Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 47

CANCIÓN 103 Ca ancianu, ti regalu stiʼ Dios

¿Ñee nápaluʼ meta de gácaluʼ ancianu la?

¿Ñee nápaluʼ meta de gácaluʼ ancianu la?

«Pa cayuni ti hermanu stipa para gaca superintendente, jneza ni cá ique guni» (1 TIM. 3:1).

TEMA

Ca requisitu ni zeeda lu Biblia ni caquiiñeʼ guni cumplir ti hombre para ganda gaca ancianu.

1, 2. ¿Xi guiráʼ dxiiñaʼ runi ca ancianu?

 PA MAʼ xadxí de nácaluʼ siervu ministerial, zándaca maʼ cayuni cumplirluʼ ca requisitu para ganda gácaluʼ ancianu. ¿Ñuuláʼdxiluʼ ñúniluʼ dxiiñaʼ risaca ni runi ti ancianu la? (1 Tim. 3:1).

2 ¿Xi peʼ nga ni runi ti ancianu yaʼ? Rizanírube lu dxiiñaʼ de gaca predicar, rúnibe stipa gápabe de ca dendxuhuiiniʼ stiʼ Jehová, rusiidibe ca hermanu ne riguube gana congregación pur ni riniʼbe ne pur ni rúnibe. Nga huaʼ runi ná Biblia nácacabe «hombre ni napa gadxé gadxé gracia» (Efes. 4:8).

3. ¿Xi caquiiñeʼ guni ti hermanu para gaca ancianu? (1 Timoteo 3:​1-7; Tito 1:​5-9).

3 ¿Xi caquiiñeʼ guni ti hombre para gaca ancianu? Para ganda gaca tuuxa ancianu caquiiñeʼ guni cumplir né caadxi requisitu, peru cadi casi ca requisitu ni naquiiñeʼ guni cumplir tuuxa para guicaa ti dxiiñaʼ. Ora maʼ ziyubi binni ti dxiiñaʼ la? neca chupa chonna si de ca requisitu ni rinabaʼ binni ni cudii dxiiñaʼ ca biʼniʼ cumplirbe la? maʼ zanda guicaabe dxiiñaʼ ca. Peru para gaca tuuxa ancianu la? cadi caquiiñeʼ si gánnabe guni predicarbe o gusiidibe. Caquiiñeʼ guni cumplirbe né guiráʼ requisitu ni riete lu 1 Timoteo 3:​1-7 ne Tito 1:​5-9 (biindaʼ cani). Lu artículo riʼ zadúʼyanu xi canábacabe guni ti ancianu lu chonna cosa risaca: gunibiáʼ ca hermanu ne binni laabe casi ti binni ni nabani jneza, gácabe ti binni ni nanna gapa de familia stiʼ ne chuʼbe dispuestu gacanebe congregación.

NAQUIIÑEʼ GUIBÁNIBE JNEZA

4. ¿Ximodo naquiiñeʼ guibani ti ancianu para «cadi chuʼ tu guiníʼ laa»?

4 Para ganda gaca tuuxa ancianu «naquiiñeʼ guibani [ . . . ] jneza ti cadi chuʼ tu guiníʼ laa». Ni caninu raríʼ nga cadi naquiiñeʼ chuʼ tuuxa ndaaniʼ congregación ni guiníʼ cadi jneza modo nabánibe. Ne stobi nga, naquiiñeʼ «gácabe ti hombre ni riníʼ binni bien de laa». Zanda guiníʼ ca binni ni cadi naca xpinni Cristu cadi jneza ni runi crenu, peru cadi naquiiñeʼ chuʼ xiixa ni gucaa laacabe guiníʼcabe cadi jneza modo nabani ti hombre ni maʼ guyuunisa o cadi nacaʼ ti binni nachaʼhuiʼ (Dan. 6:​4, 5). Nga runi, guníʼ ique ndiʼ: «¿Ñee runibiáʼ ca xpinni Cristu naa ne ca ni cadi nacaʼ xpinni Cristu casi ti binni ni nabani jneza la?».

5. ¿Xi riníʼ ca diidxaʼ «ni riuulaʼdxiʼ guni cosa nachaʼhuiʼ»?

