Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 45

CANCIÓN 138 Ti corona sicarú nga guicha toope

Xi zanda guizíʼdinu de ca últimu diidxaʼ guníʼ ca hombre ni qué nixeleʼ de Jehová

Xi zanda guizíʼdinu de ca últimu diidxaʼ guníʼ ca hombre ni qué nixeleʼ de Jehová

«¿Cadi dxandíʼ nuu guendabiaaniʼ lade binni huaniisi la? ¿Ñee qué redané guendariene guibani tuuxa xadxí la?» (JOB 12:12)

TEMA

Guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová redaneni ndaayaʼ para laanu yanna, ne zudiibe laanu ti guendanabani ni qué zaluxe.

1. ¿Xiñee zanda guizíʼdinu de ca hermanu ni maʼ huaniisi?

 GUIRANU caquiiñeʼ gudiicabe conseju laanu para guicanu decisión risaca lu xquendanabáninu. Zanda gacané ca ancianu ne xcaadxi xpinni Cristu ni maʼ biniisi ndaaniʼ xquidxi Dios laanu gúninu ni. Ne pa jma maʼ huaniisicabe qué laanu la? cadi guiníʼ íquenu maʼ gudiʼdiʼ de moda ca conseju ni gudiicabe laanu ne qué zaquiiñenu ca ni. Racalaʼdxiʼ Jehová guizíʼdinu de ca hermanu ni maʼ huaniisi purtiʼ jma maʼ xadxí nabánicabe que laanu, nga runi nápacabe experiencia, riene chaahuicabe ne nuu xpiaanicabe (Job 12:12).

2. ¿Xi zadúʼyanu lu artículo riʼ?

2 Tiempu gucuá Biblia, biquiiñeʼ Jehová hombre ni maʼ huaniisi ni qué nixeleʼ de laa para cuʼ gana ne gudii conseju xquidxi. Guizíʼdinu ejemplu stiʼ José, David ne apóstol Juan. Bibánicabe gadxé gadxé tiempu ne gadxé gadxé modo biniisicabe. Ra maʼ yaca guiluxe xquendanabánicabe bidiicabe conseju galán ca ni jma joven. Bisihuinni guionnaʼ hombre ni qué nixeleʼ de Dios ni maʼ huaniisi riʼ pabiáʼ risaca guzúʼbanu stiidxaʼ Dios. Biiyaʼ Jehová guicá ca diidxaʼ riʼ para gacané ni laanu pa joven laanu o pa maʼ huaniisinu, guiranu zanda cueendunu ni galán ra chinándanu ca conseju riʼ (Rom. 15:4; 2 Tim. 3:16) Lu artículo riʼ chiguidúʼyanu ca últimu diidxaʼ guníʼ guionnaʼ hombre riʼ ne xi zanda guizíʼdinu de ni guníʼcabe.

«ZABÁNITU JMA XADXÍ»

3. ¿Ximodo biquiiñeʼ Jehová Moisés?

3 Qué nusaana Moisés de ñuni ni ná Jehová biaʼ dxi bibani. Gúcabe profeta, juez, historiador ne xaíque. Ngue runi gunna Moisés stale cosa lu xquendanabani. Biquiiñeʼ Jehová laabe para cueebe xquidxi Israel de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto ne biiyabe stale milagru ni biʼniʼ Jehová, biquiiñeʼ Dios laabe para gucaabe ca primé gaayuʼ libru ni zeeda lu Biblia ne Salmo 90 ne zándaca Salmo 91. Ne laaca zándaca laabe bicaabe libru stiʼ Job.

4. ¿Tuu ngue gucalaʼdxiʼ Moisés cuʼ gana ne xiiñeʼ?

