Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 14

«Sicaríʼ nga zanna binni nácatu discípulo stinneʼ»

«Sicaríʼ nga zanna binni nácatu discípulo stinneʼ»

«Sicaríʼ nga zanna binni nácatu discípulo stinneʼ: pa nadxiisaatu» (JUAN 13:35).

CANCIÓN 106 Guendarannaxhii ni dxandíʼ

NI ZAZÍʼDINU a

¿Xi riníʼ ique stale binni ora gúʼyacaʼ pabiáʼ nuu guendarannaxhii ndaaniʼ xquidxi Jehová? (Biiyaʼ párrafo 1).

1. ¿Xii nga ni jma ridxagayaa binni ora cheʼ primé biaje reunión? (Biiyaʼ foto).

 GUINÍʼ íquenu guyé ti guendaxheelaʼ primé biaje reunión ra Yoo stiʼ Reinu. Nabé cadxagayaacabe modo bidxaagalú ca hermanu que laacabe ne pabiáʼ nadxiisaacaʼ. Ora ribiguétacabe ra lídxicabe gunaa ca rabi xheelaʼ: «Guyuuladxeʼ chuaaʼ lade ca testigu stiʼ Jehová purtiʼ maʼ gadxé laacaʼ».

2. ¿Xiñee nuu tu laa rusaana de guni ni ná Jehová?

2 Rihuinni galán guendarannaxhii ni napa ca hermanu ndaaniʼ congregación. Dxandíʼ, laaca naca ca testigu stiʼ Jehová binni ruchee (1 Juan 1:8). Nga runi, ra jma gunibiaʼnu ca hermanu zándaca jma zadúʼyanu modo laacaʼ (Rom. 3:23). Ne nabé triste ni rizaaca, nuu tu laa rusaana de guni ni ná Jehová purtiʼ ruuyacaʼ ra cuchee xcaadxi.

3. ¿Ximodo zanna binni tuu nga ca ni dxandíʼ xpinni Cristu? (Juan 13:34, 35).

3 Guidúʼyanu textu ra biree artículo riʼ (biindaʼ Juan 13:34, 35). ¿Ximodo zanna binni tuu nga ca ni dxandíʼ xpinni Cristu yaʼ? Purtiʼ nadxiisaacaʼ ne cadi purtiʼ qué rucheecaʼ. Ne qué niníʼ Jesús: «Sicaríʼ nga zánnatu nácatu discípulo stinneʼ», sínuque guniʼbe: «Sicaríʼ nga zanna binni nácatu discípulo stinneʼ». Nga runi, bisihuinni Jesús zanna ca discípulo stiʼ ne guiráʼ binni, tuu nga ca ni dxandíʼ naca xpínnibe purtiʼ nadxiisaacaʼ.

4. ¿Xi zándaca guinabadiidxaʼ binni?

4 Ca binni ni cadi naca testigu stiʼ Jehová zándaca guinabadiidxacaʼ: «¿Xiñee rusihuinni guendarannaxhii tuu nga ca ni dxandíʼ xpinni Cristu? ¿Ximodo bisihuinni Jesús nadxii ca apóstol stiʼ? Ne ¿ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús?». Galán guiníʼ íquenu ca pregunta riʼ, neca maʼ nácanu Testigu. Purtiʼ zacané ca ni laanu guluinu guendarannaxhii, jmaruʼ si ora guidúʼyanu cuchee xcaadxi (Efes. 5:2).

¿XIÑEE RUSIHUINNI GUENDARANNAXHII TUU NGA CA NI DXANDÍʼ XPINNI CRISTU?

5. ¿Xi tipu guendarannaxhii caníʼ Jesús lu Juan 15:12, 13?

5 Jesús guníʼ nabé galán modo zannaxhii ca xpinni (biindaʼ Juan 15:12, 13). Guidúʼyanu mandatu bidiibe laacaʼ: «Lagannaxhiisaa cásica huayannaxhieeʼ laatu». ¿Xi tipu guendarannaxhii bizeetebe rariʼ yaʼ? Ne laca laabe bisiénebe pur guendarannaxhii ca zanda gudiʼnu xpídanu pur sti binni. b

6. ¿Ximodo rusihuinni Stiidxaʼ Dios nabé risaca guendarannaxhii?

