Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 22

Conseju ni zacané laanu guibáninu galán

Conseju ni zacané laanu guibáninu galán

«Jehová nga rudii guendabiaaniʼ» (PROV. 2:6).

CANCIÓN 89 Riguu Jiobá ndaayaʼ cani ruzuubaʼ diidxaʼ

NI ZAZÍʼDINU a

1. ¿Xiñee caquiiñenu guendabiaaniʼ o sabiduría ni zeeda de Dios? (Proverbios 4:7).

 ¿ÑEE huacaaluʼ xiixa decisión risaca la? Pa zacá ni, zándaca gunábaluʼ Jehová gudii lii guendabiaaniʼ purtiʼ nánnaluʼ caquiiñeluʼ ni (Sant. 1:5). Sicaríʼ bicaa rey Salomón: «Sabiduría nga ni jma risaca» (biindaʼ Proverbios 4:7). Sabiduría o guendanuuxpiaaniʼ ni caniʼbe raríʼ nga ni zeeda de Jehová (Prov. 2:6). Peru ¿ñee zanda gacané guendabiaaniʼ ni zeeda de Dios laanu para gudxíʼlunu ca guendanagana stinu la? Zanda pue. Lu artículo riʼ zadúʼyanu ximodo racané ni laanu.

2. ¿Gunáʼ nga ti modo zanda gácanu binni nuu xpiaaniʼ?

2 Ti modo zanda gácanu binni nuu xpiaaniʼ nga guni estudiarnu ne chinándanu ni bisiidiʼ chupa hombre ni guizáʼ nuu xpiaaniʼ. Primeru, zaninu de Salomón. Biblia ná bidii Dios Salomón stale guendabiaaniʼ ne guendariene (1 Rey. 4:29). Ne despué, zaninu de Jesús, hombre ni jma nuu xpiaaniʼ ni huabani lu Guidxilayú riʼ (Mat. 12:42). Sicaríʼ caníʼ ti profecía de laabe: «Luguiabe ziuu espíritu stiʼ Jehová, nga runi zácabe tobi ni nuu xpiaaniʼ, zácabe tobi ni guizáʼ riene» (Is. 11:2).

3. ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?

3 Pur bidii Dios guendabiaaniʼ Salomón ne Jesús, gunda bidiicaʼ conseju nabé risaca para guiranu. Lu artículo riʼ zadúʼyanu chonna de laacani: ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu guendarapa bueltu, dxiiñaʼ ne ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu laaca laanu.

XIMODO NAQUIIÑEʼ GUIDÚʼYANU GUENDARAPA BUELTU

4. ¿Xiñee maʼ gadxé modo bibani Salomón ne Jesús?

4 Guizáʼ ricu guca Salomón ne gupa stale cosa risaca (1 Rey. 10:7, 14, 15). Peru Jesús la? caadxi si cosa gupa ne nin qué ñapa lidxi (Mat. 8:20). Neca zacá, qué niníʼ ique Salomón ne Jesús jma risaca ca cosa material ca purtiʼ Jehová nga bidii laacabe guendabiaaniʼ.

5. ¿Xi guníʼ ique Salomón de guendarapa bueltu?

5 Gunna Salomón racané bueltu binni (Ecl. 7:12). Riquiiñeʼ bueltu para sinu ca cosa ni guibaninenu. Ne nuu biaje la? dede zanda sinu xiixa ni cayuuláʼdxinu. Peru neca gupa Salomón stale bueltu, gúnnabe nuu cosa jma risaca que gapa binni bueltu. Sicaríʼ bicaabe: «Jma galán cadi guiníʼ binni mal de lii que gápaluʼ stale cosa risaca» (Prov. 22:1). Laaca bidiibe cuenta huaxiéʼ nayecheʼ ribani ca binni ni ruyubi gapa stale bueltu (Ecl. 5:10, 12). Ne laaca guniʼbe ti peligru nga guiníʼ íquenu jma risaca nga gápanu bueltu purtiʼ nagueendaʼ zanda guiniti ni (Prov. 23:4, 5).

¿Ñee cucueeza ca cosa material ca laanu para cadi gúninu ni ná Reinu primé lu xquendanabáninu la? (Biiyaʼ párrafo 6 ne 7). d

6. ¿Ximodo biiyaʼ Jesús ca cosa material? (Mateo 6:31-33).

