Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 48

Guca ti binni nuu xpiaaniʼ para cadi guixéleluʼ de Jehová

Guca ti binni nuu xpiaaniʼ para cadi guixéleluʼ de Jehová

«Guca ti binni nuu xpiaaniʼ lu guiráʼ cosa» (2 TIM. 4:5).

CANCIÓN 123 Gácanu leal ra gúninu guiráʼ ni ná Jiobá

NI ZAZÍʼDINU a

1. ¿Xi zacané laanu gácanu ti binni nuu xpiaaniʼ? (2 Timoteo 4:5).

 ZUSIHUÍNNINU pa qué zaxélenu de Jehová ne de organización stiʼ ora guidxaagalunu xiixa guendanagana. ¿Xi zacané laanu para gudxíʼlunu ca ni yaʼ? Gácanu ti binni nuu xpiaaniʼ, gatananu ne chuʼ fe stinu naguidxi (biindaʼ 2 Timoteo 4:5). ¿Xi zacané laanu gácanu ti binni nuu xpiaaniʼ yaʼ? Cadi gaca lúgunu, guiníʼ ique chaahuinu ne gúninu stipa guidúʼyanu ca cosa ca modo ruuyaʼ Jehová ca ni. Pa gúninu ca ni la? zacaanu decisión jneza.

2. ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?

2 Lu artículo ni gudiʼdiʼ que, bizéʼtenu chonna cosa ni zándaca guni binni laanu. Lu artículo riʼ zadúʼyanu chonna guendanagana ni zándaca guizaacanu ndaaniʼ congregación ne ni zucaa laanu gusihuínninu pa qué zaxélenu de Jehová. Primé, ora guiníʼ íquenu cadi jneza modo biʼniʼ tratar ti hermanu laanu. Guiropa, ora guicaanu xiixa disciplina. Ne, guionna ora gaca nagana para laanu chinándanu xiixa cambiu ni raca ndaaniʼ organización. Pa guizaacanu nga, ¿xi zanda gúninu para gácanu ti binni nuu xpiaaniʼ ne cadi guixélenu de Jehová ne de organización stiʼ yaʼ?

ORA GUINÍʼ ÍQUENU CADI JNEZA MODO BIʼNIʼ TRATAR TI HERMANU LAANU

3. ¿Xi zanda gúninu pa guiníʼ íquenu cadi jneza modo biʼniʼ tratar ti hermanu laanu?

3 ¿Ñee huaníʼ íqueluʼ cadi jneza modo biʼniʼ tratar ti hermanu ni napa xiixa privilegiu ndaaniʼ congregación lii la? Zándaca cadi caníʼ ique hermanu ca guniná lii (Rom. 3:23; Sant. 3:2). Peru bininabe lii. Zándaca dede qué huayásiluʼ purtiʼ caníʼ íqueluʼ ni bizaaca que. Ne dede riníʼ íqueluʼ: «Pa nga nga ni runi ti hermanu, ¿ñee dxandíʼ nga nuaaʼ ndaaniʼ organización stiʼ Dios la?». Nga peʼ nga ni racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íqueluʼ (2 Cor. 2:11). Pa guiníʼ íquenu sicaríʼ la? zándaca gusaananu Jehová ne guixélenu de organización stiʼ. Yanna, pa caníʼ íqueluʼ cadi jneza modo biʼniʼ tratar ti hermanu o ti hermana lii, ¿xi zanda gúniluʼ para gusihuínniluʼ nácaluʼ ti binni nuu xpiaaniʼ ne cadi guiníʼ íqueluʼ modo racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ ya?

4. a) ¿Xi biʼniʼ José para bisihuinni naca ti binni nuu xpiaaniʼ ora cadi jneza modo biʼniʼ tratárcabe laa? (Génesis 50:19-21). b) ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ José laanu?