4 Ante gatiʼ Moisés dxi napa ti gayuaa gande iza, bichíñabe guiráʼ ca israelita para gusietenaláʼdxibe laacaʼ guiráʼ ni maʼ biiyacaʼ ne ni huabanicaʼ. Caadxi de laacaʼ dxi nácacaʼ joven biiyacaʼ guiráʼ ca milagru ni biʼniʼ Jehová ne ximodo biʼniʼ castigar ca binni de Egipto (Éx. 7:​3, 4). Gudíʼdicabe ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ, lade ca muru stini. Ne biiyacabe modo binitilú Jehová ejércitu stiʼ Faraón (Éx. 14:​29-31). Ne maʼ lu desiertu biiyacabe ximodo gupa ne qué nusiaadxaʼ Jehová laacabe gastiʼ (Deut. 8:​3, 4). Ne, ora maʼ chichuu ca israelita ndaaniʼ Tierra Prometida que guluu Moisés gana laacabe ante gatiʼ. a

5. Lu ca últimu diidxaʼ guníʼ Moisés, ¿ximodo bizeetebe zabani ca israelita? (Deuteronomio 30:​19, 20).

5 ¿Xi gudxi Moisés laacabe yaʼ? (Biindaʼ Deuteronomio 30:​19, 20). Bisietenaláʼdxibe guidxi Israel galán zabánicaʼ despué. Né ndaayaʼ stiʼ Jehová, zanda guibánicaʼ xadxí ndaaniʼ guidxi ni biʼniʼ prometer Jehová laacaʼ. ¡Guizáʼ galán layú que! ¡Rudiini ni rudxiibacabe luni! Sicaríʼ guníʼ Moisés de layú que: «Guidxi naroʼbaʼ ne sicarú ni cadi lii bicuiluʼ, ne yoo ni dxátipa de stale cosa sicarú ni cadi lii bichaluʼ, ni napa bizé ni cadi lii gundaaluʼ ne napa lubáʼ uva ne yaga olivu ni cadi lii bizuhuaaluʼ» (Deut. 6:​10, 11).

6. ¿Xiñee bidii Dios lugar guni ganar xcaadxi guidxi guidxi Israel?

6 Peru gudixhená Moisés ca israelita. Pa racaláʼdxicaʼ guibánicaʼ lu layú sicarú que, caquiiñeʼ gúnicabe ni ná ca mandamientu stiʼ Jehová. Guluu Moisés gana ca israelita cuicaʼ guendanabani, gucaadiágacaʼ Jehová ne cadi guixélecaʼ de laa. Peru qué nuzuubaʼ ca israelita que stiidxaʼ Jehová. Ngue runi ra gudiʼdiʼ tiempu bidii Jehová lugar guni ganar ca asiriu laacabe ne despué guni ganar ca binni de guidxi Babilonia laacabe ne chiné laacabe de esclavu (2 Rey. 17:​6-8, 13, 14; 2 Crón. 36:​15-17, 20).

7. ¿Xi rusiidiʼ ca diidxaʼ guníʼ Moisés laanu? (Biiyaʼ ca imagen ca).

7 ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová zabáninu sin qué chu dxi gátinu. Nuunu casi ca israelita ni mayaca chuʼcaʼ ndaaniʼ Tierra Prometida que purtiʼ laaca mayaca chuʼnu ndaaniʼ guidxilayú cubi ni maʼ biʼniʼ prometer Dios laanu. Zadúʼyanu ora gaca guidxilayú riʼ ti paraísu (Is. 35:1; Luc. 23:43). Maʼ qué ziuu Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ (Apoc. 20:​2, 3). Ne maʼ qué zuxheleʼ religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ binni de Jehová (Apoc. 17:16). Laaca qué ziuu gobiernu ni guquiichináʼ binni (Apoc. 19:​19, 20). Ne ndaaniʼ Paraísu ca maʼ qué ziuu binni ni qué naʼ guzuuba diidxaʼ (Sal. 37:​10, 11). Guiráʼ binni guibani lu guidxilayú zinándacaʼ ca ley stiʼ Jehová ni racané chuʼnu tobi si ne gápanu paz. Pur nga zannaxhii binni ne ziuu confianza ládecaʼ (Is. 11:9). ¡Guizáʼ galán ni cabeza laanu! Ne pa qué gusaana de guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová ndaaniʼ guidxilayú cubi ca la? cadi ti gayuaa iza si zabáninu, sínuque zabáninu sin qué chuʼ dxi gátinu (Sal. 37:29; Juan 3:16).

Pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová la? cadi ti gayuaa iza si zabáninu ndaaniʼ guidxilayú riʼ ora maʼ nácani ti paraísu, sínuque zabáninu sin qué chuʼ dxi gátinu. (Biiyaʼ párrafo 7).


8. ¿Ximodo gucané promesa de guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu ti misioneru? (Judas 20, 21).

8 Pa cadi gusiáʼndanu promesa ni cayuni Dios laanu de guibáninu para siempre qué zaxélenu de Jehová neca tídinu lu intiica guendanagana (biindaʼ Judas 20, 21). Laaca rudii promesa riʼ laanu stipa pa ganda gudxiilunu ca debilidad ni nápanu. Ti hermanu ni maʼ ziné stale iza de naca misioneru ndaaniʼ guidxi África gupa xidé bidxiilú ti debilidad. Laabe guniʼbe: «Ra bidieeʼ cuenta zanda guniteʼ ndaayaʼ de guicaaʼ guendanabani ni qué zaluxe pur debilidad que la? gudixheʼ iqueʼ gudxieeluáʼ ni né guiráʼ stipa stinneʼ ne cadi gusaana de guinabaʼ gacané Jehová naa. Cumu gucanebe naa la? qué nusaana de ñuneʼ ni nabe né ti conciencia nayaʼ».

«ZAREE GUIRÁʼ NI GÚNILUʼ JNEZA»

9. ¿Xi guendanagana bidxagalú David lu xquendanabani?

9 Guca David ti rey nabe risaca, laaca gúcabe músicu, poeta, ti hombre ni nanna tinde ne profeta. Ne gudíʼdibe lu stale guendanagana. Pur stale iza, bixooñelube ne bicaachilube de rey Saúl purtiʼ napa envidia laabe. Ne dxi maʼ nácabe rey la? gupa xidé bixooñelube sti biaje para gulabe xquendanabánibe ora gucalaʼdxiʼ Absalón, xiiñibe, ñaxha laabe reinu stibe. Peru neca bidxaagalube stale guendanagana ne bichebe qué nixélebe de Dios dede dxi gútibe. Guníʼ Jehová nácabe ti hombre ni rusiecheʼ ladxidóʼ. Nga runi risaca chinándanu ca conseju stiʼ David (Hech. 13:22; 1 Rey. 15:5).

10. ¿Xi conseju bidii David Salomón?

10 Guidúʼyanu ni gudxi David Salomón, xiiñibe ni chigaca rey despué de laabe. Gulí Jehová joven riʼ para gucuí ti templu para ganda guni adorar binni Jehová modo laa riuulaʼdxiʼ (1 Crón. 22:5) Zadxaagalú Salomón caadxi guendanagana. Guidúʼyanu xi conseju bidii David laabe.

11. ¿Xi gudxi David Salomón ne ximodo guca cumplir ca diidxaʼ ca (1 Reyes 2:​2, 3; biiyaʼ ca imagen ca).

11 ¿Xi gudxi David Salomón yaʼ? (Biindaʼ 1 Reyes 2:​2, 3). Gudxi David xiiñiʼ, pa guzuuba stiidxaʼ Jehová zaree guirá ni guni jneza. Ne zaqué gúcani pur stale iza (1 Crón. 29:​23-25). Bicuí Salomón ti templu guizáʼ naroʼbaʼ, bicaabe caadxi libru ni zeeda lu Biblia ne laaca gucanebe guicá xcaadxi. Nabé binibiáʼ binni laabe purtiʼ gúcabe ti binni nuu xpiaaniʼ ne guizáʼ ricu (1 Rey. 4:34). Peru, casi gudxi David laabe que, zaree guiráʼ ni gúnibe jneza pa guzuubabe stiidxaʼ Jehová. Triste guininu ni peru ra maʼ ziluxe xquendanabani Salomón, bizulú biʼniʼ adorar xcaadxi Dios. Ngue runi maʼ qué ñápabe ndaayaʼ stiʼ Jehová ne maʼ qué ñápabe guendabiaaniʼ para guni mandarbe jneza (1 Rey. 11:​9, 10; 12:4).

