Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 13

Biquiiñeʼ ca ni maʼ bizáʼ Jehová para gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ

Biquiiñeʼ ca ni maʼ bizáʼ Jehová para gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ

«¿Tu bizáʼ ca ni?» (IS. 40:26).

CANCIÓN 11 Cani bizáʼ Jiobá riguucani guendanaróʼ stiʼ

NI ZAZÍʼDINU a

1. ¿Xii nga ni jma racalaʼdxiʼ ca ni napa xiiñiʼ gúnicaʼ?

 LAATU, ca ni napa xiiñiʼ nánnadu racaláʼdxitu gacanetu ca xiiñitu gunibiaʼcaʼ ne gannaxhiicaʼ Jehová. Peru, cumu qué zanda guidúʼyanu Dios, ¿xi zanda gúnitu para gacanetu ca xiiñitu guidxíñacaʼ Dios ne gúʼyacaʼ dxandíʼ nuube yaʼ? (Sant. 4:8).

2. ¿Xi zanda guni ca ni napa xiiñiʼ para gusiidicaʼ xiiñicaʼ de Jehová ne de ca cualidad ni napa?

2 Ti modo zanda gacané ca padre ca xiiñicaʼ guidxíñacaʼ ra nuu Jehová nga guni estudiarcaʼ Stiidxabe juntu (2 Tim. 3:14-17). Lu Biblia laaca riete xi naquiiñeʼ guni ca joven para guiziidicaʼ jma de Jehová. Lu libru stiʼ Proverbios, riete caniʼné ti padre xiiñiʼ ne zándaca caguu gana laabe gúʼyabe ca cualidad ni napa Jehová ni rihuinni lu ca cosa ni maʼ bizáʼ (Prov. 3:19-21). Lu xcaadxi párrafo riʼ zadúʼyanu ximodo zanda iquiiñeʼ ca ni napa xiiñiʼ guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jehová para gacanecaʼ ca laacabe gánnacabe ximodo naca Jehová.

LAIQUIIÑEʼ CA NI BIZÁʼ JEHOVÁ PARA GUSIIDITU CA XIIÑITU

3. ¿Xi zanda guni ca ni napa xiiñiʼ para gacanecaʼ laacabe?

3 Biblia ná rihuinni ca cualidad stiʼ Dios «lu ca cosa ni bizaʼbe» (Rom. 1:20). Laatu, ca ni napa xiiñiʼ, nabé galán zuni sentirtu pa cueetu tiempu para guluiʼtu ca xiiñitu ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová, ti gúʼyacaʼ ca cualidad ni nápabe. Guidúʼyanu xi zanda guiziiditu de ejemplu stiʼ Jesús.

4. ¿Ximodo biquiiñeʼ Jesús ca ni bizáʼ Jehová para gusiidiʼ ca discípulo stiʼ? (Lucas 12:24, 27-30).

4 Laguuyaʼ ximodo biquiiñeʼ Jesús ca cosa ni bizáʼ Jehová para gusiidiʼ. Ti biaje gunábabe ca discípulo stibe guuyadxicaʼ ca cuervo ne ca liriu (biindaʼ Lucas 12:24, 27-30). Ñándaca niquiiñeʼ Jesús sti maniʼ o sti yaga guieʼ, peru gulibe ni jma runibiáʼ ca discípulo stibe. Ne ni jma ruuyacaʼ lu ca layú que nga ca cuervo ne ca liriu. Ne zándaca dede culuíʼ náʼ Jesús ca maniʼ ne ca liriu que ora caníʼ. ¿Xi biʼniʼ Jesús despué de bizeeteʼ ca ejemplu riʼ yaʼ? Bisiidibe ca discípulo stibe pabiáʼ riáʼ Bixhózebe ni nuu guibáʼ laanu ne nachaʼhuiʼ ne zanda gudii Jehová ni gó ne ni gacuʼ ca xpinni ni qué rusaanaʼ laa cásica rúnibe ne ca cuervo ne ca liriu ca.

5. ¿Xi zanda iquiiñeʼ ca ni napa xiiñiʼ para gusiidicaʼ laacabe de Jehová?

