Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

ARTÍCULO DE ESTUDIU 17

Gudiʼnu lugar gacané Jiobá laanu para gudxíʼlunu ca espíritu malu

Gudiʼnu lugar gacané Jiobá laanu para gudxíʼlunu ca espíritu malu

«Cadinde né nu [...] irá ca espíritu malu ni nuu neza ibáʼ» (EFES. 6:12).

CANCIÓN sjj 55 ¡Cadi guidxiʼbuʼ laacabe!

NI ZAZÍʼDINU *

1. Casi ná Efesios 6:10-13, ¿gunáʼ nga ti modo jma risaca rusihuinni Jiobá rizaalaʼdxiʼ ne napa cariñu laanu?

TI MODO jma risaca rusihuinni Jiobá rizaalaʼdxiʼ ne napa cariñu laanu nga ora racané laanu para gudxíʼlunu ca enemigu stinu. Ne ca enemigu stinu nga Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Maʼ gudxi Jiobá laanu pabiáʼ peligroso laacabe ne rudiibe ni caquiiñenu para gudxíʼlunu laacabe (biindaʼ Efesios 6:10-13). Pa gudiʼnu lugar gacanebe laanu ne gápanu confianza laabe la? zucáʼnanu Binidxabaʼ. Zanda gápanu confianza cásica gupa apóstol Pablo, laa bicaa: «Pa nuu Dios pur laanu la? iruti zanda ucaa lú laanu» (Rom. 8:31).

2. ¿Xi zazíʼdinu lu artículo riʼ?

2 Cani dxandíʼ xpinni Cristu, cadi cuyúbinu gánnanu puru si ni runi Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ, sínuque ni jma racaláʼdxinu nga guizíʼdinu de Jiobá ne gúninu ni ná (Sal. 25:5). Peru caquiiñeʼ gánnanu ximodo runi Binidxabaʼ dxiiñaʼ para cadi gudiʼnu lugar quítebe laanu (2 Cor. 2:11). Lu artículo riʼ zazíʼdinu gunáʼ nga tobi de ca cosa ni riquiiñeʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ para quítecaʼ binni. Laaca zazíʼdinu xi zanda gúninu para guni ganarnu ca ni cadindenenu.

XIMODO RIGUITE CA ESPÍRITU MALU BINNI

3, 4. a) ¿Xii nga ocultismo? b) ¿Pabiáʼ maʼ bidale práctica de ocultismo?

3 Ti cosa ni jma riquiiñeʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ para quítecaʼ binni nga ocultismo. Ca binni ni runi practicar ni, riniʼcaʼ runibiaʼcaʼ o runi controlarcaʼ cosa ni qué runibiáʼ ne qué randa runi controlar xcaadxi binni. Guzéʼtenu ti ejemplu, nuu tu laa ná zanda gabi binni xi chiguizaaca despué ra iquiiñeʼ adivinación o astrología. Xcaadxi binni runi casi ora riniʼné gueʼtuʼ. Ne nuu tu laa runi practicar brujería o magia, ne zándaca runi invocarcaʼ ca demonio para guni hechizarcaʼ xcaadxi binni. *

4 ¿Pabiáʼ maʼ bidale práctica de ocultismo ndaaniʼ Guidxilayú? Ti estudiu ni guca ndaaniʼ 18 país ni nuu Latinoamérica ne Caribe, ti tercera parte de ca binni ni gunabadiidxacabe guníʼ runi cré magia, brujería o hechicería, ne casi biaʼ queca riníʼ ique zanda guiníʼnecaʼ ca espíritu stiʼ ca gueʼtuʼ ne ca demonio. Lu sti estudiu ni guca ndaaniʼ 18 país ni nuu África, jma de galaa de ca binni ni gunabadiidxacabe guníʼ runi cré brujería. Peru ratiica si nabézanu, caquiiñeʼ gatananu, purtiʼ racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ quite de «irá binni» (Apoc. 12:9).

5. ¿Ximodo ruuyaʼ Jiobá ocultismo?

