Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 46

Ca ni deruʼ bichaganáʼ, laquixhe ique gúnitu jma lu xhiiñaʼ Jehová

Ca ni deruʼ bichaganáʼ, laquixhe ique gúnitu jma lu xhiiñaʼ Jehová

«Jehová nga stipa stinneʼ [...]; napaʼ confianza laabe de guidubi ladxiduáʼ» (SAL. 28:7).

CANCIÓN 131 «Ni maʼ bichaaga Dios»

NI ZAZÍʼDINU *

1, 2. a) ¿Xiñee naquiiñeʼ gapa ca ni deruʼ bichaganáʼ confianza Jehová? (Salmo 37:3, 4). b) ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?

¿ÑEE maʼ bichaganaluʼ o mayaca guichaganaluʼ la? Pa zacá ni, seguru ni racaláʼdxiluʼ nga guibániluʼ nayecheʼ né xheelaluʼ. Dxandíʼ riuu stale guendanagana lu guendaxheelaʼ ne ora deruʼ bichaganácabe naquiiñeʼ guicaacabe decisión nabé risaca. Ne modo gudxiilutu ca guendanagana ca zanda gacané ni o guniná ni xquendaxheelatu. Pa gápatu confianza Jehová zacaatu decisión jneza, ziuutu nayecheʼ ne ziuu xquendaxheelatu jma naguidxi. Peru pa qué chinándatu ca conseju stiʼ Jehová zándaca gápatu guendanagana lu xquendaxheelatu ne qué zabánitu nayecheʼ (biindaʼ Salmo 37:3, 4).

2 Neca gucuá artículo riʼ para ca ni deruʼ bichaganáʼ, laaca ziete caadxi cosa ni zanda guidxaagalú guiráʼ ca ni maʼ bichaganáʼ. Zadúʼyanu ejemplu stiʼ caadxi hombre ne gunaa ni riete lu Biblia ne ximodo racané ejemplu stícabe laanu lu xquendanabáninu ne lu guendaxheelaʼ. Laaca zadúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de ni huayuni caadxi guendaxheelaʼ de tiempu riʼ.

XI GUENDANAGANA ZÁNDACA GUIDXAAGALÚ CA NI DERUʼ BICHAGANÁʼ

¿Xi zanda gucueeza ca ni nacubi bichaganáʼ para cadi gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová? (Biiyaʼ párrafo 3 ne 4).

3, 4. ¿Xi guendanagana zándaca guidxaagalú ca ni deruʼ bichaganáʼ?

3 Nuu lugar, zándaca gábicabe ca ni deruʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ guibánicaʼ «cásica nabani» xcaadxi guendaxheelaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, zándaca gábicaʼ bixhózecabe o xcaadxi familia stícabe laacabe naquiiñeʼ gápacabe xiiñicabe nagueenda. O, zándaca gabi ca xhamigu o familia ca ni deruʼ bichaganáʼ laacaʼ naquiiñeʼ gucuicaʼ lídxicaʼ ne sicaʼ stale cosa.

4 Ne pa qué gapa guendaxheelaʼ riʼ cuidadu la?, zándaca guicaacaʼ decisión ni cadi jneza ne pur nga guzaabicaʼ stale bueltu. Ne para ganda quíxecabe ni la? zándaca gúnicabe dxiiñaʼ guirópacabe. Ne maʼ qué zápacabe tiempu para gúʼndacabe Biblia stúbicabe, gápacabe adoración en familia ne guni predicárcabe. Zándaca maʼ qué chécabe reunión para gúnicabe jma dxiiñaʼ ti guni ganárcabe jma bueltu o para cadi guníticabe dxiiñaʼ stícabe. Ne pur nga maʼ qué zacá íquecabe gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Jehová.

5. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Klaus ne Marisa lii?