4 Cadi guidaaluʼ xiana. Dxi nahuiiniʼ José, cadi jneza modo biʼniʼ tratar ca bíʼchibe laabe. Gucananaláʼdxicaʼ laabe ne guyuu caadxi gucalaʼdxiʼ ñuuti laabe (Gén. 37:4, 18-22). Últimu la? bitoocabe laabe casi esclavu. Pur ngue, bidxaagalú José stale guendanagana ne bindaani biaʼ 13 iza. Ñándaca nidaa José xiana, niníʼ ique cadi nadxii Jehová laa ne maʼ bisaana laabe stúbibe lu ca guendanagana que, peru qué ñúnibe ni, sínuque bisihuínnibe nácabe ti binni nuu xpiaaniʼ ne qué ñaca lúgube. Ne ora bedandá dxi nuquíxebe ni biʼniʼ ca bíʼchibe laabe qué ñúnibe ni, sínuque gúcabe nachaʼhuiʼ né laacaʼ ne biʼniʼ perdonarbe laacaʼ (Gén. 45:4, 5). ¿Xiñee bíʼnibe ni yaʼ? Purtiʼ guníʼ ique chaahuibe ni. Lugar de nicá íquebe ca guendanagana ni gúpabe, biyúbibe gánnabe xii ngue racalaʼdxiʼ Jehová (biindaʼ Génesis 50:19-21). ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Pa cadi jneza modo biʼniʼ tratar tuuxa lii, cadi guidxiichiluʼ ne guiníʼ íqueluʼ mal de Jehová o guiníʼ íqueluʼ maʼ bisiaandabe lii. Jma galán guiníʼ íqueluʼ ximodo cayacanebe lii guni huantarluʼ guendanagana stiluʼ. Laaca guyuu listu para guni perdonarluʼ ne cadi guiaandaʼ lii «ti binni ni nadxii la? siempre nuu dispuestu guni perdonar» (1 Ped. 4:8).

5. ¿Ximodo bisihuinni Miqueas naca ti binni nuu xpiaaniʼ dxi cadi jneza modo biʼniʼ tratárcabe laa?

5 Guidúʼyanu ni bizaaca ti ancianu de Sudamérica ni láʼ Miqueas. b Ti dxi biʼniʼ sentirbe cadi jneza modo biʼniʼ tratar caadxi ancianu laabe. Sicaríʼ guniʼbe: «Qué huayuu dxi guizaacaʼ zaqué, guizáʼ guluu ni naa xizaa. Qué ñanda ñaseʼ ne biinaʼ purtiʼ qué nidxelaʼ xi ñuneʼ». Neca zaqué, bisihuinni Miqueas naca ti binni nuu xpiaaniʼ ne biʼniʼ stipa para cadi guidxiichi. Guizáʼ biʼniʼ orarbe Jehová para guinábabe laa espíritu santu ne stipa para guni huantarbe. Laaca biyúbibe información lu ca publicación stinu. ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Pa caníʼ íqueluʼ cadi jneza modo biʼniʼ tratar tuuxa hermanu o hermana de congregación lii, cadi guidxiichiluʼ ne cadi guiníʼ íqueluʼ cosa feu de laabe. Zándaca nuu xiixa ni bicaa laabe guiniʼbe o gúnibe ni, ne qué gannuʼ xiñee. Nga runi, gudxi Jehová guiráʼ ni cazaacaluʼ ne gunabaʼ laabe guiníʼ íqueluʼ casi riníʼ ique hermanu que. Pa gúniluʼ ni, zacané ni lii cadi guidxiichiluʼ ne gusiaandaluʼ ni bíʼnibe lii (Prov. 19:11). Cadi guiaandaʼ lii cayuuyaʼ Jehová ni cazaacaluʼ ne zudiibe stipa lii para guni huantarluʼ (2 Crón. 16:9; Ecl. 5:8).

ORA GUICAANU XIIXA DISCIPLINA

6. ¿Xiñee nabé risaca guiníʼ íqueluʼ rusihuinni Jehová nadxii lii ora runi disciplinar lii? (Hebreos 12:5, 6, 11).