5 Jiobá nga «Dios ni riníʼ ni dxandíʼ» (Sal. 31:5). Nga runi nanaláʼdxibe espiritismo ne ca cosa ni zeeda de ocultismo. Gúdxibe ca israelita: «Cadi naquiiñeʼ chuʼ tuuxa ni rutiidiʼ xiiñiʼ lu guí ládetu, nin tobi ni runi practicar adivinación, nin tobi ni runi magia, nin tobi ni rusiene xiixa señal, nin ti hechiceru, nin tobi ni runi dañu, nin tobi ni cheʼ ra nuu ti espiritista o tuuxa ni riníʼ xi chigaca, nin tobi ni riniʼné ca gueʼtuʼ. Purtiʼ nanalaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ cosa runi ca binni riʼ» (Deut. 18:10-12). Laanu ca xpinni Cristu cadi nuunu obligadu chinándanu Ley bidii Jiobá ca israelita. Peru nánnanu dede yanna zaqueca modo ruuyabe ocultismo (Mal. 3:6).

6. a) ¿Ximodo riquiiñeʼ Binidxabaʼ ocultismo para guniná binni? b) Casi ná Eclesiastés 9:5, ¿ximodo nuu ca gueʼtuʼ ca?

6 Cayabi Jiobá laanu gucáʼnanu ocultismo purtiʼ nánnabe riquiiñeʼ Binidxabaʼ ni para guniná binni. Riquiiñeʼ Binidxabaʼ ocultismo para gusiguii binni ora rucaabe laacaʼ guni crecaʼ nabániruʼ binni despué de maʼ guti (biindaʼ Eclesiastés 9:5). Ne laaca riquiiñebe ni para guchíbibe ne guxhélebe binni de Dios. Ni racaláʼdxibe nga gapa binni confianza ca espíritu malu ne cadi gápacaʼ confianza Jiobá.

XIMODO ZANDA GUDXÍʼLUNU CA ESPÍRITU MALU

7. ¿Xi cayabi Jiobá laanu?

7 Casi maca bizéʼtenu, cayabi Jiobá laanu ni caquiiñeʼ gánnanu de Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ para cadi quítecaʼ laanu. Guidúʼyanu caadxi conseju ni zanda chinándanu para gudxíʼlunu laacabe.

8. a) ¿Xii nga ni jma risaca gúninu para gucáʼnanu ca guendarusiguii stiʼ ca espíritu malu? b) ¿Xi cusiene Salmo 146:4 laanu de ca gueʼtuʼ?

8 Guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios ne guni meditarnu ni nani. Ndiʼ nga ni jma risaca gúninu para gucáʼnanu ca guendarusiguii stiʼ ca espíritu malu. Zeeda gaca stiidxaʼ Dios casi ti espada naduxhuʼ ni zanda gusihuinni cadi dxandíʼ guiráʼ ni rusiidiʼ Binidxabaʼ (Efes. 6:17). Purtiʼ rusiene ni laanu qué randa riniʼné ca gueʼtuʼ ca ni nabani (biindaʼ Salmo 146:4). Ne laaca rusietenalaʼdxiʼ ni laanu Jiobá si nga zanda guiníʼ xi chiguizaaca despué ne qué ruchee ni riníʼ (Is. 45:21; 46:10). Pa guidúʼndanu ni gatigá ne guni meditarnu ni nani la? ziuʼnu listu para gucáʼnanu ne gacananaláʼdxinu ca guendarusiguii stiʼ ca espíritu malu.

9. ¿Xi práctica ni napa ocultismo naquiiñeʼ gucáʼnanu?

9 Cadi gúninu xiixa ni napa ocultismo. Laanu ca xpinni Cristu qué riuunu ra nuu ca médium espiritista ne laaca qué rúninu xiixa para guinínenu ca gueʼtuʼ. Casi bizíʼdinu lu artículo gudiʼdiʼ ca, qué runi participarnu lu ca costumbre ni runi binni ora rati tuuxa ra runi crecaʼ nabániruʼ gueʼtuʼ ca sti lugar. Ne laaca qué riquiiñenu astrología o adivinación para gánnanu xi chiguizaaca despué (Is. 8:19). Qué racaláʼdxinu gastiʼ né ca práctica riʼ o xcaadxi cosa casi laacani. Nánnanu guizáʼ peligroso ca práctica riʼ purtiʼ zanda gápanu contactu directu né Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ.