5 Laatu, ca ni napa xiiñiʼ, ¿ximodo zanda chinándatu ejemplu stiʼ Jesús ora gusiiditu ca xiiñitu? Zanda güínetu laacabe de ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová, casi xi yaga o xi maniʼ jma riuuláʼdxitu. Ora gúnitu ndiʼ la? cadi guiaandaʼ gábitu ca xiiñitu xi rusiidiʼ ni laanu de Jehová. Despué zanda guinabadiidxatu laacabe xi maniʼ o xi yaga jma riuuláʼdxicabe. Pa iquiiñetu ca cosa ni jma riuulaʼdxiʼ ca xiiñitu para gusiiditu laacabe de Jehová la? zándaca jma ziuuláʼdxicabe gucaadiágacabe laatu.

6. ¿Xi rizíʼdinu de jñaa Christopher?

6 Qué riníʼ ndiʼ naquiiñeʼ guni investigar ca ni napa xiiñiʼ stale de ca maniʼ o de xiixa yaga. Qué nusiene peʼ Jesús xi ró ca cuervo que ne ximodo guyáʼ ca liriu ca. Zándaca ca xiiñiluʼ riuuláʼdxicaʼ gánnacaʼ stale de naturaleza, peru nuu biaje cadi caquiiñeʼ gábiluʼ laacabe stale de laani para gusiidiluʼ laacabe xiixa de Jehová. Guzéʼtenu ti ejemplu, ti hermanu láʼ Christopher guníʼ: «Rietenalaʼdxeʼ riquiiñeʼ jñaaʼ ca cosa ni nuu gaxha de laadu para gacané laadu gusisácadu ca ni maʼ bizáʼ Jehová. Ora nuudu gaxha de xiixa dani rábibe laadu: “¡Guizáʼ nasoo ne galán ca dani ca ¿njaʼ?! ¿Cadi dxandíʼ rusihuinni ndiʼ nabé nandxóʼ Jehová la?”. Ne ora riuudu ruaaʼ nisadóʼ, rábibe laadu: “¡Laguuyaʼ pabiáʼ nadipaʼ ca ola ca! Rihuinni dxiichicaʼ napa Dios stale poder”». Ne laaca guniʼbe: «Neca cadi stale ni riniʼbe peru rucaabe laadu guiníʼ íquedu».

7. ¿Ximodo zanda gacanetu ca xiiñitu guiníʼ íquecaʼ ora gúʼyacaʼ ni maʼ bizáʼ Jehová?

7 Ra maʼ ziniisi ca xiiñitu zanda gusiiditu laacaʼ guiníʼ íquecaʼ xi rusiidiʼ guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jehová laacaʼ ne ximodo laabe. Zanda guzeetetu xiixa ni maʼ bizáʼ Dios ne guinabadiidxatu laacabe: «¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laatu de Jehová?». Zándaca nabé zadxagayaatu modo guicábicabe laatu (Mat. 21:16).

PORA NGA ZANDA IQUIIÑETU CA NI MAʼ BIZÁʼ JEHOVÁ PARA GUSIIDITU CA XIIÑITU

8. ¿Xi zanda guni ca israelita que ora maʼ zinecaʼ ca xiiñicaʼ paxaraa?

8 Gudxi Jehová guiráʼ israelita naquiiñeʼ gusiidicaʼ xiiñicaʼ ca mandamientu stibe ora maʼ zecaʼ paxaraa (Deut. 11:19). Tiempu que lu ca neza nuu ndaaniʼ guidxi Israel zanda guʼyaʼ ca israelita que intiica clase maniʼ ne yaga ora maʼ zecaʼ paxaraa. Óraque nga zanda gacanécabe ca xiiñicabe chuuláʼdxicaʼ gánnacaʼ jma de ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová. Tiempu riʼ, laaca ngaca zanda guni ca padre ca. Guidúʼyanu xi huayuni caadxi de laacabe.

9. ¿Xi rusiidiʼ ni bizaacaʼ Punitha ne Katya lii?