6 Rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios nabé risaca guendarannaxhii. Stale tu ruzeeteʼ ca versículo riʼ nga ni jma riuuláʼdxicaʼ. Casi: «Dios nga guendarannaxhii» (1 Juan 4:8); «Gunnaxhii prójimo stiluʼ cásica nadxiiluʼ lii» (Mat. 22:39); «Ti binni ni nadxii la? siempre nuu dispuestu guni perdonar» (1 Ped. 4:8), ne «Qué ziuu dxi guirá guendarannaxhii» (1 Cor. 13:8). Rusihuinni ca versículo riʼ ne xcaadxi casi laacani pabiáʼ risaca gápanu ne gusihuínninu cualidad nabé galán riʼ.

7. ¿Xiñee qué zanda gucaa Binidxabaʼ binni chuʼcaʼ tobi si ne gannaxhiisaacaʼ?

7 Stale binni rinabadiidxaʼ: «¿Ximodo gannaʼ gunáʼ nga religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ pue? Pa guiráʼ ca religión ca rusiidicaʼ gadxé gadxé cosa de Dios». Maʼ biʼniʼ Binidxabaʼ chuʼ stale religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ne pur nga stale binni qué ganna gunáʼ nga religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ. Peru qué zanda gucaabe binni de gadxé gadxé guidxi gueeda gácacaʼ ti familia ne gannaxhiisaacaʼ. Nga la? Jehová si zanda gúnini. Ne nánnanu zacá ni purtiʼ de Jehová zeeda guendarannaxhii. Ca binni si ni napa espíritu ne ndaayaʼ stibe zanda gusihuínnicaʼ dxandíʼ nadxiisaacaʼ (1 Juan 4:7). Nga runi, guníʼ Jesús zahuinni tuu nga ca ni dxandíʼ xpínnibe purtiʼ nadxiisaacaʼ.

8, 9. ¿Xi huadii binni cuenta ora guʼyaʼ guendarannaxhii ni napa ca testigu stiʼ Jehová?

8 Casi guníʼ Jesús, zanna binni tuu nga ca ni dxandíʼ xpínnibe purtiʼ nadxiisaacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, ti hermanu láʼ Ian rietenalaʼdxiʼ, primé biaje guyé ti asamblea ni gucaʼ ndaaniʼ ti estadio gaxha de ra lidxi. Chupa chonna beeu ante yeguuyabe ti partidu ndaaniʼ estadio que. Laabe guniʼbe: «Maʼ gadxé si xpiaʼ ca binni ni yeguuya juegu que de ca testigu stiʼ Jehová purtiʼ laacaʼ riniʼcaʼ né stale respetu, galán zuchaahuicaʼ ne ca xiiñicaʼ la? guizáʼ ribidxicaʼ». Ne guníʼrube: «Ni jma bidxagayaaʼ nga guirácabe nuucabe tobi si ne nayecheʼ ne zaqué nga racalaʼdxeʼ guibaneʼ. Neca qué rietenalaʼdxeʼ ca discursu gudiʼdiʼ lu asamblea que, peru dede yanna qué rusiaandaʼ pabiáʼ galán xpiaʼ ca Testigu». c Rusihuinni ni biʼyaʼ hombre riʼ pabiáʼ nadxiisaanu. Runi respetarnu ne rácanu nachaʼhuiʼ né ca hermanu purtiʼ nadxiinu laacaʼ.

9 Ngaca bizaaca ti hermanu láʼ John, guyuulaʼdxiʼ ora guyé ra Yoo stiʼ Reinu. Guizáʼ bidxagayaabe ora bíʼyabe pabiáʼ nachaʼhuiʼ ca hermanu ne galán xpiaʼcaʼ, ngue runi guniʼbe: «Pur nadxiisaacaʼ bidieeʼ cuenta ngue nga religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ». d Ne nuuruʼ stale experiencia ni rusihuinni ca testigu stiʼ Jehová nga ca ni dxandíʼ xpinni Cristu.

