Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

¿Xiñee qué riuunu lu guerra casi guyé ca israelita dxiqué?

¿Xiñee qué riuunu lu guerra casi guyé ca israelita dxiqué?

LU SEGUNDA Guerra Mundial, cadxiichi ti oficial stiʼ ca nazi ora gudxi ca diidxaʼ riʼ ti grupu de testigu stiʼ Jehová: «Pa tuuxa de laatu qué náʼ gucaalú Francia ne Inglaterra la? ¡guiratu zátitu!». Neca gaxha de raqué zuhuaa ti grupu de soldadu stiʼ SS ni nanda guiibaʼ, peru nin tobi de ca hermanu stinu qué ñuni ni canábacabe laa. ¡Guizáʼ nadxibalúcabe! Ejemplu riʼ rusihuinni laanu, ca testigu stiʼ Jehová, qué riuunu lu guerra. Qué riuʼnu lu ca guendaridinde stiʼ ca guidxi ca neca gábicabe laanu zuuticabe laanu pa qué gúninu ni.

Peru cadi guiráʼ diʼ binni ni ná zinanda Cristu riníʼ ique zacá. Stale tu riníʼ ique zanda ne naquiiñeʼ guni defender ca xpinni Cristu xquídxicaʼ. Zándaca guiníʼ íquecabe sicaríʼ: «Ca israelita gúcacaʼ xquidxi Dios ne guyecaʼ lu guerra. Yanna, ¿xiñee cadi ngueca runi ca xpinni Cristu de tiempu riʼ yaʼ?». ¿Xi nicábinu pa ninabadiidxaʼ tuuxa ndiʼ laanu yaʼ? ¿Ñee ñanda nusiénenu maʼ gadxé modo bibani ca israelita ne modo nabani xquidxi Dios tiempu riʼ la? Guidúʼyanu gaayuʼ cosa ni rusihuinni maʼ gadxé ni.

1. DE TI GUIDXI SI GUIRÁʼ CA XPINNI DIOS DE DXIQUÉ

Dxiqué, gulí Jehová ti guidxi para gaca xquidxi, ne laani nga guidxi Israel. Guniʼbe naca ca israelita guidxi risaca stibe «lade guiráʼ ca guidxi ni nuu» (Éx. 19:5). Ne ti lugar si guleza guiráʼ israelita. Ngue runi, ora biʼniʼ mandarbe laacaʼ tíndenecaʼ sti guidxi la? qué nucaalucaʼ ne qué ñuuticaʼ xcaadxi xpinni Dios. a

Tiempu riʼ, naca ca xpinni Jehová «de guiráʼ nación, tribu, guidxi ne idioma» (Apoc. 7:9). Pa ñaca ñécabe lu guerra, nucaalúcabe ne ñándaca ñuuticabe ca hermanu stícabe.

2. JEHOVÁ PEʼ BIʼNIʼ MANDAR CA ISRAELITA CHECAʼ LU GUERRA

Dxiqué, Jehová nga guníʼ pora ne xiñee naquiiñeʼ cheʼ ca israelita lu guerra. Guzéʼtenu ti ejemplu, biʼniʼ mandarbe laacaʼ guuticaʼ ca binni de Canaán. Nabé malu ca binni que, runi adorarcaʼ demonio, runi prácticarcaʼ pecadu sexual ne ruuticaʼ baʼduhuiiniʼ para gudiicaʼ sacrificiu. Biʼniʼ mandar Jehová ca israelita cueecaʼ ca cananeu de lu Tierra Prometida para cadi guicá ca cosa malu ni rúnicaʼ laacabe (Lev. 18:24, 25). Ne dxi maʼ nuu ca israelita que lu Tierra Prometida, bidii Jehová lugar gucaalúcabe ca enemigu stícabe (2 Sam. 5:17-25). Peru qué nudiibe lugar laacaʼ nga nibicaʼ pora checaʼ lu guerra. Ne dxi guyécabe lu guerra sin permisu stiʼ Jehová la? biníticabe (Núm. 14:41-45; 2 Crón. 35:20-24).

