Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 11

¿Ximodo zanda chuʼluʼ listu para chuʼnísaluʼ?

¿Ximodo zanda chuʼluʼ listu para chuʼnísaluʼ?

«¿Xi cucueeza naa de chuaanisaʼ yaʼ?» (HECH. 8:36).

CANCIÓN 50 Oración para gudieeʼ naa Jiobá

NI ZAZÍʼDINU a

Lu guidubi Guidxilayú binni huaniisi ne joven caniisicaʼ lu Stiidxaʼ Dios ne cayuunísacaʼ (Biiyaʼ párrafo 1 ne 2)

1, 2. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guireeluʼ gana pa caʼruʼ chuʼluʼ listu para chuʼnísaluʼ? (Biiyaʼ ca foto ni zeeda lu portada).

 PA MAʼ gudixheʼ íqueluʼ chuʼnísaluʼ, runi felicitardu lii. ¿Ñee maʼ nuuluʼ listu la? Pa maʼ nuuluʼ listu ne ná ca ancianu maʼ zanda la? cadi gunítiluʼ tiempu, biʼniʼ ni nagueendaca. Zacá zúniluʼ ni ná Jehová ne zabániluʼ nayecheʼ.

2 Peru pa gábicabe lii caʼruʼ chuʼluʼ listu para chuʼnísaluʼ o cayuni sentirluʼ cadi nuuluʼ listu la? cadi guireeluʼ gana. Purtiʼ neca nahuiiniluʼ o maʼ huaniisiluʼ zándaruʼ guiniisiluʼ lu Stiidxaʼ Dios para ganda chuʼnísaluʼ.

«¿XI CUCUEEZA NAA DE CHUAANISAʼ YAʼ?»

3. ¿Xi gudxi ti hombre de Etiopía Felipe, ne xi pregunta rucaani laanu guiníʼ íquenu? (Hechos 8:36, 38).

3 (Biindaʼ Hechos 8:36, 38). Ti hombre ni napa autoridad lu gobiernu stiʼ Etiopía gunabadiidxaʼ Felipe: «¿Xi cucueeza naa de chuaanisaʼ yaʼ?». Rihuinni ca nápabe gana chuʼnísabe. Peru ¿ñee nuube listu para chuʼnísabe la?

Racalaʼdxiʼ etíope que guiziidiruʼ de Jehová. (Biiyaʼ párrafo 4).

4. ¿Ximodo bisihuinni etíope que racaláʼdxiruʼ guiziidiʼ?

4 Guyé hombre de Etiopía que Jerusalén para guni adorar Dios (Hech. 8:27). Nga runi, zándaca nácabe ti prosélito judíu o tuuxa ni beeda gaca de religión stiʼ ca judíu. Biziidibe de Jehová lu ca Escrituras Hebreas. Peru racaláʼdxirube gánnabe jma. Purtiʼ ora guniʼné Felipe laabe la? cayuundabe ni bicaa profeta Isaías (Hech. 8:28). Neca nagana ca diidxaʼ cayuundabe peru biyubirube guiziidibe jma.

5. ¿Xi biʼniʼ etíope que pur ni maʼ biziidiʼ?

5 Naca hombre riʼ ti binni «ni napa autoridad lu gobiernu stiʼ Candace, reina de Etiopía, ne laabe nga rápabe ca tesoro stiʼ reina que» (Hech. 8:27). Zándaca nápabe stale responsabilidad ne nabé nuu xhiiñabe. Peru guleebe tiempu para guni adorarbe Jehová. Qué nicá íquesibe guiziidibe ni dxandíʼ, sínuque bicaani laabe gúnibe xiixa. Nga runi, bireebe de Etiopía ne guyebe Jerusalén para guni adorarbe Jehová. Neca zitu ne caru guca para laabe chindabe Jerusalén la? bíʼnibe guiráʼ ni nuu lu nabe para guni adorarbe Jehová.

6, 7. ¿Xi biʼniʼ etíope que para gannaxhii Jehová jma?

6 Bisiene Felipe etíope que caadxi cosa nabé risaca ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios, casi Jesús nga Mesías que (Hech. 8:34, 35). Biecheʼ etíope que ora gunna guiráʼ ni biʼniʼ Jesús pur laa. ¿Xi zucaani laabe gúnibe yaʼ? Ñanda ñácasibe ti prosélito judíu ni runi respetar binni. Peru cumu biroobaʼ guendarannaxhii ni nápabe Jehová ne Jesús la? gucuaabe ti decisión nabé risaca, chuʼnísabe ne gácabe ti xpinni Cristu. Guluunisa Felipe etíope que, purtiʼ biiyaʼ maʼ nuube listu para chúʼnisabe.