5 «Ni riuulaʼdxiʼ guni cosa nachaʼhuiʼ» ni riníʼ ca diidxaʼ riʼ nga, ruuyaʼ ti ancianu ca cosa ni jneza runi xcaadxi binni ne rábibe laacaʼ galán ca cualidad ni nápacaʼ. Laaca runi sentir ancianu ca nayecheʼ ora guni xiixa pur sti binni, ne dede ora gúnibe xiixa jma que biaʼ rinábacabe laabe gúnibe (1 Tes. 2:8). ¿Xiñee nabé risaca gaca tuuxa ni racalaʼdxiʼ gaca ancianu zacá yaʼ? Purtiʼ zacá peʼ nga naquiiñeʼ gúnibe ora maʼ caquiiñeʼ gápabe de congregación ne gúnibe ca dxiiñaʼ stibe (1 Ped. 5:​1-3). Ne neca stale nga dxiiñaʼ ni runi ti ancianu ni ruchaa tipa ladxidoʼbe de guendanayecheʼ nga gánnabe cayúnibe xiixa para ganda gacanebe ca hermanu (Hech. 20:35).

6. ¿Ximodo rusihuinni tuuxa ridxaagalú binni ra lidxi? (Hebreos 13:​2, 16; biiyaʼ imagen ca).

6 Hombre «ni ridxaagalú binni ra lidxi» cadi ruyubi guni xiixa cosa galán para ca binni si ni jma ridxaaga (1 Ped. 4:9). Casi ná ti libru, «zuxheleʼ ndaga puertaʼ lídxibe ne ladxidoʼbe para ca ni qué runibiaʼbe». Guníʼ ique ndiʼ: «¿Ñee runibiáʼcabe naa casi tobi ni ridxaagalú binni ra lidxi la?» (biindaʼ Hebreos 13:​2, 16). Ti hombre ni riuulaʼdxiʼ guidxaagalú binni ra lidxi rudii ni zanda gudii xcaadxi binni ni ziganna laa, lade ca binni ca nga nuu ca hermanu pobre ne xcaadxi ni runi jma lu xhiiñaʼ Jehová casi ca superintendente de circuito o ca hermanu ni riganna congregación para gudii discursu (Gén. 18:​2-8; Prov. 3:27; Luc. 14:​13, 14; Hech. 16:15; Rom. 12:13).

Cadxagalú ti guendaxheelaʼ ti superintendente de circuito ne xheelaʼ. (Biiyaʼ párrafo 6).


7. ¿Ximodo rusihuinni ti ancianu cadi nadxii bueltu?

7 «Cadi gácabe tobi ni […] nadxii bueltu». Ni riníʼ ca diidxaʼ riʼ nga cadi naquiiñeʼ guicá ique xhaatabe ca cosa risaca. Pa ricu tuuxa o pa pobre laa, ni jma risaca nga naquiiñeʼ quíxhebe Reinu stiʼ Dios primé lugar lu xquendanabánibe (Mat. 6:33). Tuuxa ni racalaʼdxiʼ gaca ancianu naquiiñeʼ iquiiñeʼ tiempu stiʼ, stipa stiʼ ne guiráʼ ca cosa ni napa para guni adorar Jehová, gapa familia stiʼ ne gacané congregación (Mat. 6:24; 1 Juan 2:​15-17). Guníʼ ique ndiʼ: «¿Ximodo ruuyaʼ bueltu? ¿Ñee nuaaʼ nayecheʼ né ca cosa ni napaʼ la? ¿O jma cá iqueʼ guneʼ ganar bueltu ne gapaʼ stale cosa risaca?» (1 Tim. 6:​6, 17-19).

8. ¿Ximodo rusihuinni tuuxa rapa xpiaʼ lu guiráʼ ni runi ne «rucueeza laca laa»?

8 Ora ti hombre rapa «xpiaʼ lu guiráʼ ni guni» ne «rucueeza laca laa» rusihuinni qué ridiidisú lu guiráʼ cosa ni guni. Cadi naquiiñeʼ gácabe ti binni nalá ora maʼ cayobe ne ora maʼ cayeʼbe, cadi tidisube ora guzuchaahuibe ne ora gácube lari ne gánnabe iquiiñebe tiempu stibe jneza. Laaca cadi naquiiñeʼ gácabe casi ti esclavu stiʼ moda stiʼ guidxilayú riʼ (Luc. 21:34; Sant. 4:4). Ne rúnibe stipa cadi guidxiichibe neca nuu tu cudxiichi laabe. Ti ancianu cadi naquiiñeʼ gaca ti binni «ni rixudxi» o gunibiáʼcabe laa casi tobi ni nabé reʼ. Guníʼ ique ndiʼ: «¿Ñee rusihuinneʼ pur modo nabaneʼ rapaʼ xpiaʼyaʼ ne rucueezaʼ laca naa la?».

9. ¿Ximodo nga ti binni ni rusihuinni riníʼ ique ante guni xiixa ne nacaʼ «ordenadu»?