6 Qué niníʼ ique Jesús jma risaca ca cosa material. Guyuube nayecheʼ purtiʼ gúpabe ni gobe ne ni guebe (Luc. 19:2, 6, 7). Ti biaje bíʼnibe nisa vinu chaʼhuiʼ ne ngue nga primé milagru bíʼnibe (Juan 2:10, 11). Ne dxi gútibe guizáʼ caru lari ni nácube (Juan 19:23, 24). Peru cadi ca cosa material nga ni jma bisaca para laabe. Sicaríʼ gúdxibe ca discípulo stibe: «Qué zanda diʼ gapa ti esclavu chupa xpixuaanaʼ […]. Qué zanda gácatu esclavu stiʼ Dios ne laaca gácatu esclavu stiʼ Bidxichi» (Mat. 6:24). Jesús bisiidiʼ, pa gúninu ni ná Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabáninu, zudii Jehová laanu ni caquiiñenu (biindaʼ Mateo 6:31-33).

7. ¿Xi ndaayaʼ huacaa ti hermanu purtiʼ qué ruyubi gapa stale bueltu?

7 Stale hermanu ne hermana huabeenducaʼ ni galán purtiʼ yenándacaʼ ca conseju stiʼ Jehová ni caníʼ de guendarapa bueltu. Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu ni caʼruʼ guichaganáʼ ni láʼ Daniel. Sicaríʼ guniʼbe: «Dxi nahuiineʼ gudixheʼ iqueʼ guneʼ ni ná Jehová primé lu xquendanabaneʼ». Cumu runi Daniel stipa guibaniné huaxiéʼ si cosa la? huaquiiñebe tiempu stibe ne ni nánnabe gúnibe para gacanebe lu ca dxiiñaʼ de socorro ne guni servirbe Betel. Laaca guniʼbe: «Qué racaʼ arrepentir pur decisión ni gucuaaʼ. Pa nicá iqueʼ ni la? ñanda ñapaʼ stale bueltu, peru maʼ qué ñapaʼ diaʼ guiráʼ xhamiguaʼ ni napaʼ yanna riʼ. Ne guizáʼ nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ runeʼ ni ná Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabaneʼ, peru pa nicá iqueʼ ñapaʼ stale bueltu qué ñuneʼ sentir diaʼ zacá. Qué zanda diʼ siʼ bueltu guiráʼ ndaayaʼ ni maʼ bidii Jehová naa». Racá ridúʼyanu pa guicá íquenu gúninu xhiiñaʼ Jehová lugar de guyúbinu gápanu stale bueltu la? zacaanu stale ndaayaʼ.

XIMODO NAQUIIÑEʼ GUIDÚʼYANU DXIIÑAʼ

8. ¿Ximodo biiyaʼ Salomón dxiiñaʼ? (Eclesiastés 5:18, 19).

8 Salomón guníʼ zanda chuʼnu nayecheʼ ora rúninu dxiiñaʼ, purtiʼ nácani ti regalu stiʼ Dios (biindaʼ Eclesiastés 5:18, 19). Laaca bicaabe, intiica dxiiñaʼ gúninu, pa gúninu ni né gana, qué ziaadxaʼ laanu gastiʼ (Prov. 14:23). Ne nánnabe dxandíʼ ni purtiʼ guizáʼ bíʼnibe dxiiñaʼ. Bicuibe stale yoo, bizuhuaabe yaga uva, bíʼnibe stale jardín ne tanque ra ridaa nisa ne laaca bicuibe stale guidxi (1 Rey. 9:19; Ecl. 2:4-6). Ne laaca nánnanu guyuu Salomón nayecheʼ pur ca dxiiñaʼ ni biʼniʼ. Peru cadi ngue diʼ nga ni jma bisiecheʼ laabe. Laaca bíʼnibe stale cosa para Jehová. Gucanebe cuí ti templu sicarú para gaca adorar Jehová, bindaa dxiiñaʼ que gadxe iza (1 Rey. 6:38; 9:1). Despué de bíʼnibe stale cosa lu xquendanabánibe, bidiibe cuenta ni jma risaca nga gúnibe xhiiñaʼ Jehová. Sicaríʼ bicaa Salomón: «Despué de maʼ bicaadiágaluʼ guiráʼ ca diidxaʼ riʼ: bidxibi Dios ni dxandíʼ ne biʼniʼ guiráʼ ni ná ca mandamientu stiʼ» (Ecl. 12:13).