Racané ca últimu diidxaʼ ni gudxi David Salomón laanu gudiʼnu cuenta, pa guzúʼbanu diidxaʼ la? zudii Jehová laanu guendabiaaniʼ ni caquíʼñenu para guicaanu decisión jneza. (Biiyaʼ párrafo 11 ne 12). b


12. ¿Xi zanda guizíʼdinu de ca diidxaʼ ni guníʼ David?

12 ¿Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ? Pa guzúʼbanu diidxaʼ zaree guiráʼ ni gúninu jneza (Sal. 1:​1-3). Dxandíʼ, cadi cayuni prometer Jehová laanu zácanu ricu o zudii laanu guiráʼ ni gupa Salomón, peru pa guzúʼbanu stiidxabe zudiibe laanu guendabiaaniʼ ni caquíʼñenu para guicaanu decisión jneza (Prov. 2:​6, 7; Sant. 1:5). Guizáʼ racané ca principiu ni rudii Jehová laanu lu ca cosa riʼ: ra dxiiñaʼ, ra scuela, ca cosa ni rúninu para chuʼnu nayecheʼ ne modo guidúʼyanu bueltu. Pa chinándanu ca conseju stiʼ Dios ziuʼnu gaxha de laabe ne zabáninu sin qué chuʼ dxi gátinu (Prov. 2:​10, 11). Zápanu xhamígunu ne zánnanu ximodo zanda guibaninenu familia stinu nayecheʼ.

13. ¿Ximodo jneza biree ca ni biʼniʼ Carmen?

13 Carmen, ni nabeza ndaaniʼ guidxi Mozambique, guníʼ ique para guibani galán caquiiñeʼ guni estudiar Universidad. Ngue runi gudixhe íquebe chebe universidad ne guni estudiar Arquitectura. Laabe gúnibe: «Guizáʼ riuuladxeʼ ni caziideʼ que peru raxha ni tiempu ne stipa stinneʼ. Rapaʼ clase dede las siete y media de la mañana hasta las seis de la tarde. Guca nagana para naa chaaʼ ca reunión, bineʼ sentir maʼ huaxiéʼ nuaaʼ gaxha de Jehová ne bidieeʼ cuenta cadi zinanda conseju stiʼ Jehová purtiʼ racalaʼdxeʼ gapaʼ chupa xpixuaanaʼ» (Mat. 6:24). Biʼniʼ orar Carmen Jehová de laani ne biyubi información lu ca publicación stinu, ¿xi bizaacaʼ yaʼ? Laabe guniʼbe: «Despué de bidii ca hermanu ni maʼ biniisi lu Stiidxaʼ Dios ne jñaaʼ conseju naa gucuaaʼ decisión gusaanaʼ universidad ne guneʼ ni ná Jehová de tiempu completu. Pur ni bineʼ riʼ gunda gucuaaʼ decisión ni jma galán lu xquendanabaneʼ ne qué racaʼ arrepentir pur laacani»

14. ¿Xi conseju risaca bidii Moisés ne David?

14 Nadxii Moisés ne David Jehová ne nánnacabe risaca guzuubacabe stiidxaʼ. Lu ca últimu diidxaʼ guníʼcabe guluucabe gana ca ni cucaadiaga laacabe, chinándacaʼ ejemplu stícabe ne cadi guixélecaʼ de Jehová Dios. Ne guirópacabe gudixhenácabe laacaʼ, pa guixélecaʼ de Jehová qué ziuulaʼdxiʼ Jehová ni gúnicaʼ ne maʼ qué zápacaʼ ndaayaʼ ni biʼniʼ prometerbe laacaʼ. Laaca risaca conseju ca para laanu. Gayuaa iza despué, sti xpinni Jehová guníʼ pabiáʼ risaca cadi guixeleʼ binni de Dios.

«GÁSTIRUʼ STI COSA NI JMA RUSIECHEʼ NAA»

15. ¿Xi ca cosa biiyaʼ apóstol Juan?