Cásica biʼniʼ ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu, gunitilunu intiica cosa ni napa espiritismo ne gucáʼnanu intiica entretenimientu ni napa ocultismo. (Biiyaʼ párrafo 10 hasta 12).

10, 11. a) ¿Xi biʼniʼ caadxi binni nabeza Éfeso lu primé siglu ora biziidicaʼ ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia? b) Casi ná 1 Corintios 10:21, ¿xiñee caquiiñeʼ chinándanu ejemplu stícabe, ne ximodo zanda gúninu ni?

10 Gunitilunu intiica cosa ni napa ocultismo. Lu primé siglu, caadxi de ca binni nabani Éfeso biʼniʼ practicarcaʼ ocultismo. Peru, ora biziidicaʼ ni dxandíʼ la? nagueendaca bisaanacaʼ ca práctica ni cayúnicaʼ. Ne Biblia ná «stale de ca ni runi brujería. Bedané ca libru stica para icá gui nezalú irá binni que» (Hech. 19:19). Casi maʼ bidúʼyanu, qué ñuuyacabe guendaridinde nápacabe né ca espíritu malu casi guendariguite. Neca guizáʼ caru ca libru que la? binitilúcabe cani lugar de nusigáʼdecabe o nutoocabe cani. Lugar de nusisácacabe ca libru caru que la? jma gucuá íquecabe gúnicabe ni riuulaʼdxiʼ Jiobá.

11 ¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stícabe yaʼ? Pa nápanu xiixa cosa ni napa ocultismo, casi amuleto, talisman o xcaadxi cosa ni riquiiñeʼ binni para gapacani laacaʼ de ca peligru ne ca espíritu malu la? jma galán gunitilunu cani. Biblia ná: «Qué zanda diʼ guetu ruaa copa stiʼ Jiobá ne guécatu ruaa copa stiʼ ca demonio. Qué zanda diʼ goto ruaa mexaʼ stiʼ Jiobá ne gócatu ruaa mexaʼ stiʼ ca demonio» (1 Corintios 10:21TNM).

12. ¿Xi pregunta naquiiñeʼ guiníʼ íquenu?

12 Guiduʼyaʼ chaahuinu gunáʼ nga ca entretenimientu stinu. Guníʼ ique ndiʼ: «¿Ñee ruundaʼ libru, revista o artículo lu Internet ni napa ocultismo la? ¿Ñee jneza ca música ni rucaadiaʼgaʼ, película ne programa de televisión ni ruuyaʼ, ne ca videojuego riguiteʼ la? ¿Ñee napa entretenimientu stinneʼ xiixa de ocultismo la? ¿Ñee rihuinni vampiru, zombi o cosa ni napa espiritismo lúcani la? ¿Ñee rihuinni magia, hechizu ne dañu lúcani casi ti diversión ni cadi malu la?». Dxandíʼ, cadi guiráʼ diʼ cuentu o historia nga napa ocultismo. Ora guicábinu ca pregunta riʼ, chuʼnu dispuestu guicaanu decisión ni guxheleʼ laanu de ca cosa ni nanalaʼdxiʼ Dios. Racaláʼdxinu gúninu guiráʼ ni nu lu nanu para gápanu ti conciencia nayá nezalú Jiobá (Hech. 24:16). *

13. ¿Xi qué racaláʼdxinu gúninu?

13 Cadi guininu historia ni caníʼ de demonio. Para ganda gúninu ni bizéʼtenu riʼ caquiiñeʼ chinándanu ejemplu stiʼ Jesús (1 Ped. 2:21). Dxi guyuube guibáʼ, gúnnabe stale cosa de Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Peru dxi beedabe ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, qué niníʼnebe binni historia stiʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Ni jma gucuá ique Jesús nga gusiidiʼ binni de Jiobá, ne cadi de Binidxabaʼ. Cásica biʼniʼ Jesús la? qué rininu historia de ca demonio. Lugar de nga la? pur ni rininu rusihuínninu nayecheʼ nuu ladxidoʼno pur xiixa guizáʼ galán, laani nga ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia (Sal. 45:1).

