Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 47

Cadi gudiiluʼ lugar chuʼ xiixa ni guxheleʼ lii de Jehová

Cadi gudiiluʼ lugar chuʼ xiixa ni guxheleʼ lii de Jehová

«Naa la? Jehová, napaʼ confianza lii» (SAL. 31:14).

CANCIÓN 122 ¡Naguidxi guzuhuaa guiráʼ ca xpinni Jiobá!

NI ZAZÍʼDINU a

1. ¿Ximodo nánnanu racalaʼdxiʼ Jehová chuʼ gaxha de laanu?

 CANABAʼ JEHOVÁ laanu chuʼnu gaxha de laa (Sant. 4:8). Racaláʼdxibe gácabe Dios stinu, Bixhózenu ne xhamígunu. Ricábibe ca oración ni rúninu ne racanebe laanu ora nápanu guendanagana. Laaca rusiidibe laanu ne rápabe laanu ra riquiiñebe organización stibe. Yanna, ¿xi naquiiñeʼ gúninu para chuʼnu gaxha de laabe yaʼ?

2. ¿Ximodo zanda guidxíñanu Jehová?

2 Zanda guidxíñanu gaxha de Jehová ra guni orarnu, guidúʼndanu Stiidxaʼ ne guiníʼ íquenu ni nani. Zucaa ndiʼ laanu gannaxhiinu laabe ne gudiʼnu xquixe peʼ laabe. Racaláʼdxinu guzúʼbanu stiidxabe ne gusisácanu laabe purtiʼ laasibe runi merecerbe ni (Apoc. 4:11). Ra jma gunibiaʼnu laabe jma zápanu confianza laabe ne organización ni maʼ bidiibe para gapa laanu.

3. a) ¿Xi runi Binidxabaʼ para guxheleʼ laanu de Jehová? b) ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi guixélenu de Jehová ne de organización stiʼ? (Salmo 31:13, 14).

3 Racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guixélenu de Jehová, jmaruʼ si ora nápanu guendanagana. ¿Ximodo rúnibe ni yaʼ? Chaahuiʼ chaahuiʼ ruyúbibe modo guirá confianza ni nápanu Jehová ne organización stiʼ. Peru zanda gudxíʼlunu laabe. Pa naguidxi fe stinu ne confianza ni nápanu Jehová, qué zaxélenu de laa ne de organización stiʼ (biindaʼ Salmo 31:13, 14).

4. ¿Xi chiguininu lu artículo riʼ?

4 Lu artículo riʼ, zaninu de chonna cosa ni runi binni laanu ni zándaca gucaa laanu maʼ cadi gápanu confianza Jehová ne organización stiʼ. ¿Ximodo zanda guxheleʼ ca cosa riʼ laanu de Dios yaʼ? Ne ¿xi zanda gúninu para gudxíʼlunu Binidxabaʼ?

ORA NÁPANU GUENDANAGANA

5. ¿Xi zanda guizaaca né confianza ni nápanu Jehová ne organización stiʼ ora nápanu guendanagana?

5 Zándaca nuu biaje zucaalú familia stinu laanu o gunítinu dxiiñaʼ stinu. ¿Ximodo zanda gucaa ca guendanagana riʼ laanu maʼ cadi gápanu confianza organización stiʼ Jehová ne guixélenu de laa yaʼ? Ora rindaa ti guendanagana nápanu zándaca guiníʼ íquenu maʼ qué zaca chaahuiʼ ni ne guireʼnu gana. Riquiiñeʼ Binidxabaʼ ca cosa riʼ para gucaa laanu guiníʼ íquenu maʼ cadi nadxii Jehová laanu. Racaláʼdxibe guiníʼ íquenu Jehová ne organización stiʼ nga napa donda pur ca guendanagana nápanu. Ngaca nga bizaaca caadxi israelita ni guyuu Egipto. Biʼniʼ crécabe Jehová nga gulí Moisés ne Aarón para cuee laacabe de esclavu raqué (Éx. 4:29-31). Peru ora jma bininá faraón laacabe la? bigaanicabe donda ique Moisés ne Aarón, ne gúdxicabe laacaʼ: «Maʼ bicaatu faraón ne ca xpinni gaca nanaláʼdxicaʼ laadu ne maʼ bigaasatu ti espada nácabe para guuticabe laadu» (Éx. 5:19-21). ¡Guizáʼ triste purtiʼ bigaanicabe donda ique ca xpinni Dios riʼ! Pa maʼ stale tiempu zineluʼ de cayuni huantarluʼ ti guendanagana, ¿xi zanda gúniluʼ para cadi gusaana de gápaluʼ confianza Jehová ne organización stiʼ yaʼ?

6. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Habacuc laanu? (Habacuc 3:17-19).

6 Bixheleʼ ladxidoʼloʼ nezalú Jehová ne biyubi gacanebe lii. Gudiʼdiʼ profeta Habacuc lu stale guendanagana. Zándaca guyuu ora guníʼ íquebe pa rizaalaʼdxiʼ Jehová laabe. Ngue runi gúdxibe Jehová xi cayuni sentirbe. Sicaríʼ guniʼbe: «Jehová, ¿dede padxí nga gunadiágaluʼ naa cucaaʼ ridxi lii gacaneluʼ naa? […] ¿Xiñee cudiiluʼ lugar guquiichinácabe binni?» (Hab. 1:2, 3). Bicabi Jehová oración stiʼ hombre fiel riʼ (Hab. 2:2, 3). Despué de guníʼ ique Habacuc ximodo bilá Jehová xquidxi, biguetaʼ guyuu nayecheʼ sti biaje. Gunna dxíchibe rizaalaʼdxiʼ Jehová laabe ne zacané laabe guni huantarbe intiica guendanagana (biindaʼ Habacuc 3:17-19). ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Ora gápaluʼ guendanagana, biʼniʼ orar Jehová, gudxi laabe xi cayuni sentirluʼ ne biyubi gacanebe lii. Gunna dxichi zudii Jehová stipa lii para guni huantarluʼ. Ne ora gúʼyaluʼ ximodo cayacanebe lii la? jma naguidxi zaca fe stiluʼ.

7. ¿Xi gucalaʼdxiʼ ti familia Shirley ñuni, ne xi gucané Shirley para cadi gusaana de gapa confianza Jehová?

7 Cadi gusaana de gúniluʼ cosa ni guchiña lii gaxha de Jehová. Nga peʼ nga ni gucané ti hermana de Papúa Nueva Guinea lá Shirley dxi gupa guendanagana. b Pobre familia stibe, ne nuu biaje qué rugaanda xpuéltucabe para sícabe ni gócabe. Ndiʼ nga ni gudxi ti familia stibe laabe para nucaa laabe nusaana de ñápabe confianza Jehová: «Naluʼ cayacané espíritu santu stiʼ Dios lii. Peru ¿ximodo racané ni lii yaʼ? De yanna pobre laatu. Runitisiouʼ tiempu maʼ canayuni predicarluʼ». Shirley guníʼ guyuu ora guníʼ ique pa dxandíʼ rizaalaʼdxiʼ Jehová laa ne familia stiʼ. Despué guniʼbe: «Bineʼ orar Jehová ne gudxeʼ laa xi guiráʼ naguu xizaa naa. Qué nusaanaʼ de ñuundaʼ Biblia ne ca publicación stinu, qué nusaanaʼ de ñuneʼ predicar ne de ñaaʼ reunión». Bidii Shirley cuenta cayapa Jehová familia stiʼ purtiʼ qué ñuu dxi ñaanacabe sin ñócabe ne nuucabe nayecheʼ. Sicaríʼ guniʼbe: «Biiyaʼ dxandíʼ bicabi Jehová ca oración stinneʼ» (1 Tim. 6:6-8). Pa gúniluʼ cosa ni guchiña lii gaxha de Jehová qué zuxheleʼ ca guendanagana ne ca duda ca lii de laabe.

ORA RUNINÁCABE CA HERMANU NI ZÁNIRU NDAANIʼ ORGANIZACIÓN

8. ¿Xi zándaca guizaaca ca hermanu ni zániru ndaaniʼ organización stiʼ Jehová?