Tiempu riʼ, cadi cudii diʼ Jehová permisu binni para checaʼ lu guerra. Ridinde ca guidxi ca para guni defendercaʼ ca cosa sticaʼ ne cadi ca cosa stiʼ Dios. Stale de laacaʼ ruzulucaʼ ti guerra purtiʼ racaláʼdxicaʼ guni ganarcaʼ jma territorio, gápacaʼ jma bueltu o para gucaacaʼ xcaadxi chinanda modo runi mandarcaʼ. Yanna, ¿xi zanda guininu de ca binni ni ridinde lu lá Dios para guni defender ca ni runi cré o para gunitilú ca enemigu stiʼ Dios yaʼ? Laaca qué riuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicaʼ. Jehová maʼ guníʼ laa nga gulá ca ni dxandíʼ xpinni ne zunitilú ca enemigu stiʼ lu ti guerra ni chigaca ca dxi ni zeeda ca, ne lá guerra ca nga Armagedón (Apoc. 16:14, 16). Ca ni tinde lu guerra riʼ nga ejércitu de ángel ni nápabe guibáʼ ne cadi xquídxibe ni nuu lu Guidxilayú (Apoc. 19:11-15).

3. QUÉ ÑUUTI CA ISRAELITA CA BINNI NI BISIHUINNI NAPA FE JEHOVÁ

Lu guerra ni biʼniʼ Jehová luguiá guidxi Jericó, guca perdonar ne bilá Rahab ne familia stiʼ pur fe ni bisihuinni. ¿Ñee nga ca rizaaca lu ca guerra ni raca tiempu riʼ la?

Dxiqué, biá ejércitu de soldadu israelita ca binni ni rusihuinni napa fe Dios, ne biiticaʼ ca binni si ni guníʼ Jehová gatiʼ. Guidúʼyanu chupa ejemplu. Neca biʼniʼ mandar Jehová guinitilú guidxi Jericó, bilá ca israelita que Rahab ne familia stiʼ purtiʼ bisihuínnicaʼ nápacaʼ fe Dios (Jos. 2:9-16; 6:16, 17). Ne gudiʼdiʼ si ti tiempu, biʼniʼ perdonárcabe ca binni de Gabaón purtiʼ bisihuínnicaʼ runi respetarcaʼ Dios (Jos. 9:3-9, 17-19).

Tiempu riʼ, ora rié ca soldadu lu guerra qué riacaʼ ca binni ni napa fe Dios ne nuu biaje ruuticaʼ binni ni qué gapa donda.

4. YENANDA CA ISRAELITA QUE MODO GUDIXHE DIOS GACA GUERRA

Dxiqué, bidii Jehová instrucción ca israelita ora checaʼ lu guerra. Guzéʼtenu ti ejemplu, guyuu biaje gudxi Dios laacabe primeru guinabadiidxacabe ti guidxi pa zanda guni chaahuicabe ti guendanagana sin tíndecabe (Deut. 20:10). Biʼniʼ mandar Jehová ca soldadu israelita gápacaʼ campamentu sticaʼ nayá ne cadi gúnicaʼ cosa malu raqué (Deut. 23:9-14). Laaca gudxi Jehová laacabe cadi guiláxoocabe ca gunaa ni nuu lugar ra chiguni conquistárcabe, casi runi ca soldadu stiʼ ca guidxi ni nuu gaxha de raqué. Ne pa nuu ti soldadu israelita guichaganáʼ ti gunaa de guidxi ni biʼniʼ conquistárcabe la? napa xidé cueza ti beeu (Deut. 21:10-13).

Tiempu riʼ, stale guidxi maʼ biʼniʼ firmarcaʼ ti acuerdu ra cá ximodo naquiiñeʼ gaca ca guerra ca. Ne rúnicabe ni para cadi gacaná ca binni ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi ni cadinde, peru stale biaje qué rinándacabe ca acuerdu ca.

5. GUDINDE DIOS PUR XQUIDXI

¿Ñee ridinde Dios pur ti guidxi tiempu riʼ casi bíʼnibe ni dxi gudinde guidxi Israel ne Jericó?