6 Nabé naná nga ora gudiicabe laanu xiixa disciplina. Peru pa qué gusaana de chuʼnu triste la? zándaca guiníʼ íquenu cadi jneza nga biʼniʼ disciplinárcabe laanu ne cadi para laanu ni o guiníʼ íquenu nabé nadipaʼ disciplina ca. Laaca zándaca gucaa ni laanu gusiáʼndanu ti cosa nabé risaca ne laani nga: rusihuinni Jehová nadxii laanu ora runi disciplinar laanu (biindaʼ Hebreos 12:5, 6, 11). Pa cadi cusaana de chuʼnu triste pur caníʼ íquenu cadi jneza disciplina bidiicabe laanu, cudiʼnu lugar gucaalú Binidxabaʼ laanu. Laa racalaʼdxiʼ cadi guicaanu disciplina ca, ne guixélenu de Jehová ne de congregación. Pa bidiicabe lii xiixa disciplina, ¿xi zacané lii para gusihuínniluʼ nácaluʼ ti binni nuu xpiaaniʼ yaʼ?

Guca Pedro humilde, yenanda ca conseju ne disciplina bidiicabe laa, ne zaqué jma biquiiñeʼ Jehová laa. (Biiyaʼ párrafo 7).

7. a) Casi ridúʼyanu lu ca dibuju ca, ¿xi dxiiñaʼ bidii Jehová Pedro despué de gucuaa disciplina bidii Jesús laa? b) ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Pedro laanu?

7 Gucuaa disciplina gudiicabe lii ne biʼniʼ stipa guchaaluʼ. Stale biaje gudindené Jesús Pedro nezalú ca apóstol (Mar. 8:33; Luc. 22:31-34). Nánnanu bituí lú Pedro, peru qué nusaanabe Jesús, gucuaabe disciplina bidii laabe ne bíʼnibe stipa cadi guibiguetaʼ gucheebe. Ne pur ngue, guluu Jehová ndaayaʼ laabe ne bidii laabe stale privilegiu ndaaniʼ congregación (Juan 21:15-17; Hech. 10:24-33; 1 Ped. 1:1). ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Neca guituí lunu, naquiiñeʼ guicaanu disciplina gudiicabe laanu, gudiʼnu cuenta bicheʼnu ne gúninu stipa guchaʼnu modo laanu. Pa gúniluʼ ni, jma zaquiiñeʼ Jehová lii ne jma zacaneluʼ ca hermanu stiluʼ.

8, 9. ¿Ximodo biʼniʼ sentir Bernardo dxi biʼniʼ disciplinárcabe laa, peru xi gucané laabe guchaabe modo riníʼ íquebe?

8 Guidúʼyanu ni bizaaca Bernardo, ti hermanu de Mozambique. Ancianu laabe peru biaaxhabe privilegiu stibe. ¿Ximodo biʼniʼ sentirbe yaʼ? Laabe guniʼbe: «Guizáʼ guyuaaʼ triste purtiʼ qué ñuuladxeʼ disciplina bidiicabe naa». Guyuube xizaa guiníʼ ique ca hermanu de congregación mal de laabe. Bernardo guníʼ: «Gudiʼdiʼ stale beeu para guníʼ iqueʼ jneza ngue disciplina que ne para bibiguetaʼ gupaʼ confianza Jehová ne organización stiʼ». ¿Xi gucané laabe guchaabe yaʼ?

9 Bichaa Bernardo modo riníʼ ique. Sicaríʼ guniʼbe: «Dxi nacaʼ ancianu biquiiñeʼ Hebreos 12:7 para gacaniaʼ ca hermanu gúʼyacaʼ jneza nga disciplina ni rudii Jehová. Óraque guníʼ iqueʼ: “¿Tuu nga ca ni naquiiñeʼ chinanda ni ná versículo riʼ ya?”. Guiráʼ ca xpinni Jehová, nga runi naa laaca naquiiñeʼ chinandaʼ ni ná ni». Biʼniʼ Bernardo sti cosa para jma gapa confianza Jehová ne organización stiʼ. Jma guleebe tiempu para gúʼndabe Biblia ne guiníʼ íquebe. Neca guyuurube xizaa xi guiníʼ ique ca hermanu de laabe, biʼniʼ predicárnebe laacaʼ ne biʼniʼ comentarbe lu reunión. Gudiʼdiʼ si tiempu, biguetaʼ gúcabe ancianu. Pa gucuaaluʼ ti disciplina casi Bernardo. Biʼniʼ stipa cadi guituí luluʼ, gucuaa ca conseju gudiicabe lii ne biʼniʼ stipa guchaaluʼ (Prov. 8:33; 22:4). c Pa gúniluʼ ca cosa riʼ, gunna dxichi zaguu Jehová ndaayaʼ lii purtiʼ cadi caxéleluʼ de laa ne de organización stiʼ.