9. ¿Xi biʼniʼ Jesús para cadi gudii lugar guxheleʼ dxiiñaʼ stiʼ laa de Jehová?

9 Guca Jesús ti hombre ni biʼniʼ dxiiñaʼ. Dxi nahuiinibe gúcabe carpinteru (Mar. 6:3). Cumu naroʼbaʼ familia stiʼ Jesús la? nánnanu biecheʼ bixhózebe ne jñaabe purtiʼ gucanebe laacaʼ gápacaʼ ni iquiiñecaʼ. Ne cumu gúcabe ti hombre perfectu la? guizáʼ galán guiráʼ dxiiñaʼ ni bíʼnibe, ngue runi zándaca gúpabe stale cliente. Guizáʼ guyuulaʼdxiʼ Jesús guni dxiiñaʼ que. Peru qué nudiibe lugar nuxheleʼ ni laabe de Jehová (Juan 7:15). Ne dxi maʼ runi predicarbe bidiibe conseju riʼ: «Cadi gúnitu dxiiñaʼ para gápatu guendaró ni raca feu, sínuque laguni dxiiñaʼ para gápatu guendaró ni qué raca feu ne rudii guendanabani ni qué zaluxe» (Juan 6:27). Ne lu discursu ni bidiibe lu dani que guniʼbe: «Jma galán gutáletu tesoro guibáʼ» (Mat. 6:20).

¿Xi zacané laanu para gúninu xhiiñaʼ Dios ne gúninu dxiiñaʼ stinu? (Biiyaʼ párrafo 10 ne 11). e

10. ¿Xi guendanagana zándaca gueeda gápanu pur rúninu dxiiñaʼ jneza?

10 Guendabiaaniʼ ni rudii Jehová laanu racané ni laanu para cadi guiníʼ íquenu jma risaca dxiiñaʼ stinu. Biblia rabi ca xpinni Cristu gúninu dxiiñaʼ né gana ne gúninu ni jneza (Efes. 4:28). Zándaca rudii patrón stinu cuenta qué ribánanu ne rúninu dxiiñaʼ ne pur nga gabi laanu riuulaʼdxiʼ modo rúninu dxiiñaʼ. Zándaca guzulú gúninu dxiiñaʼ extra para guiníʼ jefe stinu cosa galán de ca testigu stiʼ Jehová. Peru pa gúninu ni, zándaca maʼ qué zápanu tiempu para familia stinu ne maʼ qué zúninu ca cosa ni ruchiña laanu ra nuu Jehová. Pa guizaaca nga, naquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu para gúninu ca cosa ni jma risaca.

11. ¿Xi biziidiʼ William ora biʼyaʼ ni runi ti ancianu?

11 Biziidiʼ ti hermanu joven ni láʼ William cadi guiníʼ ique dxiiñaʼ nga ni jma risaca. Bíʼninebe ti hermanu ni naca ancianu de congregación dxiiñaʼ ti tiempu. Sicaríʼ guníʼ William de hermanu riʼ: «Galán ejemplu stiʼ hermanu riʼ purtiʼ qué niníʼ ique jma risaca dxiiñaʼ stiʼ. Guizáʼ rúnibe dxiiñaʼ ne nabé riuulaʼdxiʼ ca cliente stibe xhiiñabe. Peru ora maʼ bireebe de dxiiñaʼ la? rusaanabe ni ne riquiiñebe tiempu stibe para familia stibe ne para guni adorarbe Jehová. Laabe nga tobi de ca binni ni runebiaʼyaʼ ni nabani nayecheʼ». b

XIMODO NAQUIIÑEʼ GUIDÚʼYANU LACA LAANU

12. ¿Ximodo biiyaʼ Salomón laca laa dxi bizulú cayuni mandar, ne xi bizaacabe despué?