9 Rusihuinni ti ancianu riníʼ ique ante guni xiixa, purtiʼ primeca nga ruuyabe xi ná ca principiu stiʼ Biblia ora maʼ cayuni tenderbe xiixa cosa ni bizaaca. Ora maʼ caníʼ íquebe ximodo gúnibe ni ná Biblia riene chaahuibe xiixa cosa ni cazaaca ne ricaabe decisión jneza. Cadi nagueendaca riniʼbe xi caquiiñeʼ gaca o xi bizaaca. Primeru ranna chaahuibe xii nga guiráʼ cosa ni bizaaca (Prov. 18:13). Pur nga la? ricaabe decisión jneza ni rusihuinni modo riníʼ ique Jehová. Laaca nácabe ti binni «ordenadu». Ndiʼ riníʼ, riguixhe chaahuibe guiráʼ cosa stibe ne puntual laabe. Guiráʼ binni naquiiñeʼ gapa confianza laabe ne naquiiñeʼ chinándabe guiráʼ ni rinabaʼ xquidxi Jehová guni ca ancianu. Pa laabe gúnibe guiráʼ ca ndiʼ la? zunibiáʼcabe laabe casi ti binni ni nabani jneza. Yanna, guininu de chupa chonna requisitu ni zeeda lu Biblia ni caquiiñeʼ guni cumplir ti hombre para gusihuinni jneza modo cayapa familia stiʼ.

NAQUIIÑEʼ GÁCABE TI HOMBRE NI RAPA FAMILIA STIʼ JNEZA

10. ¿Ximodo nga naquiiñeʼ gusihuinni ti hombre «nanna guni mandar familia stiʼ»?

10 Tobi de ca requisitu ni caquiiñeʼ guni cumplir ti hombre ni maʼ bichaganáʼ para gaca ancianu nga naquiiñeʼ guibani familia stibe jneza o gácacaʼ ti buen ejemplu. Nga runi «naquiiñeʼ gácabe ti hombre ni nanna guni mandar familia stiʼ». Naquiiñeʼ gunibiáʼcabe laabe casi ti hombre ni nadxii familia stiʼ ne runi cumplir né ca dxiiñaʼ stiʼ, laabe nga naquiiñeʼ zanírube lu ca cosa ni caquiiñeʼ guni familia ca para ganda chuʼcaʼ gaxha de Jehová. ¿Xiñee risaca gúnibe ndiʼ yaʼ? Purtiʼ apóstol Pablo guníʼ, «pa qué ganna ti hombre guni mandar familia stiʼ, ¿ximodo gápabe congregación stiʼ Dios yaʼ?» (1 Tim. 3:5).

11, 12. ¿Xiñee naquiiñeʼ guibani familia stiʼ ti hombre jneza para ganda gácabe ancianu? (Biiyaʼ imagen ca).

11 Ne pa hermanu riʼ napa xiiñiʼ menor de edad la? naquiiñeʼ gácabe «tobi ni ruzuubaʼ ca xiiñiʼ stiidxaʼ ne raca portar ca xiiñiʼ bien». Naquiiñeʼ gusiidibe ca xiiñibe né stale guendarannaxhii. Dxandíʼ, guiráʼ xcuidi nga riuulaʼdxiʼ guxhidxi ne quite. Peru, pa gusiidibe ca xiiñibe jneza la? zuzuubacaʼ diidxaʼ, zuni respetarcaʼ binni ne zaca portarcaʼ bien. Ne laaca naquiiñeʼ gacanebe ca xiiñibe gaca xhamígucaʼ Jehová, guibánicaʼ modo ná ca principiu zeeda lu Biblia ne guiniisicaʼ lu Stiidxaʼ Dios dede ugaanda chuʼnísacaʼ.

12 «Ni gaca ancianu la? […] ca xiiñibe ni runi cré la? biiyaʼ pa qué riníʼ binni laacaʼ pur nabánicaʼ modo ná íquecaʼ o pur qué ruzuubacaʼ diidxaʼ». Peru yanna, ¿Xi zazaaca pa tobi de ca xiiñibe ni runi cré ne ni nabeza ra lídxibe guni cometer ti pecadu grave yaʼ? Pa guihuinni qué rusiidiʼ hombre ca xiiñiʼ o qué riguu jnézabe báʼducaʼ la? zándaca maʼ qué runi cumplirbe né ca requisitu ca ne zusaanabe de gácabe ancianu (biiyaʼ revista La Atalaya 15 de octubre de 1996, yaza 21, párrafo 6, 7).