10. ¿Pora nga jma caquiiñeʼ guluinu guendarannaxhii? (Laaca zanda gúʼyaluʼ ni zeeda lu nota).

10 Casi bizéʼtenu ra bizulú artículo riʼ, guiráʼ ca hermanu nácacaʼ binni ruchee. Ziuu ora zaníʼcabe o zúnicabe xiixa ni guchiichi laanu (Sant. 3:2). e Ora guizaaca ndiʼ caquiiñeʼ guluinu guendarannaxhii. ¿Xi zacané laanu guluinu guendarannaxhii yaʼ? Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Jesús (Juan 13:15).

¿XIMODO BISIHUINNI JESÚS NADXII CA APÓSTOL STIʼ?

Bisihuinni Jesús nadxii ca apóstol stiʼ dede ora cadi jneza ni bíʼnicaʼ. (Biiyaʼ párrafo 11 hasta 13).

11. Pur ni gunabaʼ Santiago ne Juan jñaa, ¿xi bisihuínnicaʼ? (Biiyaʼ ca imagen ca).

11 Qué nibeza Jesús ñaca ca xpinni perfectu. Sínuque ne guendarannaxhii gucanebe laacaʼ gusaanacaʼ modo nácacaʼ ti chuulaʼdxiʼ Jehová ni gúnicaʼ. Ti biaje gudxi apóstol Santiago ne Juan jñaacaʼ guinabaʼ Jesús gudii laacabe ti puestu risaca lu Reinu stiʼ Dios (Mat. 20:20, 21). Bisihuinni ni biʼniʼ guiropaʼ apóstol riʼ nabé orgulloso laaca ne racaláʼdxicaʼ guisacacaʼ jma que xcaadxi apóstol que (Prov. 16:18).

12. ¿Ximodo nánnanu cadi Santiago ne Juan si nga cadi jneza modo guníʼ íquecaʼ?

12 Cadi Santiago ne Juan si nga cadi jneza guníʼ íquecaʼ. ¿Xi biʼniʼ xcaadxi apóstol que yaʼ? Biblia ná: «Ora binadiaga xcaadxi que ni, bidxiichinecaʼ xhupa que» (Mat. 20:24). Guiníʼ íquenu modo gudinde diidxacabe. Zándaca gudxi xcaadxi apóstol que Santiago ne Juan: «¿Tu nácatu para guinábatu guicaatu ti lugar risaca lu Reinu stiʼ Dios? Laaca xa laasitu huayuninetu Jesús dxiiñaʼ nadipaʼ, laaca runi merecerdu guicaadu ti lugar risaca». Pur ni bizaaca riʼ maʼ qué nusihuínnicabe nadxiisaacabe.

13. ¿Ximodo biʼniʼ tratar Jesús ca apóstol stiʼ neca cadi jneza modo guníʼ íquecaʼ? (Mateo 20:25-28).

13 ¿Xi biʼniʼ Jesús yaʼ? Qué nidxiichi. Qué niníʼ diʼ Jesús maʼ qué zácacabe apóstol stiʼ ne chiyubi xcaadxi hombre ni qué rusaana de gannaxhii ne ni jma humilde para gácacaʼ apóstol stibe. Laaca qué nidindené Jesús laacabe, sínuque guniʼné laacabe né diidxaʼ nadóʼ purtiʼ nanna racaláʼdxicabe gúnicabe ni jneza (biindaʼ Mateo 20:25-28). Neca cadi primé ne últimu biaje gudinde diidxaʼ ca apóstol que de tu laa nga jma risaca ládecaʼ, qué nusaana Jesús de nusihuinni nadxii laacabe (Mar. 9:34; Luc. 22:24).

14. ¿Ximodo guca xpiaʼ ca xaíque yuʼduʼ tiempu bibani ca apóstol que?