Dxiqué, gudinde Jehová pur ca israelita, ne stale biaje bíʼnibe milagru para guni ganarcaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, gucanebe laacaʼ guni ganarcaʼ guidxi Jericó. Gudxi Jehová laacabe uguáʼcabe ridxi reciu, ne óraque biaba ca muru stiʼ guidxi que. Zaqué gucané Jehová laacabe para chúʼcabe ndaaniʼ guidxi que ne guni conquistárcabe ni (Jos. 6:20). Ne despué, laaca biʼniʼ ganárcabe guidxi stiʼ ca amorreo. ¿Ximodo gucané Jehová laacabe yaʼ? Bisábabe guié naroʼbaʼ de granizu ique ca soldadu enemigu que. Ne jma stale guti pur granizu que ca ni biiti ca israelita pur espada (Jos. 10:6-11).

Tiempu riʼ, qué ridinde Jehová pur ti guidxi. Reinu stibe ni nuu lu náʼ Rey Jesucristu, cadi «parte de guidxilayú riʼ» ni (Juan 18:36). Peru lu náʼ Binidxabaʼ nga nuu ca gobiernu ni nuu lu Guidxilayú riʼ. Ca guerra ni cayaca tiempu riʼ rusihuinni ca ni guizáʼ malu laabe (Luc. 4:5, 6; 1 Juan 5:19).

LAANU, CA NI DXANDÍʼ XPINNI CRISTU, RUYÚBINU CHUʼ PAZ

Casi maʼ bidúʼyanu, maʼ gadxé modo nabáninu yanna que modo bibani ca israelita. Peru cadi pur nga si nga qué riuunu lu guerra. Guzéʼtenu ti ejemplu, Dios guníʼ ca binni ni guiziidiʼ de laa lu ca últimu dxi qué zaziidicaʼ tíndecaʼ para checaʼ lu guerra ne qué ziecaʼ lu guerra (Is. 2:2-4). Ne Cristu guníʼ «cadi parte de guidxilayú riʼ» ca xpinni ne qué ziuucaʼ lu guendaridinde stiʼ ca guidxi ca (Juan 15:19).

Gunabaʼ Cristu ca xpinni gúnicaʼ xcaadxi cosa. Gúdxibe laacaʼ gucaanacaʼ ca cosa ni zanda gucaa laacaʼ guidaacaʼ xiana, guidxiichicaʼ ne tíndecaʼ (Mat. 5:21, 22). Ne bisiidibe laacaʼ guyúbicaʼ chuʼ paz ne gannaxhiicaʼ ca enemigu sticaʼ (Mat. 5:9, 44).

¿Xi rusiidiʼ ca diidxaʼ riʼ laanu yaʼ? Nanna dxíchinu qué racaláʼdxinu chuunu lu guerra. Peru ¿ñee nuu tuuxa ndaaniʼ congregación stinu ni qué raca llevarnu la? Pa zacá ni, gúninu stipa cueenu de ndaaniʼ ladxidoʼno intiica cosa ni zándaca gucaa laanu cadi chuʼnu tobi si ne ca hermanu stinu (Sant. 4:1, 11).

Lugar de guni apoyarnu guerra stiʼ ca guidxi ca, laanu, ca xpinni Cristu, ruyúbinu chuʼ paz ne guendarannaxhii ládenu (Juan 13:34, 35). Quixhe íquenu cadi chuʼnu lu guendaridinde laga cabézanu guedandá dxi cuee Jehová guiráʼ guerra tobi si tiru (Sal. 46:9).

a Dxandíʼ, guyuu biaje gudindesaa ca tribu stiʼ guidxi Israel, peru qué ñuulaʼdxiʼ Jehová ni bíʼnicabe (1 Rey. 12:24). Ne guyuu biaje bidii Jehová lugar tíndesaacabe purtiʼ guyuu tribu maʼ qué niná nuzuubaʼ stiidxabe o bíʼnicaʼ xiixa pecadu malu (Juec. 20:3-35; 2 Crón. 13:3-18; 25:14-22; 28:1-8).