Cadi guidxibi xhaatanu ca espíritu malu. Jma nadipaʼ Jiobá, Jesús ne ca ángel. (Biiyaʼ párrafo 14 ne 15). *

14, 15. a) ¿Xiñee cadi naquiiñeʼ guidxibi xhaatanu ca espíritu malu? b) ¿Xi prueba nápanu rapa Jiobá ca xpinni tiempu nabáninu riʼ?

14 Cadi guidxibi xhaatanu ca espíritu malu. Zanda guizaacanu stale cosa malu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Zándaca gaca accidentarnu, gaca huaranu o dede gátinu ora cadi cabézanu. Peru ¿ñee caquiiñeʼ guiníʼ íquenu napa ca demonio donda pur ni rizaacanu la? Biblia cusiene zanda guizaacanu xiixa «cosa ni cadi caníʼ íquenu ne ora cadi cabézanu» (Ecl. 9:11). Ne maʼ bihuinni napa Jiobá jma poder que ca demonio. Ti ejemplu nga ora qué nudiibe lugar ñuuti Binidxabaʼ Job (Job 2:6). Ne tiempu bibani Moisés, bisihuínnibe jma nadipaʼ poder stibe que ca sacerdote ni biʼniʼ practicar magia ndaaniʼ guidxi Egipto (Éx. 8:18; 9:11). Ti tiempu despue de ngue la? gucuaa Jesús poder stiʼ Jiobá ne guladxi Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ de guibáʼ ne bilaabe laacaʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Ne maʼ cadi candaa zuteguyoobe laacaʼ ndaaniʼ ti bizé naroʼbaʼ, ra maʼ qué zanda guninacaʼ guirutiʼ (Apoc. 12:9; 20:2, 3).

15 Nápanu stale prueba ni rusihuinni rapa Jiobá ca xpinni tiempu nabáninu riʼ. Guníʼ ique ndiʼ: cayuni predicarnu ne cusíʼdinu binni lu guidubi Guidxilayú ni dxandíʼ rusiidiʼ Biblia (Mat. 28:19, 20TNM). Ne pur nga rusihuínninu guiráʼ ca cosa malu runi Binidxabaʼ. Ne pa ñanda la? maʼ nucueezabe obra riʼ. Peru qué ganda gúnibe ni. Nga runi cadi caquiiñeʼ guidxibi xhaatanu ca espíritu malu. Purtiʼ nánnanu «cayuuyaʼ Jiobá guiráʼ ni cayaca lu guidxilayú para guluiʼbe stipa stibe cani runi ni nabe de guidubi ladxidóʼ» (2 Crón. 16:9). Pa gácanu fiel Jiobá la? qué ziuu diʼ dxi guniná ca demonio ca laanu.

RIGUU JIOBÁ NDAAYAʼ CA NI RUDII LUGAR GACANEBE LAACAʼ

16, 17. Bizeeteʼ ti ejemplu ra rihuinni pabiáʼ valor caquiiñeʼ gapa tuuxa para gudxiilú ca espíritu malu.

16 Caquiiñeʼ gápanu valor para gudxíʼlunu ca espíritu malu, jmaruʼ si ora gacalaʼdxiʼ ca xhamígunu o ca familiar stinu gucaacaʼ laanu guni participarnu lu xiixa costumbre. Peru riguu Jiobá ndaayaʼ ca ni napa valor. Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermana láʼ Erica, ni nabeza ndaaniʼ guidxi Ghana. Nápabe 21 iza dxi bizulú gucuaabe ti cursu de lu Biblia. Cumu hechiceru bixhózebe la? guiráʼ binni guníʼ ique ninándabe ritu espiritista ra naquiiñeʼ gobe beela ni maʼ guca sacrificar para ca familia stiʼ bixhózebe ni maʼ guti. Ora gúdxibe laacaʼ qué zúnibe ni la? biiyaʼ ca familiar stibe ni casi ti cosa ni cadi jneza. Guníʼ íquecaʼ zuni huará ca gueʼtuʼ que laacaʼ ne zié xpiaanicaʼ para guni castigárcabe laacaʼ.