9 Ti gunaa ni nabeza ndaaniʼ guidxi India ni láʼ Punitha, guníʼ: «Nápadu familia nabeza ranchu ne ora rigánnadu laacabe ribeedu tiempu para gusíʼdidu ca xiiñidu de ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová. Rúnidu sicaríʼ purtiʼ ora maʼ nuudu ndaaniʼ guidxi ra nuu stale binni ne stale carru jma raca nagana para laadu gusíʼdidu ca xiiñidu de ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová». Laatu, ca ni napa xiiñiʼ, pa gúnitu ni bizéʼtenu riʼ la? qué zusiaandaʼ ca xiiñitu ca cosa nabé galán riʼ. Katya, ti hermana de guidxi Moldavia, guníʼ: «Dede yanna rietenalaʼdxeʼ dxi riné bixhozeʼ ne jñaaʼ naa ra ranchu. Rudieeʼ xquixe peʼ laacabe purtiʼ bisiidicabe naa dede dxi nahuiineʼ cueeʼ tiempu para guuyaʼ ca ni maʼ bizáʼ Jehová ne guiníʼ iqueʼ ca cualidad ni nápabe».

Dede ne ndaaniʼ ca guidxi roʼ ca, nuu cosa ni maʼ bizáʼ Dios ni zacané laatu gusiiditu ca xiiñitu de Jehová. (Biiyaʼ párrafo 10).

10. ¿Xi zanda guni ca ni napa xiiñiʼ pa raca nagana para laacaʼ chinecaʼ familia sticaʼ ra ranchu? (Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Ni zanda gacané ca ni napa xiiñiʼ»).

10 Yanna, ¿pa raca nagana para laatu chetu ra ranchu yaʼ? Ti hombre de guidxi India ni láʼ Amol, bizeeteʼ: «Ra nabezaʼ guidubi dxi runi ca padre ca dxiiñaʼ, ne nabé caru para chécabe ra ranchu. Peru zanda chinécabe ca xiiñicabe ra parque para gúʼyacabe ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová ne guiníʼcabe de ca cualidad ni nápabe». Lacuee tiempu para guiníʼ íquetu xi ñanda nuluiʼtu ca xiiñitu ti gúʼyacaʼ ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová (Sal. 104:24). Zanda iquiiñetu ca pájaru, ca yaga ne xcaadxi cosa ni nuu neza ra nabézatu. Karina, ti gunaa de Alemania, guníʼ: «Nabé riuulaʼdxiʼ jñaaʼ guieʼ. Ngue runi, dxi nahuiineʼ rinebe naa ca lugar ra nuu stale guieʼ ne rábibe naa guuyaʼ pabiáʼ galán cada tobi de laacani». Laaca zanda iquiiñetu ca videu ne ca publicación ni nápanu para guiníʼnetu ca xiiñitu de ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová. Ra tiica si nabézatu, zanda gacanetu ca xiiñitu gúʼyacaʼ ca cosa ni maʼ bizáʼ Dios. Yanna, guidúʼyanu ximodo zanda guiníʼneluʼ ca xiiñiluʼ de caadxi cualidad ni napa Jehová.

«RIHUINNI DXICHI» CA CUALIDAD STIʼ JEHOVÁ

11. ¿ Ximodo zanda gacané ca padre ca xiiñicaʼ gudiicaʼ cuenta pabiáʼ nadxii Jehová laanu?

11 Para gacanetu ca xiiñitu gúʼyacaʼ pabiáʼ nadxii Jehová binni, zanda guiníʼnetu laacaʼ xi runi ca maniʼ ca para gapa dxiichicaʼ ca xiiñicaʼ (Mat. 23:37). Laaca zanda gábitu ca xiiñitu bizáʼ Dios stale clase maniʼ ne yaga. Karina, ni bizéʼtenu lu párrafo chii ca guníʼ: «Cada biaje ruluíʼ jñaaʼ naa ca guieʼ que la? rábibe naa guuyaʼ pabiáʼ galán cada tobi de laacani ne nga rusihuinni nabé nadxii Jehová binni. Neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza, dede yanna ribeeʼ tiempu para guuyaʼ gadxé gadxé nga cada guieʼ ne gadxé gadxé color stícani. Rihuinni dxiichicaʼ nadxii Jehová laanu pur guiráʼ ca ni maʼ bizáʼ».

Para gusiiditu ca xiiñitu pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Dios, zanda gusiénetu laacabe pabiáʼ galán guyáʼ cuerpu stinu. (Biiyaʼ párrafo 12).

12. ¿Ximodo zanda gacané ca padre ca xiiñicaʼ gúʼyacaʼ pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jehová? (Salmo 139:14; biiyaʼ ca imagen ca).