12 Dxi biʼniʼ Salomón ni ná Jehová la? gúcabe humilde. Ti biaje, dxi joven laabe ne huaxieruʼ tiempu de nácabe rey, gúnnabe nuu cosa ni qué gánnabe ngue runi gunábabe Jehová gacané laabe (1 Rey. 3:7-9). Ne gúnnabe zápabe guendanagana pa gueeda gácabe ti binni orgulloso. Sicaríʼ bicaabe: «Ti binni ni gaca orgulloso la? racaná, ne ti binni ni guiníʼ ique jma risaca que stobi la? ziaba» (Prov. 16:18). Ra gudiʼdiʼ tiempu la? biaandaʼ laabe ca diidxaʼ ni bicaabe. Dxi maʼ zinebe chupa chonna iza de nácabe rey, gúcabe orgulloso ne maʼ qué ñúnibe ni ná ca ley stiʼ Dios. Ndiʼ ngue ni biʼniʼ mandar Ley que ca rey hebreu: «Cadi naquiiñeʼ gápabe stale xheelabe, para cadi guireechú ladxidoʼbe» (Deut. 17:17). Qué ninanda Salomón ni ná ley que ne gupa 700 xheelaʼ ne 300 concubina, ne ¡stale de ca gunaa riʼ runi adorarcaʼ dios falsu! (1 Rey. 11:1-3). Zándaca guníʼ íquebe qué zazaacabe gastiʼ. Qué gánnanu pa guníʼ íquebe ni, peru ni nánnanu nga gúpabe guendanagana purtiʼ qué nuzuubabe stiidxaʼ Jehová (1 Rey. 11:9-13).

13. Ora guiníʼ íquenu pabiáʼ humilde guca Jesús, ¿xi rizíʼdinu de laani?

13 Siempre guca Jesús ti hombre humilde. Ante gueedabe lu Guidxilayú gucanebe Jehová gaca stale cosa sicarú. Colosenses 1:16 ná: «Pur mediu de laabe guyáʼ xcaadxi cosa ni nuu guibáʼ ne ni nuu lu guidxilayú». Zándaca dxi guyuunisa Jesús bietenalaʼdxiʼ guiráʼ cosa ni biʼniné Bixhoze guibáʼ (Mat. 3:16; Juan 17:5). Peru ora bietenaláʼdxibe ca cosa riʼ, qué ñácabe orgulloso. Ne qué niníʼ íquebe jma risácabe que xcaadxi. Gúdxibe ca discípulo stibe cadi beedabe lu Guidxilayú riʼ para gacanecaʼ laabe, sínuque para gacanebe ne para gudiibe xquendanabánibe para guilá stale binni (Mat. 20:28). Laaca guniʼbe qué zanda gúnibe ti cosa de laasibe (Juan 5:19). ¡Dxandíʼ peʼ guca Jesús humilde! ¿Cadi dxandíʼ racaláʼdxinu chinándanu ejemplu stibe la?

14. ¿Ximodo racané ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús laanu pa riníʼ íquenu qué liica risácanu?

14 Bisiidiʼ Jesús ca discípulo stiʼ cadi guiníʼ íquecaʼ jma risácacaʼ que xcaadxi, peru laaca gucanebe laacaʼ cadi guiníʼ íquecaʼ qué lica risácacaʼ. Ti biaje gúdxibe laacaʼ: «Dede guicha íquetu nánnabe panda» (Mat. 10:30). Guizáʼ riguixhedxí ca diidxaʼ riʼ ladxidoʼno, jmaruʼ si pa riníʼ íquenu qué lica risácanu. Rusietenalaʼdxiʼ ca diidxaʼ riʼ laanu guizáʼ rizaalaʼdxiʼ Jehová laanu ne nabé risácanu para laabe. Pa cudii Jehová lugar guni adorarnu laa ne riníʼ íquebe zanda guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu ndaaniʼ ti paraísu, cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu cadi biaʼsi ni nabe.

¿Xi ca ndaayaʼ zándaca gunítinu yanna pa cadi jneza ni riníʼ íquenu de laanu? (Biiyaʼ párrafo 15). f

15. a) Casi bizeeteʼ revista Torre stiʼ ni rapa raca caadxi iza, ¿ximodo naquiiñeʼ guiníʼ íquenu de laanu? b) Casi rihuinni lu ca foto stiʼ yaza 24, ¿xi ndaayaʼ zanda gunítinu pa guicá íquenu puru si para laanu?