ORA GACA NAGANA PARA LAANU CHINÁNDANU XIIXA CAMBIU NI RACA NDAANIʼ ORGANIZACIÓN

10. ¿Xi cambiu guyuu ndaaniʼ xquidxi Dios dxiqué ni bicaa ca israelita gusihuínnicaʼ pa zuzuubacaʼ diidxaʼ o pa coʼ?

10 Ora chuʼ xiixa cambiu ndaaniʼ organización, zusihuínninu pa zuzúʼbanu diidxaʼ o pa coʼ. Pa qué chuʼnu cuidadu la? zándaca zaxélenu de Jehová. Guiníʼ íquenu ti cambiu ni guyuu ndaaniʼ xquidxi Dios, dxi bidiibe laacaʼ Ley stiʼ Moisés ne xi bizaaca caadxi israelita. Tiempu bizaaca ni cuzéʼtenu riʼ, ca xaíque stiʼ familia nga guca sacerdote stiʼ familia sticaʼ, bicuicaʼ altar ne bíʼnicaʼ sacrificiu Jehová pur familia sticaʼ (Gén. 8:20, 21; 12:7; 26:25; 35:1, 6, 7; Job 1:5). Peru Ley que ná ca xaíque stiʼ familia maʼ cadi laacaʼ nga gúnicaʼ sacrificiu. Biʼniʼ nombrar Jehová sacerdote ni zá de Aarón para gúnicaʼ sacrificiu. Dede dxi que, pa xaíque stiʼ ti familia ni cadi zá de Aarón guni dxiiñaʼ de sacerdote naquiiñeʼ gatiʼ (Lev. 17:3-6, 8, 9). d ¿Ñee cambiu ni guyuu ndaaniʼ xquidxi Dios riʼ nga ni bicaa Coré, Datán ne Abiram, ne 250 jefe stiʼ guidxi que gucaalucaʼ Moisés ne Aarón la? (Núm. 16:1-3). Qué zanda guininu nga peʼ nga bicaa laacabe gúnicabe ni. Peru intiica si bizaaca, Coré ne ca hombre que bixélecaʼ de Jehová neca guyuu ti tiempu bizuubacaʼ stiidxabe. ¿Xi zanda gúniluʼ pa chuʼ ti cambiu ndaaniʼ organización stiʼ Dios ne gucaani lii gusihuínniluʼ pa zuzuubaluʼ diidxaʼ o coʼ yaʼ?

Dxi gucuaa ca cohatita dxiiñaʼ de gúʼndacaʼ, gápacaʼ entrada stiʼ templu ne gápacaʼ ca almacén bíʼnicaʼ ni né guendanayecheʼ. (Biiyaʼ párrafo 11).

11. ¿Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ caadxi levita de familia stiʼ Cohat laanu?

11 De guidubi ladxidoʼloʼ yenanda xiixa cambiu guni organización. Dxi nuu ca israelita que lu desiertu, ca levita ni zá de familia stiʼ Cohat gúpacaʼ ti dxiiñaʼ nabé especial. Cada biaje guiniibi campamentu que, caadxi cohatita rinecaʼ arca stiʼ pactu que nezalú guidxi (Núm. 3:29, 31; 10:33; Jos. 3:2-4). ¡Guizáʼ naroʼbaʼ privilegiu ca! Peru ora guyuu ca israelita que ndaaniʼ Tierra Prometida guyuu caadxi cambiu. Maʼ cadi naquiiñeʼ guniibicabe Arca que de lugar. Ngue runi, tiempu biʼniʼ mandar Salomón, guyuu caadxi cohatita ni biʼndaʼ, ni gupa entrada stiʼ templu ne xcaadxi la? gúpacaʼ ca almacén que (1 Crón. 6:31-33; 26:1, 24). Qué ruzeeteʼ diʼ Biblia pa guca quejar ca cohatita o gunábacaʼ guicaacaʼ xiixa privilegiu jma risaca purtiʼ dxiqué bíʼnicaʼ dxiiñaʼ especial para guidxi que. ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Pa chuʼ xiixa cambiu ndaaniʼ organización stiʼ Jehová, yenanda ni de guidubi ladxidoʼloʼ neca guchaacabe asignación stiluʼ. Biʼniʼ intiica dxiiñaʼ gudiicabe lii de guidubi ladxidoʼloʼ. Cadi guiaandaʼ lii, cadi pur xiixa asignación napa tuuxa nga risaca ndaaniʼ organización. Para Jehová la? jma risaca nga guzuubaluʼ diidxaʼ que gápaluʼ intiica asignación (1 Sam. 15:22).