5 Nuu stale ejemplu ni rusihuinni qué zabáninu nayecheʼ pa guicá íquenu gápanu stale cosa risaca. Nga peʼ nga ni biʼyaʼ Klaus ne Marisa. * Ora bichaganacaʼ, guirópacaʼ bíʼnicaʼ stale dxiiñaʼ para guibánicaʼ galán. Peru qué ñuucabe nayecheʼ. Sicaríʼ guníʼ Klaus: «Gúpadu stale cosa risaca, peru qué ñápadu nin ti meta espiritual. Bínidu stale dxiiñaʼ, ne nabé guca estresardu». Zándaca laaca maʼ bidiiluʼ cuenta qué ribani binni nayecheʼ ora guicá ique gapa stale cosa risaca. Peru cadi guireeluʼ gana. Zanda gacané ejemplu stiʼ xcaadxi lii. Primé, guidúʼyanu xi zanda guiziidiʼ ca hombre ni maʼ bichaganáʼ de ejemplu stiʼ rey Jehosafat.

LAGAPA CONFIANZA JEHOVÁ, CASI BIʼNIʼ REY JEHOSAFAT NI

6. Casi ná Proverbios 3:5, 6, ¿ximodo bidxiilú rey Jehosafat ti guendanagana ni gupa?

6 Nuu hombre ni maʼ bichaganáʼ, zándaca nuu biaje guidxágacaʼ pur guiráʼ dxiiñaʼ ni nápacaʼ, zanda gacané ejemplu stiʼ Jehosafat laatu. Cumu rey laabe la? Naquiiñeʼ gápabe guidubi ti guidxi. Bicuibe muru ndaaniʼ ca guidxi stiʼ Judá ne bicaalisaabe ti ejércitu ni napa jma de 1,160,000 soldadu (2 Crón. 17:12-19). Ti tiempu despué, bidxaagalube sti guendanagana. Bicaalú ti ejércitu naroʼbaʼ ni zeeda de Ammón, Moab ne ca binni nabeza lade dani stiʼ Seír laabe, familia stibe ne guidxi que (2 Crón. 20:1, 2). ¿Xi biʼniʼ rey Jehosafat yaʼ? Gunábabe Jehová gacané laabe ne gudii stipa laabe, bíʼnibe casi ná Proverbios 3:5, 6 (biindaʼ ni). Lu 2 Crónicas 20:5-12, zadxélanu oración ni bíʼnibe. Rusihuinni ni pabiáʼ gúpabe confianza Bixhózebe ni nuu guibáʼ. ¿Ximodo bicabi Jehová Jehosafat yaʼ?

7. ¿Ximodo bicabi Jehová oración stiʼ Jehosafat?

7 Biquiiñeʼ Jehová ti levita láʼ Jahaziel para guicabi Jehosafat. Sicaríʼ gúdxibe laa: «Laguzuhuaadxí lugar stitu, ne laguuyaʼ modo chigulá Jehová laatu» (2 Crón. 20:13-17). Cadi nga diʼ nga runi ti ejércitu para guni ganar ti guerra. Peru ca instrucción riʼ zeeda ca ni de Jehová. Cumu napa Jehosafat confianza Dios stiʼ la? bizuubaʼ diidxaʼ. Ora biree rey que ne guidxi que zitíndenecaʼ ca enemigu sticaʼ, qué nusanírube ca soldadu stibe ni jma nanna tinde, sínuque bisanírube hombre ni ziyuundaʼ ne ni cadi naaze guiibaʼ. Biʼniʼ ganárcabe guerra que, casi peʼ modo gudxi Jehová Jehosafat (2 Crón. 20:18-23).

Ca ni nacubi bichaganáʼ, zanda quixhe íquecaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová ra guni orarcaʼ ne guni estudiarcaʼ Biblia. (Biiyaʼ párrafo 8, 10).

8. ¿Xi zanda guiziidiʼ ca hombre ni maʼ bichaganáʼ de ejemplu stiʼ Jehosafat?