14 Gunna Jesús gadxé gadxé modo biniisi cada tobi de ca apóstol stiʼ (Juan 2:24, 25). Tiempu que, nabé risaca para ca líder stiʼ ca religión gapa tobi bueltu o xiixa puestu risaca (Mat. 23:6; bichaaga ni né artículo ni láʼ «Ca sinagoga ni guyuu tiempu bibani Jesús ne ca discípulo stiʼ» ni zeeda lu Torre stiʼ ni rapa 1 de abril 2010 yaza 16 hasta 18). Riníʼ ique ca líder stiʼ ca religión stiʼ ca judíu jma risácacaʼ que xcaadxi (Luc. 18:9-12). f Nanna Jesús zanda gueeda guiníʼ ique ca apóstol stiʼ jma risácacaʼ que xcaadxi, casi riníʼ ique ca líder stiʼ ca religión que (Prov. 19:11). Qué nibeza Jesús ñaca ca apóstol stiʼ perfectu ne pur ngue qué nidxiichibe ora bicheecaʼ. Cumu nanna Jesús racalaʼdxiʼ ca apóstol stiʼ gúnicaʼ ni jneza la? né stale paciencia gucanebe laacaʼ cadi guiníʼ íquecaʼ jma risácacaʼ que xcaadxi, sínuque gácacaʼ humilde ne gannaxhiisaacaʼ.

¿XIMODO ZANDA CHINÁNDANU EJEMPLU STIʼ JESÚS?

15. ¿Xi rizíʼdinu de ni bizaaca Santiago ne Juan?

15 Ni biʼniʼ Santiago ne Juan zanda gusiidiʼ ni laanu stale cosa. Cadi jneza nga gunábacabe guicaacabe ti lugar risaca lu Reinu stiʼ Dios. Laaca cadi jneza ni biʼniʼ xcaadxi apóstol que purtiʼ bidiicaʼ lugar gucueeza ngue laacaʼ para cadi chuʼcaʼ tobi si. Peru biʼniʼ tratar Jesús né stale cariñu ne guendarannaxhii ca 12 apóstol stiʼ. ¿Xi rusiidiʼ ni bizaaca riʼ laanu yaʼ? Rusiidiʼ ni laanu cadi guidúʼyanu ra cuchee xcaadxi, sínuque xi rúninu ora gucheecabe. Nga runi, ora guni ti hermanu xiixa ni guchiichi laanu, galán guiníʼ íquenu: «¿Xiñee nabé cuchiichi ni bíʼnibe ca naa pue? ¿Ñee naa nga caquiiñeʼ guchaaʼ la? ¿Ñee cadiʼdiʼ hermanu ca lu xiixa guendanagana la? Ne neca ruluíʼ napaʼ razón, ¿ñee cadi jma galán nga gusihuinneʼ nadxieeʼ laabe ne gutiidelaʼdxeʼ laabe la?». Pa cadi gusaana de gannaxhiinu xcaadxi, zusihuínninu dxandíʼ nácanu xpinni Cristu.

16. ¿Xiruʼ zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Jesús?

16 Rusiidiʼ ejemplu stiʼ Jesús laanu naquiiñeʼ gúninu stipa guiénenu ca hermanu stinu (Prov. 20:5). Neca qué zanda gánnanu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ ca hermanu stinu casi biʼniʼ Jesús ni. Peru ora gueeda gucheecabe la? zanda gápanu paciencia laacabe (Efes. 4:1, 2; 1 Ped. 3:8). Ne ni zacané laanu nga gunibiáʼ chaahuinu laacabe. Guidúʼyanu ti ejemplu.

17. ¿Xi bizaaca ti superintendente de circuito ra biʼniʼ stipa gunibiáʼ chaahuiʼ ti hermanu?