12. ¿Xi biʼniʼ sentir Zaira dxi biree de Betel?

12 Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermana de Oriente Medio láʼ Zaira. Guizáʼ riuuláʼdxibe gúnibe dxiiñaʼ Betel, ne guyuube raqué jma de 23 iza. Peru despué, bichaacabe laabe de asignación ne biseendacabe laabe de precursora especial. Sicaríʼ guniʼbe: «Nabé nadipaʼ guca cambiu que para naa. Guníʼ iqueʼ bichaacabe naa de asignación purtiʼ maʼ qué gannaʼ guneʼ dxiiñaʼ ne guníʼ iqueʼ pa bineʼ xiixa cosa ni cadi jneza». Ne jmaruʼ si guyuube triste purtiʼ guyuu caadxi hermanu ne hermana de congregación stibe gúdxicaʼ laabe ca diidxaʼ riʼ: «Pa ñúniluʼ xhiiñaluʼ jneza la? qué nibeecabe lii de Betel». Guyuu ti tiempu nabé triste guyuu Zaira ne biinaʼ guiráʼ gueelaʼ. Peru sicaríʼ guniʼbe: «Qué ñuu dxi niníʼ iqueʼ cadi nadxii Jehová ne organización stiʼ naa». ¿Xi gucané laabe para gusihuínnibe nácabe ti binni nuu xpiaaniʼ yaʼ?

13. ¿Xi biʼniʼ Zaira para maʼ cadi chuʼ triste?

13 Ti cosa ni gucané Zaira para cadi chuʼ triste nga biindaʼ ca artículo ni zeeda lu ca publicación stinu ni caníʼ de ni cazaacabe que. Tobi de laaca ni zeeda ni lu revista La Atalaya 1 de febrero de 2001, ni láʼ «Usted puede afrontar el desánimo». Lu artículo ca riete ejemplu stiʼ Marcos, tobi de ca hombre ni bicaa Biblia, ni zándaca biʼniʼ sentir modo cayuni sentirbe ora bidxagalú ti cambiu ra cayuni xhiiñaʼ Jehová. Sicaríʼ guníʼ Zaira: «Ejemplu stiʼ Marcos, ngue peʼ nga ni caquiiñeʼ para maʼ cadi chuaaʼ triste». Biyubi Zaira gacané ca xhamigu laa, qué nixeleʼ de ca hermanu ne qué nicá ique ni cazaaca que. Biénebe espíritu stiʼ Jehová nga racané organización stiʼ ne dxandíʼ peʼ rizaalaʼdxiʼ ca hermanu ni zániru laabe. Peru laaca bidiibe cuenta ni jma risaca para organización stiʼ Jehová nga gacaʼ dxiiñaʼ ni maʼ bisaananebe laacaʼ gúnicaʼ.

14. ¿Xi cambiu guca nagana para Iván chinanda, ne xi gucané laa?

14 Ti ancianu de congregación de Eslovenia ni láʼ Iván ni napa 73 iza, guca nagana para laa dxi guca congregación stiʼ tobi si né sti congregación, ne qué ñene xiñee guníʼ ca ancianu maʼ cadi iquiiñecabe Yoo stiʼ Reinu ra rié. Sicaríʼ guniʼbe: «Qué ñene diaʼ xiñee bieeguʼ Yoo stiʼ Reinu que, guizáʼ sicarú ndaʼ ni. Bidxiicheʼ purtiʼ cadi xadxí de biʼniʼ chaahuidu ni. Carpinteru naa ne bineʼ caadxi mueble ni iquiiñeʼ ndaaniʼ ni. Ne ra bieeguʼ congregación stidu stobi, gúcani nagana para laadu, ca hermanu ni maʼ huaniisi». ¿Xi gucané Iván chinanda decisión que yaʼ? Laabe guniʼbe: «Pa chinándanu xiixa cambiu guni organización stiʼ Jehová, zabeendunu cosa galán. Zacané ni laanu para gudxíʼlunu xiixa cambiu ni gueeda despué». Pa bieeguʼ congregación stiluʼ stobi o gucuaaluʼ ti asignación nacubi, ¿ñee cayaca nagana para lii gudxiiluluʼ cambiu ca la? Pa zacá ni, cadi guiaandaʼ lii riene Jehová ximodo cayuni sentirluʼ. Pa chinándaluʼ ca cambiu ca ne cadi guixéleluʼ de Jehová ne de organización stiʼ la? zacaaluʼ stale ndaayaʼ (Sal. 18:25).