Cusiidiʼ ti xaíque familia ca xiiñiʼ xi zanda gúnicaʼ para guni adorarcaʼ Jehová ndaaniʼ congregación. (Biiyaʼ párrafo 11).


GACANEBE CONGREGACIÓN

13. ¿Ximodo rusihuinni tuuxa naca ti binni «riuu razón» ne cadi naca «neciu»?

13 Nabé riecheʼ congregación ora nuu hermanu ni rusihuinni napa cualidad sicaruʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, hermanu ni «riuu razón» ruyubi chuʼ paz ndaaniʼ congregación. Pa racaláʼdxiluʼ gunibiáʼcabe lii casi ti binni riuu razón la? napa xidé gucaadíagaluʼ ni guiníʼ xcaadxi ne cadi guidxiichiluʼ pur modo riníʼ ique tuuxa. Lu ti reunión de ancianu, ¿ñee ziuuluʼ dispuestu guni apoyarluʼ ni guiníʼ guiráʼ ca ancianu ca pa cadi cucheenécabe nin ti ley o principiu stiʼ Biblia la? Ti binni ni naca ancianu la? cadi naquiiñeʼ «gaca neciu». Ni caninu raríʼ nga qué zuyúbibe guireenebe xtemabe, sínuque ni zúnibe nga ziéchebe ora nuu stale binni ni gudii conseju (Gén. 13:​8, 9; Prov. 15:22). «Cadi gácabe tobi ni ridinde diidxaʼ» ne cadi gácabe «tobi ni ridxiichi nagueenda». Lugar de gácabe ti binni ni riníʼ diidxaʼ ni runiná o nisi maʼ nuube tinde diidxabe la? jma galán gácabe nachaʼhuiʼ ne guyúbibe modo guiniʼbe xiixa. Cumu nácabe ti binni ni riuulaʼdxiʼ chuʼ paz la? primeca laabe nga naquiiñeʼ guyúbibe ximodo cadi tinde binni ora nuu ti guendanagana (Sant. 3:​17, 18). Zuyúbibe guiniʼbe diidxaʼ né guendanachaʼhuiʼ para guindétebe xiana stiʼ tuuxa ni cadxiichi o tuuxa ni cucaalú (Juec. 8:​1-3; Prov. 20:3; 25:15; Mat. 5:​23, 24).

14. ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ gaca «ti hombre ni nacubi guca xpinni Cristu» ancianu, ne ximodo rusihuínnibe qué rusaanabe de gúnibe ni ná Dios?

14 Cadi naquiiñeʼ gaca «ti hombre ni nacubi guca xpinni Cristu» ancianu. Neca cadi stale iza de guyuunísabe, naquiiñeʼ gusihuínnibe maʼ ziniisibe casi ti xpinni Cristu. Ante gaca nombrar tuuxa casi ancianu, naquiiñeʼ gusihuinni humilde laa cásica guca Jesús, ne naquiiñeʼ chuʼ dispuestu guni xhiiñaʼ Jehová casi peʼ rinabaʼ Jehová ni laa ne ora guinabaʼ gúnibe ni (Mat. 20:23; Filip. 2:​5-8). Laaca naquiiñeʼ gácabe ti binni «ni qué rusaana de guni ni ná Dios» ora chinándabe guiráʼ ni guinabaʼ Jehová laabe ne guibánibe modo ná ca ley stiʼ ne chinándabe guiráʼ ni riguixhe xquidxi Jehová (1 Tim. 4:15).

15. ¿Ñee caquiiñeʼ peʼ gaca ti ancianu tobi ni guizáʼ nanna gudii discursu la?

15 Nayani cusiene Stiidxaʼ Dios ti binni ni naca ancianu, napa xidé gácabe «tobi ni nanna gusiidiʼ». ¿Ñee caníʼ nga naquiiñeʼ gácabe tobi ni nabé nanna gudii discursu la? Coʼ, cadi nga peʼ nga laani. Nuu stale ancianu qué runibiáʼcabe laacaʼ casi tobi ni rudii discursu galán peru guizáʼ galán runi predicarcaʼ ne galán rúnicaʼ visita de pastoreu (bichaaga ni né 1 Corintios 12:​28, 29 ne Efesios 4:11). Neca zacá, hombre ni racalaʼdxiʼ gaca ancianu naquiiñeʼ guni stipa para ganna gusiidiʼ jma jneza. ¿Ximodo zanda gúnibe ni yaʼ?

16. ¿Xi zanda guni ti hermanu para gaca tobi ni nanna gusiidiʼ jneza? (Biiyaʼ imagen ca).