8 Riquiiñeʼ ca enemigu stinu ca mediu de comunicación ne ca red social, para guiniʼcaʼ cosa ni cadi dxandíʼ ne ni cadi biaʼsi de ca hermanu ni zániru ndaaniʼ organización stiʼ Jehová (Sal. 31:13). Nuu hermanu huanaazeʼ ca autoridad ca laacaʼ ne riniʼcaʼ nácacabe binni malu. Zacagá nga ni bizaaca lu primé siglu. Gunaazecabe apóstol Pablo ne bigaanicabe donda ique neca qué ñuni cosa malu. ¿Xi biʼniʼ ca xpinni Cristu de tiempu que yaʼ?

9. ¿Xi biʼniʼ caadxi xpinni Cristu dxi bieguyoo Pablo?

9 Dxi bieguyoo apóstol Pablo ndaaniʼ guidxi Roma bisaana caadxi xpinni Cristu laabe (2 Tim. 1:8, 15). ¿Ñee bíʼnicabe ni purtiʼ bituilúcabe guníʼ binni naca Pablo ti gubaanaʼ la? (2 Tim. 2:8, 9). ¿O bidxíbicabe sananda binni laacabe? Modo tiica si, guyuu Pablo triste. Purtiʼ biʼniʼ huantar ne guluu xquendanabani ra naxoo pur laacabe (Hech. 20:18-21; 2 Cor. 1:8). Qué chuʼ dxi gácanu casi ca xpinni Cristu ni bisaana Pablo ora jma peʼ biquiiñebe de laacaʼ. Yanna, ¿xi naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ora sanándacabe ca hermanu ni zániru ndaaniʼ organización stiʼ Jehová yaʼ?

10. ¿Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu ora rizanándacabe ca hermanu ni zániru ndaaniʼ organización, ne xiñee?

10 Cadi guiaandaʼ laanu xiñee rizananda binni laanu ne tu rucaa laacabe gúnicabe ni. Lu 2 Timoteo 3:12 ná: «Guiráʼ ca ni racalaʼdxiʼ chuʼ tobi si né Cristu Jesús ne ca ni racalaʼdxiʼ guni adorar Dios, laaca zazanándacabe laacaʼ». Nga runi cadi naquiiñeʼ guidxagayaanu, ca hermanu ni zániru ndaaniʼ organización stiʼ Jehová nga ca ni rucaalú Binidxabaʼ primé. Racaláʼdxibe gucaabe laacaʼ gucheenecaʼ Jehová ne guidxíbinu (1 Ped. 5:8).

Dxi deguyoo Pablo, guca Onesíforo nadxibalú ne gucané laabe. Tiempu riʼ, stale hermanu racané ca hermanu ni deguyoo, casi ridúʼyanu lu imagen riʼ. (Biiyaʼ párrafo 11 ne 12).

11. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Onesíforo laanu? (2 Timoteo 1:16-18).

11 Cadi guixélenu de ca hermanu ni zániru ndaaniʼ organización (biindaʼ 2 Timoteo 1:16-18). Lu primé siglu que guyuu ti xpinni Cristu ni gucané apóstol Pablo dxi bideguyoo. Laabe nga Onesíforo. Sicaríʼ guníʼ Pablo de laabe: «Qué nituí lube tisi deguayuaaʼ». Biyubi Onesíforo Pablo ne ora bidxélabe laa gucanebe laa. ¡Guluube xquendanabánibe ra naxoo para gacanebe Pablo! ¿Xi rusiidiʼ ejemplu riʼ laanu yaʼ? Cadi gudiʼnu lugar pur cadxíbinu binni gucueezani laanu de gacanenu ca hermanu ni canazanándacabe laacaʼ. Gúninu stipa pur gacanenu laacabe ne guni defendernu laacabe (Prov. 17:17). Caquiiñeʼ ca hermanu riʼ gusihuínninu nadxiinu laacaʼ ne nuunu para gacanenu laacaʼ.

12. ¿Xi rizíʼdinu de ca hermanu ne hermana stinu de Rusia?

12 Guníʼ ique ni runi ca hermanu ne ca hermana de Rusia ora ruseguyoocabe ca hermanu sticaʼ. Ora rinécabe ca hermanu riʼ nezalú juez, rié stale hermanu ra tribunal para gacanecaʼ laacabe. ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Pa guiníʼcabe cosa ni cadi dxandíʼ, guinaazecabe o sanándacabe ca hermanu ni zániru ndaaniʼ organización, cadi guidxíbiluʼ. Biʼniʼ orar pur laacabe, gupa familia stícabe ne biyubi modo gacaneluʼ laacabe (Hech. 12:5; 2 Cor. 1:10, 11).