12 Lagacané ca xiiñitu gúʼyacaʼ pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Jehová (Rom. 11:33). Zanda gusiénetu laacabe raca evaporar nisa ca, despué raca ni za ne oracaruʼ riaba ni lu guidxilayú casi nisaguié (Job 38:36, 37). Laaca zanda gusiénetu laacabe pabiáʼ galán guyáʼ cuerpu stiʼ binni (biindaʼ Salmo 139:14). Laguuyaʼ xi biʼniʼ ti hombre láʼ Vladimir. Sicaríʼ guniʼbe: «Málasi ti dxi biabané xiiñidu bicicleta ne biraa lu xibi. Chupa chonna gubidxa despué, bianda herida que. Óraque naa ne xheelaʼ bisiénedu laabe bizáʼ Dios cuerpu stinu para guianda stubi. Laaca gúdxidu laabe nga nga tobi de ca cosa ni qué zanda guni binni. Biquíʼñedu ejemplu stiʼ ti carru. Pa guixiiñeʼ ni la? qué zanda gaca chaahuiʼ ni stubi ni. Ra biquíʼñedu ejemplu riʼ biene xiiñidu nabé nuu xpiaaniʼ Jehová».

13. Laatu, ca ni napa xiiñiʼ, ¿ximodo zanda gacanetu xiiñitu guiníʼ ique pabiáʼ poder napa Jehová? (Isaías 40:26).

13 Cayabi Jehová laanu guidúʼyadxinu guibáʼ guidúʼyanu guiráʼ ca estrella maʼ bizaʼbe ne gudiʼnu cuenta pabiáʼ nadipaʼ poder nápabe (biindaʼ Isaías 40:26). Laatu laaca zanda gábitu ca xiiñitu guuyadxicaʼ guibáʼ ne guiníʼ íquecaʼ lu ni cayuuyacaʼ. Ti hermana de guidxi Taiwán ni láʼ Tingting rietenalaʼdxiʼ ni bizaaca dxi nahuiiniʼ. Sicaríʼ guniʼbe: «Ti dxi naa ne jñaaʼ yeguiaanadu ti lugar zitu de ra lídxidu, cumu nacahui raqué la? gunda bidúʼyadu guiráʼ ca beleguí ni nuu guibáʼ. Tiempu que nabé guyuu ca compañeru stinneʼ nucaacaʼ naa ñuneʼ cosa ni qué riuulaʼdxiʼ Jehová ne pur ngue cadxibeʼ gueeda gucheeniáʼ Jehová. Gudxi jñaaʼ naa guiníʼ iqueʼ pabiáʼ poder biquiiñeʼ Jehová para bizáʼ guiráʼ ca beleguí. Bicaa ni gúdxibe naa que guiníʼ iqueʼ laaca zanda iquiiñeʼ Jehová poder stiʼ para gacané naa ti cadi gucheeniáʼ laa. Dede dxiqué gudixhe iqueʼ gunebiaʼyaʼ Jehová ne guneʼ ni nabe neca guidxagaluáʼ intiica guendanagana».

14. ¿Xi zanda guni ca ni napa xiiñiʼ para gusiidicaʼ laacabe naca Jehová ti Dios nayecheʼ?

14 Rusihuinni guiráʼ ni bizáʼ Jehová nácabe ti Dios nayecheʼ. Huayuuyaʼ ca científicu stale de ca maniʼ, ca pájaru ne ca benda, riuuláʼdxicame quítecame (Job 40:20). Zándaca ora ruuyaʼ ca xiiñitu maʼ caguite ca mistuhuiiniʼ o ca biʼcuhuiiniʼ ca, guizáʼ riuuláʼdxicaʼ ni dede ruxídxicaʼ laacame. Sti biaje gúʼyatu ca xiiñitu cayuuyadxicaʼ ca manihuiiniʼ ca ne cuxídxicaʼ laacame. Zanda gusietenaláʼdxitu laacabe naca Jehová ti Dios nayecheʼ (1 Tim. 1:11).

LAGUNI STIPA CASI FAMILIA GÚʼYATU CA NI MAʼ BIZÁʼ JEHOVÁ

Laga cayuuyaneluʼ ca xiiñiluʼ guirá ni bizáʼ Jehová, zándaca qué zaca nagana para laacabe guiníʼcabe xi runi sentírcabe. (Biiyaʼ párrafo 15).