16 Naquiiñeʼ gácabe «tobi ni qué rixeleʼ de ni ná stiidxaʼ Dios» ora maʼ cusiidibe. Para ganda gaca ti ancianu tobi ni nanna gusiidiʼ la? naquiiñeʼ chinándabe ni ná Stiidxaʼ Dios ora maʼ cusiidibe nezalú stale binni ne ora maʼ cudiibe conseju tuuxa. Naquiiñeʼ guni estudiar chaahuibe Biblia ne guiráʼ publicación ni ribee xquidxi Dios (Prov. 15:28; 16:23). Ora maʼ cayuni estudiarbe naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuibe ximodo gúnibe ni ná ca versículo ca. Ne ora maʼ cusiidibe rúnibe stipa chindabe ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni cucaadiaga laabe. Sti cosa ni zanda gacané laabe para gácabe tobi ni nanna gusiidiʼ nga, gábibe ca ancianu ni jma napa experiencia gudiicaʼ laabe xiixa conseju ne chinándabe ni gábicaʼ laabe (1 Tim. 5:17). Ca ancianu ca laaca naquiiñeʼ gácacabe binni ni «uguu gana» ca hermanu ne ca hermana, neca ziuu biaje laaca naquiiñeʼ gudiicabe laacaʼ conseju o dede guni censurárcabe chupa chonna de laacaʼ. Peru naquiiñeʼ gúnicabe ni né guendanachaʼhuiʼ. Pa gácacabe nachaʼhuiʼ, gannaxhiicabe ca hermanu ne gusiidicabe ni ná Stiidxaʼ Dios la? zácacabe tobi ni nanna gusiidiʼ purtiʼ zinándacabe ejemplu stiʼ Jesús, Maestru ni jma nanna gusiidiʼ (Mat. 11:​28-30; 2 Tim. 2:24).

Caziidiʼ ti siervu ministerial de ti ancianu ni maʼ napa experiencia ximodo cuʼ gana né Stiidxaʼ Dios ca hermanu. Laaca siervu ministerial ca zuhuaa lu espeju ne cayuni ensayar discursu stiʼ. (Biiyaʼ párrafo 16).


CADI GUSAANA DE GÚNILUʼ STIPA

17. a) ¿Xi zanda cuʼ gana ca siervu ministerial para ugaanda gácacaʼ ancianu? b) ¿Xi naquiiñeʼ guietenalaʼdxiʼ ca ancianu ora maʼ cayuuyacaʼ pa runi cumplir ti hermanu ca requisitu para guicaa ti nombramientu? (Biiyaʼ cuadru ni láʼ « Ancianu caʼ, lagaca naguudxi ora maʼ cayuuyatu pa zanda guicaa tuuxa hermanu ti nombramientu»).

17 Yanna, despué de maʼ guninu guiráʼ requisitu ni caquiiñeʼ guni cumplir tuuxa para gaca ancianu, zándaca nuu de ca siervu ministerial ca caníʼ íquecaʼ qué zanda guni cumplircaʼ guirani. Peru cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu racalaʼdxiʼ Jehová ne xquidxi gápanu guiráʼ cualidad ni maʼ bizéʼtenu ca neca nánnacabe nuu biaje zucheʼnu o cadi tan biaʼsi modo zuluinu cani (1 Ped. 2:21). Sti cosa ni cadi guiaandaʼ laanu nga zacané espíritu stiʼ Jehová laanu para ugaandanu meta ca (Filip. 2:13). Yanna, ¿lii yaʼ? ¿Ñuuláʼdxiluʼ ñuni mejorarluʼ lu tobi de ca cualidad ni maʼ biete ca la? Pa zacá ni la? gunabaʼ Jehová gacané lii, biʼniʼ investigar jma de laani ne gunabaʼ ca ancianu xiixa conseju ni zanda gacané lii.

18. ¿Xi caquiiñeʼ guni guiráʼ siervu ministerial?

18 Guiráʼ xixé hermanu dede né ca ni maʼ naca ancianu, caquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur gápacaʼ guiráʼ cualidad ni maʼ biete lu artículo riʼ (Filip. 3:16). Yanna, pa siervu ministerial lii la? biʼniʼ stipa para ugaandaluʼ meta de gácaluʼ ancianu. Gunabaʼ Jehová gusiidiʼ lii ne guchaabe lii para ganda iquiiñebe lii ne gacaneluʼ ca hermanu ndaaniʼ congregación (Is. 64:8). Nánnadu zaguu Jehová ndaayaʼ guiráʼ stipa ni gúniluʼ para ugaandaluʼ meta ca.

CANCIÓN 101 Gúninu xhiiñaʼ Jiobá tobi si