7 Zacané ejemplu stiʼ etíope ca lii chuʼluʼ listu para chuʼnísaluʼ. Laaca zanda guiníʼ íqueluʼ: «¿Xi cucueeza naa de chuaanisaʼ yaʼ?». Guidúʼyanu ximodo zanda gúniluʼ cásica biʼniʼ hombre riʼ: cadi gusaanaluʼ de guiziidiluʼ, biʼniʼ ni caziidiluʼ ne gunnaxhii Jehová jma.

CADI GUSAANALUʼ DE GUIZIIDILUʼ

8. Casi ná Juan 17:3, ¿xi caquiiñeʼ gúniluʼ?

8 (Biindaʼ Juan 17:3). Ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ huaguu ni gana stale binni para guzulú guni estudiar Biblia. Laaca riguucani gana laanu cadi gusaana de guizíʼdinu, purtiʼ qué zusaana de gunibiaʼnu «tobi lucha Dios ni dxandíʼ» (Ecl. 3:11). Zazíʼdirunu de laabe para siempre. Ra jma gunibiaʼnu Jehová la? jma ziuunu gaxha de laa (Sal. 73:28).

9. Despué de maʼ biziidiluʼ ca cosa ni cadi nagana ni zeeda lu Biblia, ¿xi caquiiñeʼ gúniluʼ?

9 Ora ruzulú tuuxa guiziidiʼ de Jehová riziidiʼ ca cosa ni cadi nagana ni zeeda lu Biblia. Bizeeteʼ apóstol Pablo laacani nga ca cosa ni rizíʼdinu primé. Ne ruchaagabe «ca cosa ni jma naquiiñeʼ gánnanu» casi leche ni reʼ ti baʼduhuiiniʼ (Heb. 5:12; 6:1). Guluu apóstol Pablo gana ca xpinni Cristu guiziidicaʼ ca cosa jma nagana ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios. ¿Ñee racaláʼdxiluʼ guiziidiluʼ ca ni la? ¿Ñee zúniluʼ stipa para cadi gusaanaluʼ de guiziidiluʼ jma de Jehová ne de ni naguixhe ique guni la?

10. ¿Xiñee nuu tu laa raca nagana para laa guni estudiar?

10 Nuu tu laa raca nagana para laa guni estudiar. ¿Ñee laaca raca ni nagana para lii la? Pa guyeluʼ scuela, ¿ñee guyuuláʼdxiluʼ gúʼndaluʼ ne guni estudiarluʼ la? O zándaca guníʼ íqueluʼ cadi para lii scuela purtiʼ qué riuuláʼdxiluʼ guni estudiarluʼ. Pa guníʼ íqueluʼ zacá la? cadi lii si nga rizaacaluʼ ni. Zacané Jehová lii chuuláʼdxiluʼ guni estudiarluʼ purtiʼ nácabe perfectu ne maestru ni jma nanna gusiidiʼ.

11. ¿Xiñee nánnanu naca Jehová «Maestru ni jma risaca»?

11 Jehová guníʼ naca «Maestru ni jma risaca» (Is. 30:20, 21). Rusiidibe né paciencia, nacháʼhuibe, riénebe ca estudiante stibe ne siempre ruuyabe ca cosa galán ni nápacaʼ (Sal. 130:3). Qué rinábabe laanu gúninu xiixa ni qué zanda gúninu. Cadi guiaandaʼ laanu laabe nga bizaʼbe cerebru stinu, ti regalu guizáʼ sicarú (Sal. 139:14). Laaca bizaʼbe laanu para chuuláʼdxinu guizíʼdinu ne racaláʼdxibe cadi gusaana de guizíʼdinu ne guiéchenu ra gúninu ni. Nga runi, guyúbinu chuuláʼdxinu ca ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia (1 Ped. 2:2). ¿Xi zacané lii yaʼ? Gudixhe meta ni ganda ugaandaluʼ, gulee tiempu para gúʼndaluʼ ne guni estudiarluʼ Biblia guiráʼ dxi (Jos. 1:8). Né ndaayaʼ stiʼ Jehová jma ziuláʼdxiluʼ gúʼndaluʼ ne guiziidiluʼ de laabe.