8 ¿Xi zanda guiziidiʼ ca hombre ni maʼ bichaganáʼ de ejemplu stiʼ Jehosafat? Laatu nga naquiiñeʼ gúʼyatu chuʼ familia stitu galán, nga runi, rúnitu stipa gacanetu ne gápatu laacabe. Ne ora gápatu guendanagana, zándaca guiníʼ íquetu laasitu zanda guni chaahuitu ni. Peru cadi gúnitu zacá, sínuque laguni orar Jehová ne laguinabaʼ laabe gacanebe laatu. Laaca laguni orar né xheelatu. Laguyubi gacané Jehová laatu ra guni estudiartu Biblia ne ca publicación ni rudii xquídxibe laanu, ne laguni ni ná ca conseju ni guidxélatu. Zándaca chuʼ binni gabi laatu cadi jneza nga guicaatu decisión né Biblia dede gábicaʼ laatu ti guendahuati ni. Zándaca gábicabe laatu jma risaca nga gápatu bueltu ne stale cosa risaca para gápatu familia stitu. Peru cadi guiaandaʼ laatu ejemplu stiʼ Jehosafat, laa gupa confianza Jehová ne bisihuinni ni lu ca cosa ni biʼniʼ. Qué nusaana Jehová hombre riʼ ne laaca qué zusaanabe laatu (Sal. 37:28; Heb. 13:5). Yanna, ¿xi zanda guni ca guendaxheelaʼ ca para guibánicaʼ nayecheʼ yaʼ?

LAGUCAA IQUE GÚNITU XHIIÑAʼ JEHOVÁ, CASI BIʼNIʼ PROFETA ISAÍAS NE XHEELAʼ

9. ¿Xi zanda guzéʼtenu de profeta Isaías ne xheelaʼ?

9 Biʼniʼ profeta Isaías ne xheelaʼ ni ná Jehová primé lu xquendanabánicaʼ. Biblia ná laaca guca gunaa, xheelaʼ Isaías riʼ, ti «profeta» (Is. 8:1-4). Ni jma bisaca para guendaxheelaʼ riʼ nga gúnicaʼ ni ná Jehová. Rihuinni dxichi ca bisaana Isaías ne xheelaʼ ti ejemplu galán para ca guendaxheelaʼ de tiempu riʼ.

10. ¿Xiñee nabé galán guni estudiar ca guendaxheelaʼ ca profecía zeeda lu Biblia pa racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová?

10 ¿Ximodo zanda chinanda ca guendaxheelaʼ ejemplu stiʼ Isaías ne xheelaʼ? Ra gúnicaʼ biaʼ gándatiʼ lu xhiiñaʼ Jehová. Para gaca fe stícabe jma naguidxi, zanda guni estudiárcabe juntu ca profecía ni zeeda lu Biblia ne gúʼyacabe ximodo huayaca cumplir ca ni (Tito 1:2). * Zanda guiníʼ íquecabe xi zanda gúnicabe para gacanécabe gaca cumplir caadxi profecía ni zeeda lu Biblia, casi ni guníʼ Jesús naquiiñeʼ gaca predicar ca noticia galán stiʼ Reinu lu guidubi Guidxilayú ante gueeda fin (Mat. 24:14). Ra jma chuʼ ti guendaxheelaʼ seguru dxandíʼ cayaca cumplir ca profecía ni zeeda lu Biblia, jma zucaa íquecaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová.

LAGUNI NI NÁ REINU STIʼ DIOS PRIMÉ LU XQUENDANABÁNITU, CASI BIʼNIʼ ÁQUILA NE PRISCILA

11. ¿Xi gunda biʼniʼ Priscila ne Áquila, ne xiñee?