17 Ti superintendente de circuito ni biʼniʼ servir ndaaniʼ guidxi África oriental binibiaʼbe ti hermanu ni ruluíʼ nabé naduxhuʼ. ¿Xi biʼniʼ superintendente de circuito que yaʼ? Laa guníʼ: «Lugar de nucaaʼ naʼyaʼ laabe, gudixheʼ iqueʼ gunebiaʼyaʼ laabe». Bidii superintendente que cuenta naca hermanu que zaqué pur modo biniisi. Ne laaca guniʼbe: «Ora biiyaʼ guiráʼ ni huadxaagalú hermanu riʼ ne stipa ni maʼ bíʼnibe para guchaabe, bicaani naa guieneʼ laabe. Ne beeda gácabe xhamiguaʼ». Pa gúninu stipa gunibiáʼ chaahuinu ca hermanu stinu ne guiénenu laacabe, qué zaca nagana para laanu gannaxhiinu laacabe.

18. ¿Xi zanda guiníʼ íquenu ora guniná ti hermanu laanu? (Proverbios 26:20).

18 Zándaca chuʼ biaje guinínenu ti hermanu ni bininá laanu. Peru ante gúninu ni, galán guiníʼ íquenu ndiʼ: «¿Ñee nannaʼ xi guiráʼ bizaaca la?» (Prov. 18:13). «¿Ñee bíʼnibe ni sin ñánnabe la?» (Ecl. 7:20). «¿Ñee laaca huayuneʼ xiixa cásica ni bíʼnibe naa ca la?» (Ecl. 7:21, 22). «¿Ñee zusiroobaʼ guendanagana ca jma pa guinieniaʼ laabe de ni bizaaca ca la?» (biindaʼ Proverbios 26:20). Pa cueenu tiempu ne guiníʼ íquenu ca pregunta riʼ la? zudiʼnu cuenta ni jma jneza gúninu nga guluinu guendarannaxhii ne gusiáʼndanu ni bíʼnibe laanu.

19. ¿Xi maʼ gudixhe íquenu gúninu?

19 Guiranu casi testigu stiʼ Jehová rusihuínninu dxandíʼ nácanu xpinni Cristu. Yanna, cada tobi de laanu ¿ximodo zanda gusihuínninu ni yaʼ? Ra guluinu dxandíʼ peʼ nadxiinu ca hermanu stinu neca rucheecaʼ. Ne pur nga, xcaadxi binni zanda gudii cuenta gunáʼ nga religión ni rusiidiʼ ni dxandíʼ ne gacaláʼdxicaʼ guni adorarnecaʼ laanu Jehová, Dios ni nadxii laanu. Nga runi cadi gusaana de guluinu guendarannaxhii ni rusihuinni ca ni dxandíʼ xpinni Cristu.

CANCIÓN 17 Riuuladxeʼ

a Ora ruuyaʼ binni nadxiisaanu la? riuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de Jehová. Peru nuu biaje zándaca raca nagana para laanu guluinu guendarannaxhii, purtiʼ nácanu binni ruchee. Lu artículo riʼ, zadúʼyanu xiñee risaca gannaxhiinu ne ximodo chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ora guidúʼyanu guchee xcaadxi.

c Guyé lu jw.org ne biiyaʼ artículo ni láʼ «Yanna huaxa maʼ nannaʼ xi guneniaʼ xquendanabaneʼ».

d Guyé lu jw.org ne biiyaʼ artículo ni láʼ «Ruluíʼ gastiʼ cayaadxaʼ lu xquendanabaneʼ».

e Lu artículo riʼ cadi caníʼ diʼ ni de ca pecadu grave casi ni zeeda lu 1 Corintios 6:9, 10. Ca ancianu nga caquiiñeʼ guʼyaʼ ca casu riʼ.

f Gudiʼdiʼ si iza ti xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu guníʼ sicaríʼ: «Nuu menu de treinta binni nachaʼhuiʼ casi Abrahán lu Guidxilayú riʼ. Pa nuu treinta la? naa ne xiiñeʼ nga chupa de laacabe; pa nuu chii la? naa ne xiiñeʼ nga chupa de laacabe; pa nuu gaayuʼ la? naa ne xiiñeʼ nga chupa de laacabe; ne pa chupa si la? naa ne xiiñeʼ; ne pa tobi si la? naa si».