12. ¿Xiñee risaca guni estudiarnu modo biʼniʼ predicar ne modo bibani Jesús?

12 Para gúniluʼ ni ná Jehová ca dxi nagana riʼ la? caquiiñeʼ chinándaluʼ ejemplu stiʼ Jesús nga runi, gulee tiempu para guiníʼ íqueluʼ modo bibánibe ne modo biʼniʼ predicarbe (1 Ped. 2:21). Gudxi Jesús ca xpinni zadxaagalucaʼ guendanagana (Luc. 14:27, 28). Peru nánnabe laaca qué zusaanacaʼ Jehová cásica bíʼnibe (Juan 16:33). Biʼniʼ estudiar modo bibani Jesús ne biʼniʼ stipa chinándaluʼ ejemplu stibe guiráʼ dxi.

13. ¿Xi cadi naquiiñeʼ gusaana de guinábanu Jehová ne xiñee?

13 Runi estudiarnu cadi para si gánnanu stale. Ni racaláʼdxinu nga gunibiaʼnu Jehová, gannaxhiinu ne gápanu fe laa (1 Cor. 8:1-3). Cadi gusaanaluʼ de guiziidiluʼ de Jehová ne cadi gusaanaluʼ de guinábaluʼ laabe jma fe (Luc. 17:5). Zudiibe lii ni canábaluʼ laabe. Pa naguidxi nuu fe stiluʼ pur guiráʼ ni dxandíʼ maʼ biziidiluʼ de Dios stinu la? zaniisiluʼ lu Stiidxabe (Sant. 2:26).

BIʼNIʼ NI CAZIIDILUʼ

Ca dxi ante gueeda Diluvio que, bizuubaʼ Noé né familia stiʼ diidxaʼ ne bíʼnicaʼ casi peʼ maʼ biziidicaʼ. (Biiyaʼ párrafo 14).

14. ¿Ximodo bisiene Pedro risaca gúninu ni cazíʼdinu? (Biiyaʼ imagen ca).

14 Bisiene apóstol Pedro pabiáʼ risaca guni ca xpinni Cristu ni caziidicaʼ. Ne bisiénebe ni ra biquiiñebe ejemplu stiʼ Noé. Gudxi Jehová Noé zuseendaʼ ti diluvio para guinitilú guiráʼ binni malu de tiempu que. Cadi caquiiñeʼ ganna si Noé ne familia stiʼ chigueeda Diluvio que sínuque laaca caquiiñeʼ gúnicabe xiixa para guilácabe. Ra guníʼ Pedro ca diidxaʼ «dxi cayaca xa arca» que, caniʼbe de ca dxi ante gueeda Diluvio (1 Ped. 3:20). Biʼniʼ Noé né familia stiʼ casi peʼ gudxi Jehová laacaʼ ne bizaʼcaʼ ti arca naroʼbaʼ (Heb. 11:7). Despué bichaaga Pedro ni biʼniʼ Noé ne ora riuunisa tuuxa. Laabe guniʼbe: «Ni guca tiempu que la? zanda guininu zeeda gaca ni bautismo ni culá laatu yanna» (1 Ped. 3:21). Guiráʼ ni cayúniluʼ yanna para ganda chuʼnísaluʼ la? zeeda gaca ni cásica ni biʼniʼ Noé né familia stiʼ pur stale iza para bizaʼcaʼ arca que. Yanna, ¿xi caquiiñeʼ gúniluʼ ti chuʼluʼ listu para chuʼnísaluʼ yaʼ?

15. ¿Xi modo rihuinni dxandíʼ maʼ guca arrepentir ti binni?