15 Juan nga tobi de ca apóstol ni Jesucristu guizáʼ gunnaxhii (Mat. 10:2; Juan 19:26). Biʼniʼ predicárnebe Jesús, biiyabe ca milagru ni biʼniʼ. Ne qué nixélebe de laa ora gudiʼdiʼ lu guendanagana. Guyuube gaxha de laa ora biiticabe laa ne biiyabe ora biasa de lade gueʼtuʼ. Laaca biiyabe ximodo bidale ca xpinni Cristu lu primé siglu: dede ora bizulú nácacaʼ ti grupu huiiniʼ de xpinni Cristu ni qué nixeleʼ de Dios hasta dxi guca predicar ca noticia galán «lu guidubi guidxilayú» (Col. 1:23).

16. ¿Tuu nga ca ni maʼ guleendú ni galán?

16 Dxi mayaca gatiʼ apóstol Juan, gupa privilegiu de gucaa caadxi ndaa de lu Stiidxaʼ Dios. Bicaabe ti «revelación ni bidii Dios Jesucristu» (Apoc. 1:1). Ne laaca bicaabe libru ni ziné laabe ne chonna carta pur espíritu santu. Biseendabe guionna carta que ra nuu Gayo, ti xpinni Cristu ni guca casi xiiñibe ni bisiniisibe lu Stiidxaʼ Dios (3 Juan 1). Para tiempu que zándaca maʼ napa Juan stale xiiñiʼ ni bisiniisi lu Stiidxaʼ Dios. Guizáʼ gucané ni bicaa hombre gola ni qué nixeleʼ de Dios riʼ guiráʼ ca discípulo stiʼ Jesús ne cayacaneni laanu tiempu riʼ.

17. Casi riete lu 3 Juan 4, ¿xi rucaa chuʼ binni nayecheʼ?

17 ¿Xi bicaa Juan yaʼ? (Biindaʼ 3 Juan 4). Guníʼ Juan pabiáʼ nayecheʼ riuu binni ora runi ni ná Dios. Dxi bicaabe guionna carta stibe, caadxi de ca xpinni Cristu cadi cusiidicaʼ cosa ni cadi dxandíʼ ne cuyúbicaʼ modo cadi chuucabe tobi si. Peru nuu xcaadxi canazacaʼ lu neza ni dxandíʼ, ruzuubacaʼ stiidxaʼ Jehová ne rinándacaʼ «ni ná ca mandamientu» stibe (2 Juan 4, 6) Ca xpinni Cristu ni qué nixeleʼ de Dios riʼ, cadi Juan si bisiéchecaʼ, sínuque laaca bisiéchecaʼ Jehová (Prov. 27:11).

18. ¿Xi zanda guizíʼdinu de ca diidxaʼ ni guníʼ Juan?

18 ¿Xi rizíʼdinu de ni maʼ bizéʼtenu riʼ yaʼ? Ziuʼnu nayecheʼ pa cadi guixélenu de Jehová (1 Juan 5:3). Guzéʼtenu ti ejemplu, guizáʼ riéchenu ra gánnanu cusiéchenu Jehová. Riecheʼ Jehová ora rucaananu guiráʼ tentación stiʼ guidxilayú riʼ (Prov. 23:15). Laaca riecheʼ ca xpínnibe ni nuu guibáʼ (Luc. 15:10). Ne laanu riuʼnu nayecheʼ ora xcaadxi xpinni Cristu qué rixélecaʼ de Dios neca tídicaʼ lu prueba o gudxiilucaʼ xiixa tentación (2 Tes. 1:4). Nga runi, ora guinitilú guidxilayú malu ni nuu lu náʼ Binidxabaʼ riʼ, zadxá tipa ladxidoʼno de guendanayecheʼ purtiʼ nánnanu qué nixélenu de Jehová.

19. ¿Xi runi sentir ti hermana ora rusiidiʼ xcaadxi ni zeeda lu Biblia? (Biiyaʼ ca imagen ca).

