABEZADU PA CHIGUZEENDACABE LAADU ESTONIA NE XCAADXI GUIDXI STIʼ PAÍSES BÁLTICOS

Dxi cayuuné viajar neza países bálticos.

Lu iza 1992 maʼ gunda biʼniʼ predicar ca testigu stiʼ Jehová ndaaniʼ chupa chonna guidxi ni guyuu lu Unión Soviética. Ngue runi gunabadiidxacabe laadu pa zanda chibiʼdu Estonia ne gácadu misioneru raqué. Cadi lica cabézadu ni peru biʼniʼ orardu Jehová. Ne sti biaje ca guníʼ íquedu: «Pa canabaʼ Jehová laanu gúninu xiixa la? ¿ñee cadi galán guidúʼyanu pa zanda gúninu ni la?». Gucuaadu asignación que ne rietenalaʼdxeʼ ndiʼ nga ni guníʼ iqueʼ: «Bueno, galán nga cadi África cuseendacabe laadu.

Nagueenda bizulú bizíʼdidu diidxaʼ estonio. Chupa chonna beeu de nuudu raqué, biʼniʼ invitárcabe naa gacaʼ superintendente de circuito. Napa xidé chigánnadu biaʼ 46 congregación ne chupa chonna grupu ndaaniʼ chonna guidxi stiʼ países bálticos ne Kaliningrado (Rusia). Gupa xidé bizíʼdidu guinidu caadxi letón, lituano ne ruso. Nagana guca ni para laadu. Peru nabé riecheʼ ca hermanu que ora gúʼyacaʼ cayúnidu stipa ne guizáʼ gucanecaʼ laadu. Lu iza 1999 bixheleʼ ti sucursal Estonia ne gucaʼ nombrar para chuaaʼ lu Comité stiʼ sucursal que naa ne Toomas Edur, Lembit Reile ne Tommi Kauko.

Ladu biga: Cudieeʼ ti discursu lu ti asamblea ni guca Lituania.

Ladu derechu: Comité de Sucursal de Estonia, bizuluni iza 1999.

Binibiaʼdu stale Testigu ni biseendacabe laacaʼ Siberia. Neca nabé feu ra bieguyoocabe ne bixhélecabe de familia stícabe, qué ñuu dxi nidaacabe xiana. Aque nayecheʼ ca binni que ne nuucaʼ gana para gúnicaʼ xhiiñaʼ Jehová. Bisiidiʼ ngue laadu caquiiñeʼ guni huantardu ne guibánidu nayecheʼ neca nagana ra cadídidu.

Zaqué nga zidiʼdiʼ ca iza que ne huaxiéʼ ricaadu vacación, ngue runi biʼniʼ sentir Lesli guizáʼ maʼ bichaaga. Qué lica nudiʼdu cuenta pa cayácabe ngue pur guendahuará ni láʼ fibromialgia. Dxandíʼ peʼ la? guyuu ora rábidu maʼ caquiiñeʼ guibiguétadu Canadá. Ngue runi dxi biʼniʼ invitárcabe laadu scuela para ca ni nuu lu Comité de Sucursal ndaaniʼ guidxi Patterson (Nueva York), guníʼ iqueʼ qué zanda chuʼdu. Peru despué de bineʼ stale oración, gucuaadu invitación que. Ne guizáʼ guluu Jehová ndaayaʼ laadu pur ni gudixhe íquedu gunidu. Ne dxi nuudu lu cursu que nga gucuaa Lesli ti tratamientu ni peʼ caquiiñeʼ. Ne pur ngue la? gunda bínidu ca dxiiñaʼ ni maca cayúnidu ante.

TI COSA NI CADI CABÉZADU: CHUʼDU STI CONTINENTE

Rietenalaʼdxeʼ ti huaxhinni lu iza 2008, dxi maʼ nuudu Estonia sti biaje, gucuaaʼ ti llamada ni zeeda de ra central mundial ne canabaʼ diidxacabe naa pa zanda guicaadu ti asignación ne chuʼdu República Democrática del Congo. Qué lica nidxelaʼ xi ninieeʼ jmaruʼ si purtiʼ cabézacabe gudiʼdu ti respuesta sti dxi que. Gastiʼ qué lica ñabeʼ Lesli gueelaʼ que para ganda gásibe. Peru naa la? guidubi gueelaʼ que gutanaʼyaʼ cayabeʼ Jehová xi guiráʼ ngue naguu naa xizaa purtiʼ chuʼdu África.