15 Tobi de ca cosa ni naquiiñeʼ gúninu nga gaca arrepentirnu de guidubi ladxidoʼno de ca pecadu stinu (Hech. 2:37, 38). Ruchaa ti binni ora dxandíʼ raca arrepentir. ¿Ñee maʼ bisaana de gúniluʼ ca cosa ni qué riuulaʼdxiʼ Jehová casi gápaluʼ ti vida inmoral, cúbaluʼ gueza, guiniʼluʼ diidxaʼ ni runiná o diidxaʼ guidxa la? (1 Cor. 6:9, 10; 2 Cor. 7:1; Efes. 4:29). Pa caʼruʼ gusaanaluʼ de gúniluʼ ca ni la? biʼniʼ stipa guchaaluʼ. Biyubi gacanécabe lii, zanda guinábaluʼ conseju binni ni cudii lii estudiu o ca ancianu. Pa joven lii ne nabézaluʼ ra nuu bixhózeluʼ ne jñaaluʼ la? zanda guinábaluʼ laacabe gacanécabe lii gusaanaluʼ intiica cosa ni cucueeza lii para chuʼnísaluʼ.

16. ¿Xi naquiiñeʼ gúniluʼ para chuʼluʼ jma gaxha de Jehová?

16 ¿Xi naquiiñeʼ gúniluʼ para chuʼluʼ jma gaxha de Jehová? Cheluʼ ca reunión ne guni participarluʼ lúcani (Heb. 10:24, 25). Ne ora gácaluʼ publicador ni caʼruʼ chúʼnisa, biʼniʼ predicar guiráʼ semana. Zuuyaluʼ ora jma guni predicarluʼ jma ziuuláʼdxiluʼ gúniluʼ ni (2 Tim. 4:5). Pa joven lii ne nabézaluʼ ra nuu bixhózeluʼ ne jñaaluʼ la? guníʼ ique ndiʼ: «¿Ñee siempre rusietenaláʼdxicabe naa chaaʼ reunión ne guneʼ predicar la? o de ndaaniʼ ladxiduáʼ riale guneʼ ni?». Ora de ndaaniʼ ladxidoʼloʼ riale guʼnuʼ ni la? rusihuínniluʼ nápaluʼ fe, nadxiiluʼ Jehová ne rudiiluʼ xquixe peʼ laa. Ra gúniluʼ ca cosa ni racané lii chuʼluʼ jma gaxha de Jehová la? rusihuínniluʼ runi adorarluʼ Dios; zeeda gaca ni casi ora nudiiluʼ regalu Jehová (2 Ped. 3:11; Heb. 13:15). Riuulaʼdxiʼ Jehová de ndaaniʼ ladxidoʼno guiale gudiʼnu laa regalu ne cadi pur cayuni obligárcabe laanu (bichaaga ni né 2 Corintios 9:7). Ne riéchenu ora gudiʼnu Jehová ni jma galán nápanu.

GUNNAXHII JEHOVÁ JMA

17, 18. ¿Xi cualidad zacané lii chuʼnísaluʼ ne xiñee? (Proverbios 3:3-6).

17 Cadi guireeluʼ gana pa chuʼ xiixa ni gucueeza lii para chuʼnísaluʼ. Zándaca guni búrlacabe lii o sanándacabe lii pur ni runi creluʼ (2 Tim. 3:12). Zándaca cudxiiluluʼ xiixa ni cadi jneza ne ribiguetaʼ rúniluʼ ni. O zándaca guiníʼ íqueluʼ nagana ugaandaluʼ meta de chuʼnísaluʼ. ¿Xi zacané lii cadi guireeluʼ ganna yaʼ? Ti cualidad nabé risaca: guendarannaxhii ni nápaluʼ Jehová.

18 Ni jma galán gúniluʼ nga gannaxhiiluʼ Jehová (biindaʼ Proverbios 3:3-6). Zanda gudxiiluluʼ ca guendanagana ni guidxaagaluluʼ pa nadxiiluʼ Jehová ne guiráʼ stipa stiluʼ. Stale biaje ruzeeteʼ Biblia qué rusaana Jehová de gannaxhii ca xpinni. Ndiʼ riníʼ qué rusaanabe laacaʼ ne qué ziuu dxi gusaanabe de gannaxhiibe laacaʼ (Sal. 100:5). Bizáʼ Dios lii casi laa (Gén. 1:26). Yanna, ¿ximodo zanda gusihuínniluʼ guendarannaxhii riʼ yaʼ?

Zanda gudiiluʼ xquixe peʼ Jehová guiráʼ dxi. (Biiyaʼ párrafo 19). b

19. ¿Xi zanda gúniluʼ para gudiiluʼ xquixe peʼ Jehová pur guiráʼ ni runi pur lii? (Gálatas 2:20).