11 Zanda guiziidiʼ ca guendaxheelaʼ ni nahuiiniʼ de ejemplu stiʼ Priscila ne Áquila, ti guendaxheelaʼ judíu ni guleza ndaaniʼ guidxi Roma. Binadiaga guendaxheelaʼ riʼ noticia galán stiʼ Jesús ne gúcacaʼ xpinni Cristu. Zándaca guyuucabe nayecheʼ pur modo gudixhe íquecabe guibánicabe. Peru málasi bichaa xquendanabánicabe ora biʼniʼ mandar emperador Claudio guiree ca judíu de guidxi Roma. Zándaca gúcani nagana para Áquila ne Priscila. Gupa xidé bisaanacabe lugar ra nabézacabe, biyúbicabe ti lugar ra cuézacabe ne ra quíxhecabe negocio de gúnicabe carpa ndaaniʼ sti guidxi. Pur bidxaacabe de guidxi, ¿ñee bicueeza ni laacabe de gúnicabe ni ná Reinu stiʼ Dios primé lu xquendanabánicabe la? Coʼ, purtiʼ dxi maʼ nuu Áquila ne Priscila Corinto, gucanecaʼ congregación sticaʼ ne gucanecaʼ apóstol Pablo para cuʼ gana xcaadxi hermanu. Gudiʼdiʼ si tiempu, yendézacabe ndaaniʼ xcaadxi guidxi ra caquiiñeʼ tu gacané para gaca predicar (Hech. 18:18-21; Rom. 16:3-5). Nánnanu nabé bíʼnicabe xhiiñaʼ Jehová ne guyuucabe nayecheʼ.

12. ¿Xiñee naquiiñeʼ quixhe ique ca guendaxheelaʼ ca ugaandacaʼ meta lu xhiiñaʼ Dios?

12 Laaca zanda chinanda ca guendaxheelaʼ de tiempu riʼ ejemplu stiʼ Áquila ne Priscila ra gúnicaʼ xhiiñaʼ Reinu primé lu xquendanabánicaʼ. Ante guichaganáʼ ti pareja nga naquiiñeʼ guiniʼcaʼ xi meta cá íquecaʼ ugaandacaʼ. Ora riguixhe ique ti pareja ugaandacaʼ meta lu xhiiñaʼ Jehová ne gúnicaʼ stipa pur ugaandacaʼ ni, jma ruuyacaʼ ximodo runi espíritu santu dxiiñaʼ (Ecl. 4:9, 12). Guidúʼyanu ni bizaaca Russell ne Elizabeth. Sicaríʼ guníʼ Russell: «Dxi nácadu novio, gunidu de ca meta ni zanda ugaandadu lu xhiiñaʼ Jehová». Ne Elizabeth guníʼ: «Bínidu zaqué ti cadi chuʼ ni ucueeza laadu de ugaandadu ca meta stidu, ora guicaadu xiixa decisión». Modo gudixhe íquecabe guibánicabe que, gucané ni laacabe chindézacabe Micronesia para gacanécabe gaca predicar.

Ca ni nacubi bichaganáʼ, zanda quixhe íquecaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová ra quíxhecaʼ meta lu xhiiñaʼ Dios. (Biiyaʼ párrafo 13).

13. Casi ná Salmo 28:7, ¿xi zazaaca pa gápanu confianza Jehová?

13 Cásica Russell ne Elizabeth, stale guendaxheelaʼ maʼ gudixhe ique guibaniné huaxiéʼ cosa para ganda iquiiñecaʼ tiempu sticaʼ para guni predicarcaʼ ne gusiidicaʼ binni. Pa de guidubi ladxidóʼ ti guendaxheelaʼ quixhe meta para guni jma lu xhiiñaʼ Jehová ne guni stipa ugaandani la? zacaacaʼ stale ndaayaʼ. Zuuyacabe ximodo zapa Jehová laacabe, jma zápacabe confianza laa ne dxandíʼ zabánicabe nayecheʼ (biindaʼ Salmo 28:7).

LAGAPA CONFIANZA JEHOVÁ CÁSICA BIʼNIʼ APÓSTOL PEDRO NI NE XHEELAʼ

14. ¿Ximodo bisihuinni apóstol Pedro ne xheelaʼ runi crecaʼ promesa ni zeeda lu Mateo 6:25, 31-34?