15. ¿Xi zanda gacané ca ni napa xiiñiʼ gánnacaʼ xi riníʼ íquecabe? (Proverbios 20:5; biiyaʼ imagen ca).

15 Nuu tiru raca nagana para ca padre ca gánnacaʼ xi cazaaca ca xiiñicaʼ. Pa cazaacaluʼ nga ¿xi zanda gacané lii gánnaluʼ xi riníʼ ique ca xiiñiluʼ yaʼ? (Biindaʼ Proverbios 20:5). Nuu padre ribee tiempu para chinecaʼ ca xiiñicaʼ ti lugar ra chuʼcaʼ stúbicaʼ para ganda güicaʼ diidxaʼ. Ti hombre de Taiwán ni láʼ Masahiko guníʼ: «Ora rinedu ca xiiñidu xiixa lugar casi ruaa nisadóʼ o lu ti dani la? huadieeʼ cuenta qué raca nagana para laacabe guiníʼcabe xi riníʼ íquecabe ne xi runi sentírcabe». Katya, ni bizéʼtenu lu párrafo gaʼ bizeeteʼ: «Ora ricaa jñaaʼ naa ra scuela, rinebe naa ra ti parque nabé galán. Raqué riuuladxeʼ guinieniáʼ laabe de ca cosa ni rizaacaʼ ra scuela o de ni naguu xizaa naa».

16. ¿Ximodo zanda guiechené ca familia ca guiráʼ ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová?

16 Racané ca cosa ni bizáʼ Jehová chuʼ ca familia ca nayecheʼ ne chuʼcaʼ tobi si. Biblia peʼ ná nuu «tiempu para guxídxinu» ne tiempu para guiéchenu (Ecl. 3:1, 4). Maʼ bizáʼ Jehová stale lugar sicarú ni nabé riuuláʼdxinu. Stale familia riuuláʼdxicaʼ checaʼ ra ranchu, quíbacaʼ dani o checaʼ ruaa nisadóʼ. Nuu xcuidi guizáʼ riuuláʼdxicaʼ guxooñecaʼ ne quítecaʼ ra parque, laaca riuuláʼdxicaʼ gúʼyacaʼ ca maniʼ ne nuu de laacaʼ riuuláʼdxicaʼ chigázecaʼ ra guiiguʼ o ndaaniʼ nisadóʼ. Rihuinni dxíchica zanda guiechenenu guiráʼ ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová.

17. Laatu ca ni napa xiiñiʼ, ¿xiñee risaca gacanetu ca xiiñitu guiechenecaʼ guiráʼ ca ni maʼ bizáʼ Jehová?

17 Ndaaniʼ guidxilayú cubi, de guiranu ziuuláʼdxinu guidúʼyanu guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jehová. Maʼ qué zadxíbinu ca maniʼ ca ne laaca maʼ qué zadxíbicame laanu (Is. 11:6-9). Zápanu stale tiempu para guidúʼyanu guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jehová (Sal. 22:26). Nga runi laatu, ca ni napa xiiñiʼ, cadi cuézatu dede ora maʼ nuunu ndaaniʼ guidxilayú cubi para guluiʼtu ca xiiñitu guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jehová ne gusiiditu laacabe de laacani. Lugar de nga la? laiquiiñeʼ guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jehová para gusiiditu ca xiiñitu de laabe. Pa gúnitu ni la? zuni sentir ca xiiñitu cásica biʼniʼ sentir rey David ora guníʼ: «Gastiʼ stobi casi lii, Jehová, ne guirutiʼ qué huayuni cosa casi ca ni maʼ bizaʼluʼ» (Sal. 86:8).

CANCIÓN 134 Ca xiiñinu, ti regalu ni zeeda de Dios

a Stale hermanu rietenaláʼdxiruʼ ni biʼniʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ para guluiʼcaʼ laacabe ca cosa ni maʼ bizáʼ Jehová ne gúʼyacabe ximodo naca Dios. Pa nápaluʼ xiiñiluʼ, ¿ximodo zanda iquiiñeluʼ ca ni maʼ bizáʼ Jehová para gusiidiluʼ laacabe ca cualidad stiʼ ne gunibiáʼ chaahuicabe laa? Lu artículo riʼ zacábinu pregunta ca.