Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Ñee nannuʼ ni la?

¿Ñee nannuʼ ni la?

¿Ñee dxandíʼ bibani Mardoqueo la?

MARDOQUEO nga tobi de ca binni ni jma riete lu libru stiʼ Biblia ni láʼ Ester. Ti judíu ni yendeza Persia laabe, bíʼnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ palaciu stiʼ guidxi que ra bizulú siglu quinto ante de ca dxi stiʼ Jesús, ca dxi bibani rey Asuero (tiempu riʼ stale binni riníʼ rey Asuero nga Jerjes I). Biʼniʼ Mardoqueo xiixa para gucueeza ca binni ni nuu guuti rey que. Tantu cayecheʼ rey que, biʼniʼ mandar gusisácacabe Mardoqueo nezalú binni. Despué, guti si Hamán, enemigu stiʼ Mardoqueo ne stiʼ ca judíu que, biʼniʼ nombrar rey que laabe primer ministro. Pur ngue, gunda gulee Mardoqueo ti ley para bilá ca judíu ni nabeza lu guidubi naca Imperio persa (Est. 1:1; 2:5, 21-23; 8:1, 2; 9:16).

Ra bizulú siglu veinte, guyuu caadxi binni ni ruundaʼ de historia guniʼcaʼ cadi dxandíʼ guiráʼ ni riete lu libru stiʼ Ester ne cadi dxandíʼ bibani Mardoqueo. Peru lu iza 1941 bidxela ca arqueólogo xiixa ni rusihuinni dxandíʼ ni ruzeeteʼ Biblia de Mardoqueo. ¿Xi laa ni yaʼ?

Bidxela ca investigador ti tabla ra cá caadxi diidxaʼ lu idioma persa ne lu ni cá lá ti hombre láʼ Marduka (Mardoqueo lu diidxastiá) zándaca bíʼnibe dxiiñaʼ de contador ndaaniʼ guidxi Susa. Ora bidxélacabe ndiʼ la? Arthur Ungnad ti especialista ni ruundaʼ ni bizaaca lugar que guníʼ «aparte de lu Biblia la? raríʼ si nga riete láʼ Mardoqueo».

Dede dxi guníʼ Arthur Ungnad ca diidxaʼ riʼ, huayaca traducir stale mil de textu ni gucuá lu diidxaʼ persa. Lade ca ni bidxélacabe caadxi tabla de yu ra guyuu tesorería stiʼ guidxi Persépolis, gaxha de ca muru stiʼ guidxi que. Naca ca tabla que de tiempu biʼniʼ mandar Jerjes I. Cá ca ni lu idioma elamita ne cá lá stale binni ni riete lu libru stiʼ Ester lu ca ni. a

Mardoqueo (Marduka) lu caadxi diidxaʼ ni gucuá lu idioma persa.

Lu caadxi tabla ni bidxélacabe ndaaniʼ guidxi Persépolis riete lá ti hombre ni láʼ Marduka, ne guca secretariu stiʼ rey ndaaniʼ palaciu stiʼ Susa tiempu biʼniʼ mandar Jerjes I. Tobi de laaca ni ná guca Marduka traductor. Ne biaʼsi ni ná ni né ni ruzeeteʼ Biblia de Mardoqueo. Purtiʼ gúcabe ti funcionariu stiʼ rey Asuero (Jerjes I), guniʼbe biaʼ chupa idioma ne gúpabe costumbre cuibe ra puertaʼ palaciu stiʼ rey ndaaniʼ guidxi Susa (Est. 2:19, 21; 3:3). Lu ti edificiu naroʼbaʼ nga nuu puertaʼ riʼ, ne raqué nga runi ca funcionariu stiʼ rey que dxiiñaʼ.

Ca cosa ni riete de Marduka lu ca tablahuiiniʼ ni bidxélacabe que biaʼsi ni né ni riete de Mardoqueo lu libru stiʼ Ester. Ngueca tiempu, ngueca lugar ne ngueca dxiiñaʼ bíʼnicabe. Guiráʼ ndiʼ rusihuinni Marduka ni riete lu ca tablahuiiniʼ que laabe nga Mardoqueo ni riete lu Biblia.

a Lu iza 1992, profesor Edwin Yamauchi bicaa lu ti artículo lá chii binni ni zeeda lu ca tabla ni bidxélacabe ndaaniʼ guidxi Persépolis ne laaca zeeda ca ni lu libru stiʼ Ester.