14 Sti ejemplu galán ni zanda chinanda ca guendaxheelaʼ ca nga stiʼ apóstol Pedro ne xheelaʼ. Biaʼ xhoopaʼ beeu o ti iza despué de binibiáʼ Pedro Jesús, gupa xidé gucuaa ti decisión nabé risaca. Cumu riebe guuzeʼ para gudiibe ni iquiiñeʼ familia stibe la? ora gudxi Jesús laabe chinándabe laa, zándaca guníʼ ique Pedro xheelaʼ ante guicaa decisión (Luc. 5:1-11). Gudixhe ique Pedro chinanda Jesús para guni predicarné laabe. ¡Guizáʼ jneza decisión ni gucuaabe que! Ne nápanu razón para guni crenu gucané xheelaʼ Pedro laa. Biblia ná, despué de biasa Jesús de lade gueʼtuʼ, yenanda xheelaʼ Pedro laa ti tiempu lu ca viaje ni biʼniʼ (1 Cor. 9:5). Nanna dxíchinu gucané ejemplu stiʼ xheelaʼ Pedro que laa para ganda gudii conseju ca gunaa ne ca hombre ni maʼ bichaganáʼ (1 Ped. 3:1-7). Rihuinni biʼniʼ cré Pedro ne xheelaʼ zudii Jehová laacaʼ ni iquiiñecaʼ pa gúnicaʼ ni ná Reinu stibe primé lu xquendanabánicaʼ (biindaʼ Mateo 6:25, 31-34).

15. ¿Xi riziidiluʼ de experiencia stiʼ Tiago ne Esther?

15 Yanna, ¿pa maʼ zinetu caadxi iza de bichaganatu yaʼ? ¿Xi zanda gúnitu para chuuláʼdxitu gúnirutu jma lu xhiiñaʼ Jehová? Ti cosa zanda gúnitu nga gúʼyatu xi huayuni xcaadxi guendaxheelaʼ. Zanda gúʼndatu ca artículo ni láʼ «Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana». Nga nga ni biʼniʼ ti guendaxheelaʼ de Brasil ni láʼ Tiago ne Esther. Gucané ca artículo riʼ laacabe chuuláʼdxicabe chigacanécabe ca lugar ra jma caquiiñeʼ tu guni predicar. Tiago guníʼ: «Bidúʼndadu ximodo huayacané Jehová ca xpinni de tiempu riʼ, gucané ni laadu chuuláʼdxidu chinándadu conseju stiʼ Jehová ne guidúʼyadu modo gápabe laadu». Ra gudiʼdiʼ tiempu, yendeza guendaxheelaʼ riʼ Paraguay, ne raqué cayuni servircaʼ lu idioma portugués dede lu iza 2014. Esther guníʼ: «Ti textu ni nabé riuuláʼdxidu nga Efesios 3:20. Ne ra cayúnidu xhiiñaʼ Jehová, maʼ bidúʼyadu ximodo huayaca cumplir ca diidxaʼ ca luguiadu stale biaje». Lu carta ni bicaa apóstol Pablo ra nuu ca xpinni Cristu de Éfeso, guniʼbe zudii Jehová laanu jma de biaʼ ni rinábanu laa. Ne siempre raca cumplir promesa riʼ.

Ca ni nacubi bichaganáʼ, zanda quixhe íquecaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jehová ra guinábacaʼ conseju xcaadxi xpinni Cristu. (Biiyaʼ párrafo 16).

16. ¿Tu zanda gacané ca guendaxheelaʼ joven ni caníʼ ique xi meta zanda ugaandacaʼ?

