Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

HISTORIA STINNEʼ

«Qué nusiaandaʼ Jehová naa»

«Qué nusiaandaʼ Jehová naa»

NABEZAʼ Orealla, ti guidxihuiiniʼ ra nabeza biaʼ chupa mil binni, riaanani Guyana (América del Sur). Lu avioneta o lu lancha si nga zanda chinándacabe lugar riʼ purtiʼ zitu ni.

Guleʼ lu iza 1983. Nazaaca guleʼ, peru dxi napaʼ chii iza, bizulú bineʼ sentir guizáʼ biuubaʼ ladeʼ. Chupa iza despué, bibaneʼ ti siadóʼ ne maʼ qué ñanda niniibeʼ. Neca gucalaʼdxeʼ núnibe ñeeʼ qué gápacani stipa. Dede dxi que, maʼ qué nizayaʼ. Runi guendahuará riʼ qué nisuaaʼ, biaanaʼ biaʼ ti xcuidihuiiniʼ.

Chupa chonna beeu de nuaaʼ ra lidxeʼ yeganna chupa señora testigu stiʼ Jehová laadu. Rucacheluáʼ ora reeda binni ra lidxeʼ, peru dxi que, bidieeʼ lugar guiniʼnécabe naa. Ora caniʼnécabe naa de ti Paraísu, bietenalaʼdxeʼ dxi napaʼ gaayuʼ iza, reeda ti misioneru láʼ Jethro ra lidxeʼ de Surinam ti biaje cada beeu ne rudiibe estudiu bixhozeʼ. Gucaʼ llevar Jethro purtiʼ nachaʼhuiʼ né naa. Laaca yené bixhozebiidaʼ ne jñaabiidaʼ naa ca reunión stiʼ ca testigu stiʼ Jehová. Nga runi, ora gudxi Florence, tobi de ca señora Testigu que naa pa zaziideʼ jma de Biblia, gudxeʼ laa zaziideʼ.

Biguetaʼ Florence ne xheelaʼ, Justus, ra lidxeʼ ne bizulú bidiicaʼ estudiu naa. Cumu bidiicabe cuenta qué gannaʼ guundaʼ la? bisiidicabe naa. Despué de ti tiempu biziideʼ guundaʼ. Ti dxi gúdxicabe naa biseendacabe laacaʼ chiguni predicarcaʼ Surinam ne qué ñaana nin ti hermanu ndaaniʼ xquidxeʼ ni gudii estudiu naa. Peru guyuaaʼ nayecheʼ purtiʼ qué nusiaandaʼ Jehová naa.

Ti tiempu despué yendá ti precursor ni láʼ Floyd xquidxeʼ. Ti biaje laga cayuni predicarbe de yoo pur yoo bidxélabe naa. Ora gúdxibe naa pa zudiibe estudiu naa bixidxeʼ. Gúdxibe na: «¿Xiñee cuxídxiluʼ?». Gudxeʼ laabe maʼ biindanécabe naa folletu ni láʼ Xi canabaʼ Dios lii guʼnuʼ ne maʼ bizuluáʼ biindaʼ libru El conocimiento que lleva a vida eterna. * Laaca gudxeʼ laabe maʼ cadi cacaaʼ estudiu. Biluxe biindanebe naa libru Conocimiento, peru despué biseendacabe laabe guni servirbe sti guidxi. Ne maʼ guirutiʼ nudii estudiu naa.

Lu iza 2004 yendá Granville ne Joshua xquidxeʼ, chupa precursor especial. Runi predicárcabe de yoo pur yoo ne zaqué bidxélacabe naa. Ora gunabadiidxacabe naa pa zudiicabe estudiu naa bixidxeʼ. Gunabaʼ laacabe guʼndanécabe naa libru Conocimiento dede ra ruzuluni. Nuaaʼ gannaʼ pa laaca ngueca gusiidicabe naa. Gudxi Granville naa raca reunión xquidxeʼ. Neca maʼ chii iza qué riree de ra lidxeʼ napaʼ gana chaaʼ reunión. Yecaa Granville naa ne yené naa ra Yoo stiʼ Reinu lu ti silla de rueda.