GUCA TI BINNI NUU XPIAANIʼ LU GUIRÁʼ COSA

15. ¿Xi zanda gúninu para gusihuínninu nácanu binni nuu xpiaaniʼ ora chuʼ guendanagana ndaaniʼ congregación?

15 Ra jma mayaca guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ, ziuu guendanagana ndaaniʼ congregación ni zándaca gucaa laanu gusihuínninu pa qué zaxélenu de Jehová. Nga runi naquiiñeʼ gusihuínninu nácanu binni nuu xpiaaniʼ. Pa guiníʼ íquenu cadi jneza modo biʼniʼ tratar ti hermanu laanu cadi guidaʼnu xiana. Pa gudiicabe laanu xiixa disciplina gúninu stipa cadi guituí lunu, guicaanu conseju ca ne guchaʼnu modo laanu. Ne pa naquiiñeʼ gúninu xiixa cambiu purtiʼ canabaʼ organización stiʼ Jehová laanu gúninu ni la? chinándanu ni de guidubi ladxidoʼno ne chinándanu ca instrucción ni gudiicabe laanu.

16. ¿Xi zanda gúniluʼ para cadi gusaana de gápaluʼ confianza Jehová ne organización stiʼ?

16 Zanda gápaluʼ confianza Jehová ne organización stiʼ ora chuʼ xiixa guendanagana ni gucaa lii gusihuínniluʼ pa qué zaxéleluʼ de laa. Peru para ganda gúniluʼ ni la? naquiiñeʼ gusihuínniluʼ nácaluʼ ti binni nuu xpiaaniʼ, ra cadi gaca lúguluʼ, guiníʼ ique chaahuiluʼ ne gúʼyaluʼ ca cosa ca casi ruuyaʼ Jehová ca ni. Gudixhe ique guni estudiarluʼ modo bibani ca binni ni riete lu Biblia ni bidxaagalú guendanagana cásica stiluʼ ne guníʼ ique ejemplu stícabe. Gunabaʼ Jehová gacané lii ne cadi guixéleluʼ de ca hermanu de congregación. Pa gúniluʼ ni, intiica si guni Binidxabaʼ qué zuxhélebe lii de Jehová ne de organización stiʼ (Sant. 4:7).

CANCIÓN 126 ¡Bizuhuaa dxiichiʼ, gutaná ne cadi guidxiʼbuʼ!

a Nuu biaje zándaca guizaacanu xiixa ndaaniʼ congregación ni qué chuuláʼdxinu ne naquiiñeʼ gusihuínninu pa qué zaxélenu de Jehová ne de organización stiʼ. Lu artículo riʼ zadúʼyanu chonna guendanagana ne xi zanda gúninu para cadi guixélenu de Jehová.

b Maʼ bidxaa láʼ caadxi binni.

c Zadxélaluʼ xcaadxi cosa ni zacané lii lu artículo ni láʼ «Ñuuláʼdxiluʼ ñúniluʼ dxiiñaʼ gúpaluʼ dxiqué sti biaje la?», ni biree lú revista Torre stiʼ ni rapa 15 de agosto de 2009.

d Ley que ná pa racalaʼdxiʼ ti xaíque familia guuti ti maniʼ para gó laame naquiiñeʼ chiné laame ndaaniʼ santuariu. Peru pa zitu nabeza xaíque stiʼ ti familia de santuariu que la? zanda guʼyaʼ pa ziné laame o pa coʼ (Deut. 12:21).