19 Primé, bisihuinni rudiiluʼ xquixe peʼ (1 Tes. 5:18). Guiráʼ dxi zanda guiníʼ íqueluʼ ndiʼ: «Yannadxí, ¿ximodo bisihuinni Jehová nadxii naa yaʼ?». Ne despué, ora guni orarluʼ laabe bidii xquixe peʼ laabe pur ca cosa ni bidiibe lii dxi que. Zacá zuuyaluʼ pabiáʼ nadxii Dios lii cásica biʼyaʼ apóstol Pablo ni (biindaʼ Gálatas 2:20). Ne guníʼ ique ndiʼ: «¿Ñee rusihuinneʼ laaca nadxieeʼ Jehová la?». Zacané guendarannaxhii ni nápaluʼ laabe gudxiiluluʼ intiica tentación, tídiluʼ lu intiica guendanagana ne cadi gusaanaluʼ de gúniluʼ ca cosa ni racané lii chuʼluʼ jma gaxha Dios. Zacá zusihuínniluʼ guiráʼ dxi nadxiiluʼ Bixhózeluʼ ni nuu guibáʼ.

20. ¿Xi riníʼ gudiiluʼ lii Jehová ne xiñee nabé risaca gúniluʼ ni?

20 Ra tidiʼ tiempu zucaa guendarannaxhii ni nápaluʼ Jehová lii gúniluʼ ti oración nabé risaca. Lu oración ca zudiiluʼ xquendanabániluʼ laabe. Despué de maʼ bidiiluʼ lii Jehová zápaluʼ ndaayaʼ de gácaluʼ stibe para siempre. Ora cayúniluʼ voto riʼ cayuni prometerluʼ laabe zúniluʼ ni nabe neca tídiluʼ lu guendanagana. Ne nácani ti voto ni rúniluʼ ti biaje si lu xquendanabániluʼ. Dxandíʼ, cadi guendariguite nga gudiiluʼ lii Jehová. Peru bietenalaʼdxiʼ laani nga decisión jma risaca ni zanda guicaaluʼ (Sal. 50:14). Zuyubi Binidxabaʼ modo gusirá guendarannaxhii ni nápaluʼ Jehová para gusaanaluʼ de gúniluʼ ni ná Dios. Peru cadi gudiiluʼ lugar gusirá Binidxabaʼ ni (Job 27:5). Zacané guendarannaxhii ni nápaluʼ Bixhózeluʼ ni nuu guibáʼ guni cumplirluʼ voto ni bíʼniluʼ laa ne laaca zacané ni lii chuʼluʼ jma gaxha de laabe.

21. Ra chuʼnísaluʼ, ¿xiñee zanda guininu cadi chigusaana de gúniluʼ ni ná Jehová?

21 Despué de maʼ bidiiluʼ lii Jehová, guniʼné ca ancianu para gábiluʼ laaca maʼ racaláʼdxiluʼ chuʼnísaluʼ. Peru bietenalaʼdxiʼ, ra chuʼnísaluʼ cadi racá diʼ nga chigusaana de gúniluʼ ni ná Jehová, sínuque racá nga chiguzulú guibániluʼ para gúniluʼ ni nabe. Nga runi, dede ca yanna gudixhe ique gannaxhiiluʼ Bixhózeluʼ ni nuu guibáʼ guirá dxi, ti guiroobaʼ guendarannaxhii ni nápaluʼ laabe. Zacá zanda ugaandaluʼ meta de chuʼnísaluʼ. ¡Qué ziuu dxi gusiaandaluʼ dxi ca! Racá nga zuzulú zusihuínniluʼ qué ziuu dxi gusaanaluʼ de gúniluʼ ni ná Jehová. Cadi gudiiluʼ lugar guirá guendarannaxhii ni nápaluʼ Jehová ne Xiiñiʼ ne biyubi guiroobaʼ guendarannaxhii ca.

CANCIÓN 135 Guluu xpiaanuʼ xiiñehuiineʼ

a Para ganda chúʼnisa tuuxa la? caquiiñeʼ ganna xi pur chiguni ni. Peru laaca caquiiñeʼ guni ni jneza. Zacané ejemplu stiʼ ti hombre de Etiopía laanu gánnanu xi caquiiñeʼ guni ti binni ni cayuni estudiar Biblia para ganda chúʼnisa.

b NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Cudii ti hermana joven xquixe peʼ Jehová pur guiráʼ ni maʼ bidiibe laa.