Ti tiempu despué gudxi Granville naa gucaaʼ laʼyaʼ lu Escuela del Ministerio Teocrático. Gúdxibe naa: «Dxandíʼ nápaluʼ ti discapacidad, peru riniʼluʼ. Zedandá dxi zudiiluʼ ti discursu. Dxandíʼ nga ni cayabeʼ lii». Guizáʼ guyuaaʼ gana pur ca diidxaʼ gúdxibe naa ne gupaʼ confianza.

Yeguneʼ predicar niaʼ laabe, peru huaxiéʼ galán ca neza ni nuu ndaaniʼ guidxihuiiniʼ que ne nagana para chinécabe naa lu silla de rueda. Ngue runi gudxeʼ laabe chinebe naa ndaaniʼ ti carretiá, ne zaqué bíʼnibe ni. Guyuaanisaʼ lu iza 2005. Ti tiempu despué bisiidiʼ ca hermanu que naa gacaʼ encargar de literatura stiʼ congregación ne ximodo iquiiñeʼ aparatu de sonidu ni nuu ra Yoo stiʼ Reinu.

Lu iza 2007 guti bixhozeʼ lu ti accidente lu lancha. Guizáʼ gucaná familia stinneʼ. Biʼniʼ orarné Granville laadu ne biquiiñebe Biblia para quixhedxibe ladxidoʼdo. Chupa iza despué bizaaca sti desgracia: laaca guti Granville lu ti accidente lu lancha.

Guizáʼ guyuu ca hermanu que triste maʼ qué gápadu ancianu ne ti siervu ministerial si nuu. Guizáʼ gucaná ladxiduáʼ dxi guti Granville purtiʼ gúcabe xhamiguaʼ ne siempre gucanebe naa. Primé reunión ni gúpadu despué de gútibe, guca caber naa guundaʼ ca párrafo stiʼ revista Torre stiʼ ni rapa. Gunda biindaʼ chupa párrafo peru despué bizulú cayuunaʼ. Últimu la? bieteʼ de lu plataforma purtiʼ qué ganda iganeʼ.

Bineʼ sentir galán ora beeda xcaadxi hermanu de sti congregación beeda gacanecaʼ laadu. Laaca biseendaʼ sucursal ti precursor especial ni láʼ Kojo. Guizáʼ biecheʼ ora biiyaʼ cacaa jñaa ne bicheʼ ni jma nahuiiniʼ estudiu ne guyuunísacaʼ. Lu beeu marzo de 2015 guca nombrar siervu ministerial ne ti tiempu despué bidieeʼ primé discursu stinneʼ. Dxi que, bietenalaʼdxeʼ ni gudxi Granville naa caadxi iza ante: «Zedandá dxi zudiiluʼ ti discursu. Dxandíʼ nga ni cayabeʼ lii».

Lu ca programa ni riree lu JW Broadcasting®, ruuyaʼ laaca nuu hermanu ni cadiʼdiʼ ra nagana casi ni cadideʼ riʼ. Neca nápacabe discapacidad, cayúnicabe ni ná Jehová ne nuucabe nayecheʼ. Naa laaca randa runeʼ caadxi cosa. Cumu racalaʼdxeʼ iquiiñeʼ stipa ni napaʼ para guneʼ ni ná Jehová la? ngue runi bizuluáʼ de precursor regular. Ne guizáʼ biecheʼ dxi biʼniʼ nombrárcabe naa ancianu de congregación lu beeu septiembre de 2019, nuu cuarenta publicador ndaaniʼ congregación stidu.

Rudieeʼ xquixe peʼ ca hermanu ne ca hermana ni bisiidiʼ naa de Jehová ne gucanecaʼ naa guneʼ ni nabe. Peru de guidubi ladxiduáʼ rudieeʼ xquixe peʼ Jehová purtiʼ qué nusiaandaʼ naa.

^ párrafo 8 Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jehová, maʼ qué raca imprimir ni.