Sti dxi que ora gudxeʼ ni Lesli, gunidu: «Cayuni invitar Jehová laanu chuʼnu África. ¿Ximodo nga nánnanu cadi galán ni ne qué ziuuláʼdxinu gúninu ni pa qué chuunu yaʼ?». Ngue runi despué de 16 iza de nuudu Estonia, gucuaadu ti avión ne guyuudu Kinsasa, capital stiʼ guidxi que. Aque sicarú ti jardín napa sucursal que dede zatadxí ladxidoʼloʼ raqué. Tobi de ca primé cosa ni bizuhuaa Lesli ndaaniʼ cuartu stidu nga ti tarjeta ni canacaabe dede dxi bireʼdu de Canadá. Nani: «Biele casi ti guieʼ ra guzuhuaacabe lii». Ra maʼ biʼniʼ biaʼdu ca hermanu, maʼ bidiʼdu binni estudiu ne maʼ bidúʼyadu pabiáʼ nayecheʼ ribani ti misioneru, bidiʼdu cuenta pabiáʼ nayecheʼ zanda guibánidu. Ra gudiʼdiʼ tiempu, aque nayecheʼ biʼniʼ sentirdu ra yegánnadu sti 13 sucursal stiʼ ca guidxi ni nuu África. Gucané ngue laadu para guidúʼyadu stale hermanu ne guidúʼyadu pabiáʼ sicarú guiráʼ guidxihuiiniʼ que. Ante chuʼdu raqué guizáʼ cadxibeʼ peru zeʼ dxiibi que ne rudieeʼ xquixe peʼ Jehová purtiʼ biseendaʼ laadu África.

Bidiicabe laadu guendaró dxi nuudu Congo-Kinsasa, ni qué lica ñuu dxi niníʼ íquedu pa zanda guidoʼdo, casi manichugahuiiniʼ. Peru ora bidúʼyadu pabiáʼ riuulaʼdxiʼ ca hermanu que gocaʼ ca manichugahuiiniʼ que la? biʼniʼ pruebadu ni ne guyuuláʼdxidu ni.

Laaca yegacanedu caadxi hermanu ni nabeza neza ra rindani gubidxa de guidxi África, yenedu despensa para laacabe ne gucanedu laacabe chúʼcabe gaxha de Jehová, ndaaniʼ ca guidxi nuu neza raqué nuu binni malu rucaalucaʼ ca binni guidxi que ne runinacaʼ gunaa ne xcuidihuiiniʼ. Stale de ca hermanu que nabé pobre laacaʼ. Peru nabé runi crécabe zedandá dxi ziasa ca ni maʼ guti, nabé nadxiicabe Jehová ne qué rusaana de chinándacabe xquidxi Jehová, ora bidúʼyadu ngue guizáʼ bidxagayaadu. Gucané ejemplu stícabe laadu para chuʼdu seguru de ni runi credu ne biquidxi ni fe stidu. Stale de ca hermanu que biníticaʼ lídxicaʼ ne biniti cosecha stícabe. Nabé guníʼ iqueʼ ti ratu si nga runiti binni ca cosa stiʼ ne ni jma risacaʼ nga chuʼnu gaxha de Jehová. Neca nabé nadipaʼ ra cadiʼdiʼ ca hermanu que, qué ñuu ora ñuuyaʼ caguicheruaacabe. Ora bidúʼyadu modo naca ca hermanu que gucané ni laadu gudxiiludu ca guendanagana stidu ne ca guendahuará ni nápadu.

Ladu biga: Canieniáʼ ti grupu de binni ni biree de xquidxi.

Ladu derechu: Yenedu despensa ne medicina Dungu (República Democrática del Congo).

GUCUAADU TI ASIGNACIÓN NACUBI: ASIA

Málasi bizaaca sti cosa ni cadi cabézadu. Gunábacabe laadu chindézadu ndaaniʼ sucursal de Hong Kong. Qué ñuu dxi niníʼ íquedu pa nindézadu Oriente. Peru cumu nabé huayacané Jehová laadu né stale guendarannaxhii xcaadxi lugar ra huayuʼdu la? rábidu laaca zúnibe ni biaje riʼ. Lu iza 2013, dede cayúʼnadu bisaanadu ca xhamígudu ni nabé nadxiidu ne guiráʼ ca cosa sicarú stiʼ África, ne qué gánnadu xi zeeda para laadu.