17 Gucaláʼdxicaʼ nucaacaʼ Erica ninanda ca costumbre que, peru qué ninabe ñúnibe ni gúdxicaʼ laabe, ne pur ngue guládxicaʼ laabe de ra lídxicaʼ. Stale hermanu guca nachaʼhuiʼ né laabe ne bidiicaʼ lugar guiaanabe ra lídxicaʼ. Guluu Jiobá ndaayaʼ laabe purtiʼ gúpabe ti familia nacubi ra nuu puru si hermanu espiritual (Mar. 10:29, 30). Neca bicaanáʼ familia stibe laabe ne bizaaquicaʼ ca cosa stibe, qué nusaanabe de ñácabe leal, guyuunísabe ne yanna maʼ nácabe precursora regular. Qué ridxibi xhaatabe ca demonio. Ne sicaríʼ riniʼbe de ca familiar stibe: «Guiráʼ dxi rinabaʼ Dios ni nadxii binni, ganda gunibiáʼ familia stinneʼ laa ne chuʼcaʼ nayecheʼ ra gúnicaʼ ni nabe».

18. ¿Gunáʼ nga caadxi de ca ndaayaʼ ni zacaanu pa gápanu confianza Jiobá?

18 Cadi guiranu ridxaagalunu guendanagana nadipaʼ. Peru caquiiñeʼ gudxíʼlunu ca espíritu malu ne gápanu confianza Jiobá. Pa gúninu ni la? zacaanu stale ndaayaʼ. Tobi de laacani nga qué ziábanu lu ca guendarusiguii stiʼ Binidxabaʼ. Ne ni jma risaca nga zúninu amistad ni nápanu né Jiobá jma naguidxi. Discípulo Santiago bicaa: «Laudii lugar guni mandar Dios laatu, ne cadi ulabi tu binidxabaʼ, stubi stubi zaxele de laatu. Laidxiña gaxha de Dios, ne laa zadxiña gaxha de laatu» (Sant. 4:7, 8).

CANCIÓN sjj 150 Biyubi Dios para gulá lii

^ párrafo 5 Jiobá, Dios ni nadxii laanu, maʼ gudxi laanu pabiáʼ peligroso ca espíritu malu ne pabiáʼ runinácabe. ¿Ximodo racalaʼdxiʼ ca espíritu malu quítecaʼ binni? ¿Xi zanda gúninu para gudxíʼlunu laacabe? Artículo riʼ zuzeeteʼ ximodo racané Jiobá laanu para cadi quítecabe laanu.

^ párrafo 3 IDEA RISACA: Ocultismo nga ca creencia ne práctica ni zeeda de ca demonio. Tobi de laacani nga nuu tu laa runi cré nabániruʼ ti parte de binni ora maʼ guti ne randa riníʼnecaʼ ca ni nabani pur ti médium espiritista. Ne lu ocultismo ca nuu xcaadxi práctica casi brujería ne adivinación. Ora riete de magia lu artículo riʼ caníʼ ni de ca práctica ni napa espiritismo, casi dañu, guni hechizárcabe tuuxa o cueecabe ti hechizu o guni invocárcabe ca demonio. Cadi canídinu de prestidigitación, laani nga ca trucu ni runi binni ora runiibi náʼ nagueenda para guni entretener binni.

^ párrafo 12 Qué gapa ca ancianu autoridad para gábicaʼ laanu gunáʼ nga ca entretenimientu ni jneza ne ni cadi jneza. Cada xpinni Cristu naquiiñeʼ guicaa decisión pur ca ni maʼ biziidiʼ lu Biblia para cuí xi guʼndaʼ, xi guʼyaʼ o xi quiteʼ. Caquiiñeʼ gaca asegurar ca xaíque de familia gaca respetar ca principiu zeeda lu Biblia ni caníʼ de tema riʼ ndaaniʼ familia sticaʼ (biindaʼ artículo ni láʼ «Napa ca testigu stiʼ Jiobá ti lista ra cá xi película, canción o libru cadi iquiiñecaʼ la?» ni nuu lu sitiu jw.org®, sección ni láʼ TU LAADU > CANI NABÉ RINABADIIDXAʼ BINNI).

^ párrafo 54 NI RIHUINNI LU CA FOTO CA: Zuhuaa Jesús, Rey ni nuu guibáʼ, delante de ti ejércitu de ángel ne nuu trono stiʼ Jiobá luguiacaʼ.