ORA RUNI BÚRLACABE LAANU

13. Ora guni búrlacabe laanu, ¿xi zándaca guizaaca né confianza ni nápanu Jehová ne organización stiʼ?

13 Ca familia stinu, ca binni ni runinenu dxiiñaʼ ne ca ni rinenu scuela zándaca guni búrlacaʼ laanu pur runi predicarnu o purtiʼ zinándanu ca ley stiʼ Jehová (1 Ped. 4:4). Zándaca gábicaʼ laanu: «Nacháʼhuiluʼ peru guizáʼ estrictu religión stiluʼ ne maʼ guirutiʼ zinanda ca ni rusiiditu». Zándaca nuu tu laa guni criticar laanu pur modo runi tratarnu ca binni ni nuu expulsadu ne gábicaʼ laanu: «Riníʼndaluʼ nadxiiluʼ binni». Ora gábicabe ndiʼ laanu zándaca guzulú gápanu duda ne guiníʼ íquenu: «¿Zuluáʼ nabé stale nga ni rinabaʼ Jehová naa guneʼ? Ne, ¿dxandíʼ nga nabé estrictu organización stibe la?». Pa nga nga ni cazaacaluʼ, ¿xi zanda gúniluʼ para cadi guixéleluʼ de Jehová ne de organización stiʼ yaʼ?

Qué ñuni cré Job ni gudxi ca hombre ni ná xhamigu laa ne ni biʼniʼ burla laabe. Gudixhe ique Job cadi guixeleʼ de Jehová. (Biiyaʼ párrafo 14).

14. ¿Xi naquiiñeʼ gúninu pa guni burla xcaadxi laanu pur zinándanu ca ley stiʼ Jehová? (Salmo 119:50-52).

14 Yenanda ca ley stiʼ Jehová. Job nga ti hombre ni yenanda ca ley stiʼ Jehová neca biʼniʼ burla binni laa. Tobi de ca hombre ni ná xhamigu laabe gucalaʼdxiʼ nucaa laabe niníʼ íquebe qué rizaalaʼdxiʼ Jehová pa zinándabe ca ley stiʼ o pa coʼ (Job 4:17, 18; 22:3). Peru qué ñuni cré Job laabe. Purtiʼ nanna jneza guiráʼ ni rinabaʼ Jehová laa guni, ne yenándabe ca ni. Qué nudiibe lugar nucaa xcaadxi laabe nucheenebe Dios (Job 27:5, 6). ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Pa guni búrlacabe lii cadi gudiiluʼ lugar gucaa nga lii guiníʼ íqueluʼ cadi jneza ca ley stiʼ Jehová. Guníʼ ique xi guiráʼ ndaayaʼ huacaaluʼ pur zinándaluʼ ca ni lu xquendanabániluʼ. Gucané organización stiʼ Jehová purtiʼ rinanda ni ca ley stibe. Zacá neca guni burla binni lii qué ziuu dxi guxhélecaʼ lii de Jehová (biindaʼ Salmo 119:50-52).

15. ¿Xiñee biʼniʼ huantar Brizit burla ni biʼniʼ ca familia stiʼ laa?