19 Ti cosa ni guizáʼ rusiecheʼ laanu nga gusíʼdinu binni ni zeeda lu Biblia. Ti hermana lá Rachel, ni nabeza ndaaniʼ guidxi República Dominicana, ruzeetebe gastiʼ ni zanda guchaagabe privilegiu guizáʼ naroʼbaʼ ni nápabe de gusiidibe xcaadxi binni de Dios nachaʼhuiʼ, ni runi adorarnu. Ora riníʼ íquebe ca binni ni naca casi xiiñibe ni caniisi lu Stiidxaʼ Dios, laabe nabe: «Dede qué ridxelaʼ diidxaʼ para gusieneʼ pabiáʼ nayecheʼ riuaaʼ ora ruuyaʼ ruzulú gannaxhii ca binni ruundaniáʼ Biblia Jehová, riziidicaʼ gápacaʼ confianza laabe ne ruchaacaʼ modo nabánicaʼ para gusiéchecaʼ ladxidoʼbe. Runi ganar guendanayecheʼ ni runeʼ sentir riʼ intiica sacrificiu ni runeʼ para gusiideʼ laacabe».

Guizáʼ riéchenu ora gusíʼdinu binni gannaxhii Jehová ne guni ni nabe. (Biiyaʼ párrafo 19).


CUEENDUNU NI GALÁN PUR CA ÚLTIMU DIIDXAʼ GUNÍʼ CA HOMBRE NI QUÉ NIXELEʼ DE DIOS RIʼ

20. ¿Paraa zanda guchaaganu xquendanabáninu né xquendanabani Moisés, David ne Juan?

20 Maʼ gadxé tiempu bibani Moisés, David ne Juan ne gadxé gadxé modo biniisicaʼ qué laanu. Peru nuu ra zanda guchaaganu xquendanabánicabe ne xquendanabáninu. Bíʼnicabe ni ná Dios ni dxandíʼ ne laanu laaca ngaca rúninu. Cásica laacabe, laanu laaca runi adorarnu Jehová, rápanu confianza laa ne ruyúbinu gacané ca conseju stiʼ laanu. Ne cásica laacabe nanna dxíchinu guizáʼ riguu Jehová ndaayaʼ ca ni ruzuubaʼ stiidxaʼ.

21. ¿Xi ndaayaʼ zacaa ca ni chinanda ca conseju ni bidii Moisés, David ne Juan?

21 Nga runi gucaadiáganu ca últimu diidxaʼ ni guníʼ ca hombre riʼ ne chinándanu ca mandamientu stiʼ Jehová. Zacá zaree guiráʼ ca ni gúninu jneza, zabáninu «xadxí», ya, sin qué chuʼ dxi gátinu (Deut. 30:20). Ne ziéchenu purtiʼ zusiéchenu Bixhózenu ni nuu guibáʼ ni nabé nadxii laanu ni runi cumplir ca promesa stiʼ. ¡Dede qué zanda guiníʼ íquenu guiráʼ ca ndaayaʼ ni chigudiibe laanu! (Efes. 3:20).

CANCIÓN 129 Gúninu xhiiñaʼ Dios sin guireʼnu gana

a Stale israelita ni biiyaʼ ora biʼniʼ Jehová milagru ra bixhele nisadóʼ xhiiñaʼ que qué nibánicaʼ para ñuuyacaʼ Tierra Prometida (Núm. 14:​22, 23). Guníʼ Jehová lu desiertu que zati guiráʼ ca ni napa ganda iza o jma ne ni gucuá lá (Núm. 14:29). Peru Josué, Caleb ne xcaadxi ni jma nahuiiniʼ ne ca ni nuu lu tribu stiʼ Leví biiyacabe ximodo biʼniʼ cumplir Jehová promesa stiʼ ora gudíʼdicabe ndaaniʼ guiiguʼ Jordán ne guyuucabe ndaaniʼ guidxi Canaán (Deut. 1:​24-40).

b NI RIHUINNI LU CA IMAGEN RIʼ: Ladu bigaʼ: Ante gatiʼ David cudii conseju Salomón, xiiñiʼ. Ladu derechu: Nuu caadxi hermanu ne hermana ra Escuela del Servicio de Precursor ne caziidicaʼ stale cosa ni zacané laacaʼ.