Nagana guca para laadu dxi yendézadu Hong Kong, ti guidxi ra nuu stale binni ne binni de gadxé gadxé ladu, nagana guca para laadu guizíʼdidu chino cantonés. Peru guizáʼ sicarú bidxaagalú ca hermanu que laadu ne guizáʼ guyuuláʼdxidu guendaró stícabe. Nabé nagueenda ziniisi xquidxi Jehová raqué ne nabé jma caru ridoo yoo raqué, ngue runi gudixhe ique Grupu ni Zaniruʼ guidxaa ra nuu sucursal que ne gutoo guiráʼ ca yoo stiʼ. Ra gudiʼdiʼ tiempu, lu iza 2015, yendézadu Corea del Sur ne racá nga nuudu dede yannadxí. Ti cosa ni cayaca nagana para laadu raríʼ nga guizíʼdidu diidxaʼ stiʼ ca binni riʼ. Peru riuudu gana purtiʼ neca riaadxaʼ guizíʼdidu stale la? caníʼ ca hermanu ca guizáʼ maʼ galán rinidu coreano.

Ladu biga: Nacubi yendadu Hong Kong

Ladu derechu: Sucursal de Corea del Sur

GUIRÁʼ NI MAʼ BIZÍʼDIDU

Nagana nga guidxélaluʼ amigu nacubi. Peru bidiʼdu cuenta pa lii guyúbiluʼ laacabe ne guidxaagaluluʼ binni ra lídxiluʼ la? jma nagueenda zápaluʼ amigu. Maʼ bidúʼyadu ora gunibiáʼ chaahuiluʼ ca hermanu zudiiluʼ cuenta guiracaʼ nápacaʼ ti cosa ni runi laacaʼ tobi si ne pur modo bizáʼ Jehová laanu zanda guxhálenu ladxidoʼno para ganda guidxélanu xhamígunu ne gannaxhiinu guiracaʼ (2 Cor. 6:11).

Maʼ bizíʼdidu naquiiñeʼ gannaxhiinu binni cásica nadxii Jehová laacaʼ ne guidúʼyanu guiráʼ cosa ni rusihuinni nadxii Jehová laanu ne laa nga nase nanu lu guendanabani stinu. Ora maʼ nuudu caadxi naguunduʼ ne ora maʼ caníʼ íquedu pa riábadu ca hermanu la? ribeedu ca tarjeta o guiráʼ carta ni bicaa ca xhamígudu ra nuudu ra caguucaʼ gana laadu. Maʼ biduyadxíchidu ricabi Jehová guiráʼ oración stidu ne nga riguu gana laadu ne rudii laadu stipa ni caquíʼñedu.

Biaʼ ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, naa ne Lesli maʼ bidiʼdu cuenta neca nuu xhiiñaluʼ nabé risaca cueeluʼ tiempu para chúʼneluʼ xheelaluʼ juntu. Laaca maʼ bidúʼyadu nabé risaca guxídxiluʼ laca lii ora gucheeluʼ jmaruʼ si ora caziidiluʼ sti diidxaʼ. Ne guiráʼ gueelaʼ riníʼ íquedu xiixa ni guyuuláʼdxidu ne rudiʼdu xquixe peʼ Jehová.

Dxandíʼ peʼ la? qué ñuu dxi niníʼ iqueʼ pa ñanda ñacaʼ misioneru o nindezaʼ sti guidxi. Peru maʼ bidúʼyadu ora gacané Jehová lii la? zanda gúniluʼ intiica si ne nga nga ni rusiecheʼ naa. Riníʼ iqueʼ cásica guníʼ ique profeta Jeremías, dxi guníʼ: «Maʼ gudxíteluʼ naa, Jehová» (Jer. 20:7). Zacá nga laani stale cosa cadi cabézadu bidii Jehová laadu peru galán ca ni ne stale ndaayaʼ ni cadi cabézadu. ¡Ne dede maʼ guyaaʼ lu avión casi peʼ guníʼ iqueʼ ni dxiqué! Maʼ guyuudu lu avión stale lugar, qué lica niníʼ iqueʼ nga dxi xcuidi naa. Biʼniʼ asignárcabe naa chigannaʼ sucursal lu gaayuʼ continente. Ne nabé rudieeʼ xquixe peʼ Lesli, purtiʼ lu guiráʼ asignación ni gucuaadu guizáʼ gucanebe naa ne bíʼnibe ni de guidubi ladxidoʼbe.

Siempre rusietenaláʼdxidu laca laadu tu para cayúnidu ni ne xiñee. Ora guidúʼyadu guiráʼ ndaayaʼ ni maʼ gucuaadu yanna riʼ, rudiʼdu cuenta sicaríʼ nga chigácani ora guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu, dxi guxheleʼ náʼ Jehová ne gudii guiráʼ ni riuulaʼdxiʼ guiráʼ xixé ni nabani (Sal. 145:16).