15 Raca 15 iza, sicaríʼ bizeeteʼ revista Torre stiʼ ni rapa: «Qué racaláʼdxinu guiníʼ íquenu jma risácanu que xcaadxi dede gácanu orgulloso, peru laaca cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu qué lica risácanu gastiʼ. Ni naquiiñeʼ gúninu nga guiníʼ íquenu nuu cosa ni nánnanu gúninu ne nuu cosa ni qué randa rúninu». Sicaríʼ guníʼ ti hermana: «Cadi nacaʼ diaʼ ti binni ni guizáʼ maluʼ, peru laaca cadi nacaʼ ti binni ni guizáʼ nadóʼ. Napaʼ cualidad galán ne cualidad ni cadi galán, cásica guiráʼ binni». c Racá ridúʼyanu cadi galán guiníʼ íquenu jma risácanu que xcaadxi o guiníʼ íquenu qué lica risácanu.

16. ¿Xiñee rudii Jehová laanu conseju ni zacané laanu?

16 Lu Biblia rudii Jehová laanu conseju ni zacané laanu. Rúnibe ni purtiʼ nadxiibe laanu ne racaláʼdxibe guibáninu nayecheʼ (Is. 48:17, 18). Ni jma jneza gúninu nga gúninu ni ná Jehová primé lu xquendanabáninu. Nga nga ni dxandíʼ zusiecheʼ laanu. Pa qué guicá íquenu gápanu stale bueltu, gúninu stale dxiiñaʼ o guicá íquenu puru si para laanu, qué zápanu guendanagana ni rapa ca binni ni ruyubi ca cosa ca. Nga runi, ¡quixhe íquenu gácanu binni nuu xpiaaniʼ ne gusiéchenu ladxidóʼ Jehová! (Prov. 23:15).

CANCIÓN 94 Gudiʼnu xquíxepeʼ pur nápanu Stiidxaʼ Dios

a Guca Salomón ne Jesús hombre ni guizáʼ nuu xpiaaniʼ, peru Jehová bidii guendabiaaniʼ laacabe. Gucané Dios laacabe para gudiicabe conseju ni caníʼ ximodo naquiiñeʼ guʼyaʼ binni guendarapa bueltu, dxiiñaʼ ne ximodo guʼyaʼ tobi laaca laa. Lu artículo riʼ zazíʼdinu ximodo zanda chinándanu guionnaʼ conseju riʼ ne laaca zazíʼdinu xi huabeendú caadxi hermanu ni yenanda ca ni.

b Biiyaʼ artículo ni láʼ «Biechené dxiiñaʼ nadipaʼ ruʼnuʼ» ni biree lu Torre stiʼ ni rapa 1 de febrero de 2015.

c Biiyaʼ artículo ni láʼ «La Biblia nos ayuda a sentirnos satisfechos», ni biree lu revista La Atalaya 1 de agosto de 2005.

d NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Juan ne Tomás nga chupa Testigu ni rié ti congregación si. Juan riquiiñeʼ stale tiempu para carru stiʼ. Tomás la? riquiiñeʼ carru stiʼ para chiné ca hermanu predicación ne reunión.

e NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Cayuni Juan dxiiñaʼ extra purtiʼ qué racalaʼdxiʼ guiníʼ jefe stiʼ mal de laa. Cada biaje guinabaʼ jefe stibe laabe gúnibe jma dxiiñaʼ, rúnibe ni. Tomás la? siervu ministerial laa, peru laa huadxí ca ziné ti ancianu zigúnicaʼ ti visita de pastoreu. Maʼ gúdxibe jefe stibe riquiiñebe caadxi huadxí para gúnibe xhiiñaʼ Dios.

f NI RIHUINNI LU IMAGEN RIʼ: Ruyubi Juan puru si para laa. Peru Tomás runi ni ná Jehová primé lu xquendanabani, ne runibiaʼ jma xhamigu ra cayaca chaahuiʼ ti Salón de Asamblea.