16 Ca guendaxheelaʼ joven, zanda guiziiditu stale de experiencia stiʼ xcaadxi guendaxheelaʼ ni huaziidiʼ gapa confianza Jehová. Nuu guendaxheelaʼ maʼ zinecaʼ stale iza de cayúnicaʼ xhiiñaʼ Dios de tiempu completu. ¿Xiñee qué guinábatu conseju laacabe pa caníʼ íquetu xi meta racaláʼdxitu ugaandatu yaʼ? Ndiʼ nga sti modo zanda gusihuínnitu nápatu confianza Jehová (Prov. 22:17, 19). Laaca zanda gacané ca ancianu laatu quíxhetu meta lu xhiiñaʼ Dios ne ugaandatu ca ni.

17. ¿Xi bizaaca Klaus ne Marisa, ne xi rizíʼdinu de ejemplu sticaʼ?

17 Nuu biaje, ora rúninu jma lu xhiiñaʼ Jehová rizaaca cosa ni cadi cabézanu. Guininu sti biaje de ejemplu stiʼ Klaus ne Marisa. Chonna iza despué de bichaganácabe, bisaanacabe lídxicabe ne yegacanécabe lu dxiiñaʼ de construcción ndaaniʼ sucursal stiʼ Finlandia. Peru despué gúnnacabe qué zanda guiaanacabe raqué jma de xhoopaʼ beeu. Ngue guluuni laacabe triste. Peru despué, guca invitar guendaxheelaʼ riʼ ti cursu lu diidxaʼ árabe, ne yanna nayecheʼ cayuni servírcabe lu idioma riʼ ndaaniʼ sti guidxi. Ora rietenalaʼdxiʼ Marisa ni bizaaca, guníʼ: «Ridxíbiluʼ gusaanaluʼ ca cosa ni maca biaaluʼ gúniluʼ ne gápaluʼ confianza zacané Jehová lii. Peru maʼ biiyaʼ siempre racané Jehová laadu, dede né ora cadi cabézadu ni. Ni bizaacaʼ riʼ huayacané ni naa gapaʼ jma confianza Jehová». Casi maʼ bidúʼyanu ca, nanna dxíchinu zaguu Jehová ndaayaʼ laanu pa gápanu confianza laa de guidubi ladxidoʼno.

18. ¿Xi zanda guni ca guendaxheelaʼ ca para cadi gusaana de gápacaʼ confianza Jehová?

18 Ti regalu stiʼ Jehová nga guendaxheelaʼ, ne racaláʼdxibe guibánicaʼ galán ne chuʼcaʼ nayecheʼ (Prov. 5:18; Mat. 19:5, 6). Ca guendaxheelaʼ joven, ¿xiñee qué cueetu tiempu ne guiníʼ íquetu xi cayúnitu né xquendanabánitu? ¿Ñee cayúnitu guiráʼ ni nuu lu natu para gusihuínnitu rudiitu xquixe peʼ Jehová pur guiráʼ regalu ni huadii laatu la? Laguiniʼné Jehová, laguyubi lu Stiidxabe conseju ni caquiiñetu ne lachinanda ca ni. Pa gucaa íquetu gúnitu xhiiñaʼ Jehová lu xquendanabánitu, dxandíʼ peʼ ziuu guendaxheelaʼ stitu nayecheʼ.

CANCIÓN 132 Maʼ tobi si laanu

^ párrafo 5 Nuu decisión ni ricaanu zanda gaxha ni tiempu ni ñanda nudiʼnu Jehová. Ca ni deruʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ guicaacaʼ decisión ne laani zanda gacané ni o guniná ni laacaʼ lu xquendanabánicaʼ. Ne artículo riʼ zacané ni laacabe guicaacabe decisión jneza ni zacané laacabe chúʼcabe nayecheʼ.

^ párrafo 5 Maʼ bidxaa lá caadxi binni.

^ párrafo 10 Tobi de ca cosa ni zanda gúnitu nga, guni estudiartu ca lección ni zeeda lu capítulo 6, 7 ne 19 stiʼ libru La adoración pura de Jehová: ¡por fin restaurada!