15 Guzéʼtenu ni bizaaca Brizit, ti hermana de la India. Pur nácabe Testigu, biʼniʼ huantarbe burla biʼniʼ ca familia stibe laabe. Guyuunísabe lu iza 1997 ne qué nindaa biaana xheelabe, ni cadi naca Testigu, sin dxiiñaʼ. Ngue runi guníʼ hombre que chindézacabe ra lidxi bixhoze, ndaaniʼ sti guidxi. Peru gúparuʼ Brizit guendanagana. Cumu qué gapa xheelabe dxiiñaʼ la? gupa xidé bíʼnibe dxiiñaʼ para gudiibe ni caquiiñeʼ familia stibe. Ne congregación ni riaana jma gaxha de laabe nga ni nuu 350 kilómetru de ra nabézabe. Triste guininu ni, peru bicaalú familia stiʼ xheelabe laabe pur nácabe Testigu. Ne gúcani jma nagana para Brizit purtiʼ gupa xidé yendeza laa ne familia stiʼ sti lugar. Málasi bizaaca ti cosa ni cadi cabézabe, guti xheelabe. Despué tobi de ca dxaapahuiiniʼ stibe guti de cáncer dxi napa 12 iza. Ne cadi nga si, bigaaniʼ familia stiʼ Brizit donda ique pur guiráʼ ni bizaaca que. Gúdxicabe laabe pa qué ñácabe testigu stiʼ Jehová, qué nizaacabe guiráʼ desgracia que. Peru qué nusaana de ñápabe confianza Jehová ne qué nixélebe de organización stiʼ.

16. ¿Xi ndaayaʼ gucuaa Brizit pur qué nixeleʼ de Jehová ne de organización stiʼ?

16 Cumu nabeza Brizit zitu de ca hermanu la? guluu ti superintendente de circuito gana laabe guni predicarbe neza ra nabézabe ne gúnibe reunión ra lídxibe. Primerugá que guníʼ íquebe nagana ni, peru bíʼnibe ni gudxi superintendente que laabe, ne bizulú biʼniʼ predicarbe, bíʼnibe reunión ra lídxibe ne gúpabe adoración en familia né ca dxaapahuiiniʼ stibe. ¿Xi guleendube yaʼ? Bizulú Brizit bidii estudiu stale binni, ne stale de laacaʼ guyuunísacaʼ. Lu iza 2005 gúcabe precursora regular. Guluu ndaayaʼ Jehová laabe pur gúpabe confianza laa ne qué nixélebe de organización stiʼ. Yanna la? guiropaʼ xiiñibe naca xpinni Jehová ne maʼ nuu chupa congregación neza ra nabézabe. Nanna Brizit Jehová ngue bidii stipa laa para biʼniʼ huantar ca guendanagana gupa ne burla ni biʼniʼ familia stiʼ laa.

CADI GUIXÉLENU DE JEHOVÁ NE DE ORGANIZACIÓN STIʼ

17. ¿Xi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu?

17 Racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquenu zusaana Jehová laanu ora tídinu ra nagana ne pa gúninu ni ná organización stibe la? jma nagana zabáninu. Laaca racaláʼdxibe guidxíbinu ora guiníʼcabe cosa ni cadi dxandíʼ, sanándacabe o guinaazecabe ca hermanu ni zániru ndaaniʼ organización. Laaca rucaabe binni guni burla laanu para maʼ cadi gápanu confianza ca ley stiʼ Jehová ne organización stiʼ. Peru laanu maʼ nánnanu ximodo rúnibe dxiiñaʼ ne qué rudiʼnu lugar quítebe laanu (2 Cor. 2:11). Gucáʼnanu ca guendarusiguii stiʼ Binidxabaʼ ne cadi guixélenu de Jehová ne de organización stiʼ. Cadi guiaandaʼ laanu qué zusaana Jehová laanu (Sal. 28:7). Nga runi, ¡cadi gudiʼnu lugar chuʼ xiixa ni guxheleʼ laanu de Jehová! (Rom. 8:35-39).

18. ¿Xi zazíʼdinu lu sti artículo ca?

18 Lu artículo riʼ bizíʼdinu caadxi cosa ni runi binni laanu ni rucaa laanu maʼ cadi gápanu confianza Jehová ne organización stiʼ. Peru ndaaniʼ congregación laaca zanda gápanu guendanagana. ¿Ximodo zanda gudxíʼlunu ni yaʼ? Zazíʼdinu ni lu sti artículo ca.

CANCIÓN 118 «Dané laadu jma fe»

a Pa racaláʼdxinu guni huantarnu ne cadi guchéʼnenu Dios naquiiñeʼ gápanu confianza Jehová ne organización stiʼ. Peru racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gusaana de gápanu confianza laabe. Lu artículo riʼ, zadúʼyanu chonna cosa ni riquiiñebe para gusirabe confianza stinu ne xi zanda gúninu para cadi gusábabe laanu.

b Maʼ bidxaa lá caadxi binni.